Monitorul Oficial 164/1993

Monitorul Oficial al României

Anul V, Nr. issue::0164 - Partea I - Joi, 15 iulie year::1993

Hotărâri ale Parlamentului României

Hotărâre privind componența nominală a unor grupuri parlamentare de prietenie

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - Se aprobă componența nominală a unor grupuri parlamentare de prietenie, potrivit anexelor nr. 1—19, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Președintele Senatului, prof. univ. Oliviu Gherman

Președintele Camerei Deputaților, Adrian Năstase

București, 23 iunie 1993 | Nr. 33.

Anexa nr. 1

Grupul de prietenie cu Japonia

Președinte: Alexandru Popovici, senator, Partidul Alianței Civice

Vicepreședinte: Augustin Botiș-Griguță, senator Frontul Democrat al Salvării Naționale

Secretar: Vasile Potolincă, deputat, Partidul Unității Naționale Române

Membri:

1.	Ion Marcu	- senator, Frontul Democrat al Salvării Naționale
2.	Nicolai Lazăr	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
3.	Francisc Tobă	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
4.	Emil Stoica	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
5.	Adrian Constantin Pitea	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
6.	Petru Tănasie	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
7.	Mihail Buracu	- senator, Partidul Național Ţărănesc Creștin Democrat
8.	Sorin Victor Lepșa	- deputat, Partidul Național Ţărănesc Creștin Democrat
9.	Mihail Iurcu	- senator, Partidul Democrat (F.S.N.)
10.	Victor Boștinaru	- deputat, Partidul Democrat (F.S.N.)
11.	Dumitru Calance	- deputat, Partidul Democrat (F.S.N.)
12.	Grigore Răban	- deputat, Partidul Socialist al Muncii
13.	Emil Scurtu	- senator, Partidul Democrat Agrar Român
14.	Crăciun Floruță	- deputat, Partidul Unității Naționale Române
15.	Carol Matei Ivanciov	- deputat, Uniunea Bulgară din Banat - România
16.	Zsolt Szilagyi	- deputat, Uniunea Democrată Maghiară din România
17.	Ion Cârciumaru	- senator, Partidul România Mare.

Anexa nr. 2

Grupul de prietenie cu Republica Ungară

Președinte: Ionel Roman, deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale

Vicepreședinte: Imre Andras, deputat, Uniunea Democrată Maghiară din România

Secretar: Mihail M. Lădaru, senator, Partidul Socialist al Muncii

Membri:

1.	Constantin Sava	- senator, Frontul Democrat al Salvării Naționale
2.	Ioan Catarig	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
3.	Vasile Dorin Munteanu	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
4.	Teodor Jurcă	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
5.	Petre Ninosu	- senator, Frontul Democrat al Salvării Naționale
6.	Ioan Manea	- senator, Partidul Național Ţărănesc Creștin Democrat
7.	Cornel Popovici Sturza	- deputat, Partidul Național Ţărănesc Creștin Democrat
8.	Bujor-Bogdan Teodoriu	- deputat, Partidul Democrat (F.S.N.)
9.	Ioan Timiș	- deputat, Partidul Democrat (F.S.N.)
10.	Nicolae Apolzan Manolescu	- senator, Partidul Alianței Civice
11.	Theodora Bertzi	- deputat, Partidul Național Liberal - Aripa Tânără
12.	Vasile Matei	- deputat, Partidul Unității Naționale Române
13.	Petru Burcă	- deputat, Partidul Unității Naționale Române
14.	Emeric Dumitru Borbely	- deputat, Uniunea Democrată Maghiară din România
15.	Anghel Stanciu	- deputat, Partidul România Mare.

Anexa nr. 3

Grupul de prietenie cu Spania

Președinte: Gheorghe Brânzei, deputat, Partidul Unității Naționale Române

Vicepreședinte: Alexandru Albu, deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale

Secretar: Emil Tocaci, senator, Partidul Alianței Civice

Membrii:

1.	Victor Apostolache	- senator, Frontul Democrat al Salvării Naționale
2.	Valeriu Momanu	- senator, Frontul Democrat al Salvării Naționale
3.	Viorica Afrăsinei	- deputat, Partidul Național al Salvării Naționale
4.	Aurel Ştirbu	- deputat, Partidul Național al Salvării Naționale
5.	Mircea Pavlu	- deputat, Partidul Național al Salvării Naționale
6.	Răsvan Dobrescu	- deputat, Partidul Național Ţărănesc Creștin Democrat
7.	Corneliu Dorin Gavaliugov	- deputat, Partidul Democrat (F.S.N.)
8.	Sorin-Adrian Vornicu-Nichifor	- senator, Partidul Democrat (F.S.N.)
9.	Eugen Barbu	- deputat, Partidul România Mare
10.	Mircea Popescu	- deputat, Partidul Social-Democrat Român
11.	Aurel Jecan	- deputat, Partidul Unității Naționale Române
12.	Emeric Feric	- deputat, Uniunea Democrată a Slovacilor și Cehilor din România
13.	Gabor Kozsokar	- senator, Uniunea Democrată Maghiară din România
14.	Alexandru Konya-Hamar	- deputat, Uniunea Democrată Maghiară din România.

Anexa nr. 4

Grupul de prietenie cu Republica Bulgaria

Președinte: Andrei Suhov, senator, Partidul Socialist al Muncii

Vicepreședinte: Constantin Ivanovici, deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale

Secretar: Ion Păun Otiman, senator, Partidul Alianței Civice

Membri:

1.	Vasile Voicu	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
2.	Dumitru Buzatu	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
3.	Mihail Golu	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
4.	Constantin Teculescu	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
5.	Leonida Lari Iorga	- deputat, independent
6.	Tudor Gavril Dunca	- deputat, Partidul Național Ţărănesc Creștin Democrat
7.	Bogdan Marinescu	- deputat, Partidul Democrat (F.S.N.)
8.	Teodor Lupuțiu	- deputat, Partidul Democrat (F.S.N.)
9.	Emil Cojocariu	- deputat, Partidul Democrat (F.S.N.)
10.	Andrei Potcoavă	- senator, Partidul Național Liberal - Aripa Tânără
11.	Ion Coja	- senator, Partidul Democrat Agrar Român
12.	Radu Ceontea	- senator, independent
13.	Albert Csaba Takacs	- deputat, Uniunea Democrată Maghiară din România
14.	Ioan Todea	- senator, Partidul România Mare.

Anexa nr. 5

Grupul de prietenie cu Republica Elenă

Președinte: Victor Babiuc, deputat, Partidul Democrat (F.S.N.)

Vicepreședinte: Ton Berciu, deputat, Partidul Național Ţărănesc Creștin Democrat

Secretar: Gheorghe Roman, deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale

Membri:

1.	Constantin Zăiceanu	- senator, Frontul Democrat al Salvării Naționale
2.	Dumitru Vasile	- senator, Frontul Democrat al Salvării Naționale
3.	Tudor Manolescu	- deputat, Frbntul Democrat al Salvării Naționale
4.	Marian Dumitriu	- deputat, Frontul Deriiocrat al Salvării Naționale
5.	Viorel Pop	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
6.	Ioan-Paul Popescu	- senator, Partidul Național Ţărănesc Creștin Democrat
7.	Mircea Ioan Popa	- deputat, Partidul Național Ţărănesc Creștin Democrat
8.	Mircea Boulescu	- senator, Partidul Democrat (F.S.N.)
9.	Gheorghe Gorun	- deputat, Partidul Alianței Civice
10.	Anton Nicolau	- deputat, Uniunea Elenă din România
11.	Ioan-Sorin Marinescu	- deputat, Partidul Social-Democrat Român
12.	Emil Roman	- deputat, Partidul Unității Naționale Române
13.	Vasile Ionescu	- deputat, Partidul Unității Naționale Române
14.	Ştefan Sinko	- deputat, Uniunea Democrată Maghiară din România
15.	Niculae Cerveni	- deputat, Partidul Național Liberal - Generația Democrată.

Anexa nr. 6

Grupul de prietenie cu Republica Portugheză

Președinte: Valentin Iuliano, deputat, Comunitatea Italiană din România

Vicepreședinte: Simion Silviu. Şomîcu, deputat, Partidul Socialist al Muncii

Secretar: Dumitru Pîslaru, deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale

Membri:

1.	Mihai Petrescu	- senator, Frontul Democrat al Salvării Naționale
2.	Trifu Chirilă	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
3.	Adrian Duță	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
4.	Gheorghe Zgondea	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
5.	Gheorghe Sălăjean	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
6.	Constantin-Ticu Dumitrescu	- senator, Partidul Național Ţărănesc Creștin Democrat
7.	Ion Hui	- deputat, Partidul Național Ţărănesc Creștin Democrat
8.	Florian Bercea	- deputat, Partidul Democrat (F.S.N.)
9.	Constantin Berechet	- deputat, Partidul Democrat (F.S.N.)
10.	Vasile Bran	- deputat, Partidul Democrat (F.S.N.)
11.	Petru Lițiu	- deputat, Partidul Alianței Civice
12.	Viorel Burlacu	- deputat, Partidul România Mare
13.	Augustin Orecan	- senator, Partidul Unității Naționale Române
14.	Gheorghe Dobre	- deputat, Partidul Unității Naționale Române
15.	Istvan Antal	- deputat, Uniunea Democrată Maghiară din România.

Anexa nr. 7

Grupul de prietenie cu Belgia

Președinte: Gabriel Ţepelea, deputat, Partidul Național Ţărănesc Creștin Democrat

Vicepreședinte: Ovidiu-Corneliu Popescu, senator, Partidul Democrat (F.S.N.)

Secretar: Romul Petru Vonica, senator, Frontul Democrat al Salvării Naționale

Membri:

1.	Sabin Ghilea	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
2.	Cristian-Traian Ionescu	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
3.	Ştefan Cazimir	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
4.	Daniela Popa	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
5.	Liviu Mladin	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
6.	Ioan Lup	- senator, Partidul Național Ţărănesc Creștin Democrat
7.	Constantin Remus Opriș	- deputat, Partidul Național Ţărănesc Creștin Democrat
8.	Rada Istrate	- deputat, Partidul Democrat (F.S.N.)
9.	Alexandru Paleologu	- senator, Partidul Alianței Civice
10.	Ion Hortopan	- deputat, Partidul România Mare
11.	Şergiu Cunescu	- deputat, Partidul Social-Democrat Român
12.	Horia Pop	- deputat, Partidul Unității Naționale Române
13.	Sabin Ivan	- senator, Partidul Național Liberal - Convenția Democrată
14.	Arpâd-Francisc Mârton	- deputat, Uniunea Democrată Maghiară din România
15.	Ludovic Rakoczi	- deputat, Uniunea Democrată Maghiară din România.

Anexa nr. 8

Grupul de prietenie cu Republica Polonă

Președinte: Ioan Bivolaru, deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale

Vicepreședinte: Tudor Gavril Dunca, deputat, Partidul Național Ţărănesc Creștin Democrat

Secretar: Ion Dobrescu, deputat, Partidul Național Liberal - Aripa Tânără

Membri:

1.	Mihail Olteanu	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
2.	Anton-Marin Mangiurea	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
3.	Petru Dugulescu	- deputat, Partidul Național Ţărănesc Creștin Democrat
4.	Iohan-Peter Babiaș	- deputat, Uniunea Polonezilor din România „Dom Polski"
5.	Mihai Chiriac	- deputat, Partidul Democrat (F.S.N.)
6.	Petre Partal	- deputat, Partidul Democrat (F.S.N.)
7.	Marin Lungu	- deputat, Partidul Socialist al Muncii
8.	Victor Neagu	- senator, Partidul Democrat Agrar din România
9.	Petru Ioan	- deputat, Partidul Unității Naționale Române
10.	Coriolan Bucur	- deputat, Partidul Unității Naționale Române
11.	Cornel Protopopescu	- deputat, Partidul Ecologist Român
12.	Attila Varga	- deputat, Uniunea Democrată Maghiară din România
13.	Victor Stoicescu	- senator, Partidul România Mare.

Anexa nr. 9

Grupul de prietenie cu Australia

Președinte: Horia Mircea Rusu, deputat, Partidul Național Liberal - Aripa Tânără

Vicepreședinte: Ion Aurel Stoica, senator, Partidul Democrat (F.S.N.)

Secretar: Viorel Munteanu, deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale

Membri:

1.	Ilie Vidovici-Plătică	- senator, Frontul Democrat al Salvării Naționale
2.	Constantin Mardare	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
3.	Neculai Chivu	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
4.	Nicolae Şerdin	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
5.	Mircea-Anton Silvaș	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
6.	Nistor Bădiceanu	- senator, Partidul Național Ţărănesc Creștin Democrat
7.	Ioan Mureșan	- deputat, Partidul Național Ţărănesc Creștin Democrat
8.	Alexandru Ota	- deputat, Partidul Democrat (F.S.N.)
9.	Gheorghe Răboacâ	- senator, Partidul Socialist al Muncii
10.	Adrian Ovidiu Moțiu	- senator, Partidul Unității Naționale Române
11.	Gheorghe Frunda	- senator, Uniunea Democrată Maghiară din România
12.	Eugen Matis	- deputat, Uniunea Democrată Maghiară din România
13.	Constantin Moldovan	- senator, Partidul România Mare
14.	Stelian Tănase	- deputat, Partidul Alianței Civice
15.	Radu-Matei Livezeanu	- deputat, Partidul Național Ţărănesc Creștin Democrat.

Anexa nr. 10

Grupul de prietenie cu Republica Venezuela

Președinte: Florin Buruiană, senator, Partidul Național Ţărănesc Creștin Democrat

Vicepreședinte: Otto-Ernest Weber, deputat, Partidul Ecologist Român

Secretar: Florian Serac, deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale

Membri:

1.	Vasile Ion	- senator, Frontul Democrat al Salvării Naționale
2.	Constantin Ghiță	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
3.	Simion Bagdasar	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
4.	Mihail Iușut	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
5.	Viorel Pavel	- deputat, Partidul Național Ţărănesc Creștin Democrat
6.	Ionel Aichimoaie	- senator, Partidul Democrat (F.S.N.)
7.	Ioan Adrian Vilău	- deputat, Partidul Democrat (F.S.N.)
8.	Dorel Alexandru Coc	- deputat, Partidul Alianței Civice
9.	Toader Constantinescu	- deputat, Partidul România Mare
10.	Ioan Gavra	- deputat, Partidul Unității Naționale Române
11.	Slavomir Gvozdenovici	- deputat, Uniunea Democrată a Slovacilor și Cehilor din România
12.	Adrian Dumitru Necșești-Popescu	- senator, Partidul Național Liberal - Convenția Democrată
13.	Deneș Sereș	- senator, Uniunea Democrată Maghiară din România.

Anexa nr. 11

Grupul de prietenie cu Israel

Președinte: Ilie Nică, deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale

Vicepreședinte: Mircea Ciumara, deputat, Partidul Național Ţărănesc Creștin Democrat

Secretar: Andrei Ţugulea, senator, Partidul Democrat (F.S.N.)

Membri:

1.	Elena Preda	- senator, Frontul Democrat al Salvării Naționale
2.	Octav Plntilie	- deputat, Frontul Național al Salvării Naționale
3.	Agata Maria (Nicolau) Iliescu	- deputat, Frontul Național al Salvării Naționale
4.	Dionisie Vitcu	- deputat, Frontul Național al Salvării Naționale
5.	Ioan-Cătălin Iamandi	- deputat, Frontul Național al Salvării Naționale
6.	Gheorghe Cristea	- deputat, Partidul Național Ţărănesc Creștin Democrat
7.	Viorel Lixăndroiu	- deputat, Partidul Democrat (F.S.N.)
8.	Tudor Mohora	- deputat, Partidul Socialist al Muncii
9.	Marcel Moldoveanu	- deputat, Partidul România Mare
10.	Dumitru Ifrim	- deputat, Partidul Social-Democrat Român
11.	Ioan Pop	- deputat, Partidul Unității Naționale Române
12.	Karoly Kerekes	- deputat, Uniunea Democrată Maghiară din România.

Anexa nr. 12

Grupul de prietenie cu Canada

Președinte: Cristian Rădulescu, deputat, Partidul Democrat (F.S.N.)

Vicepreședinte: Ivanciu Văleanu Nicolae, deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale

Secretar: Valeriu Tabără, deputat, Partidul Unității Naționale Române

Membri:

1.	Iulian Mincu	- senator, Frontul Democrat al Salvării Naționale
2.	Severin Baciu	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
3.	Ovidiu Cameliu Petrescu	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
4.	Dan Verbina	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
5.	Voicu Valentin Glodean	- senator, Partidul Național Ţărănesc Creștin Democrat
6.	Aurelian Paul Alecu	- deputat, Partidul Național Ţărănesc Creștin Democrat
7.	Ioan Crețu	- senator, Partidul Democrat (F.S.N.)
8.	Alexandru Athanasiu	- deputat, Partidul Alianței Civice
9.	Constantin-Romeo Dragomir	- deputat, Partidul Național Liberal - Aripa Tânără
10.	Gheorghe Secară	- senator, Partidul Unității Naționale Române
11.	Iosif Csapo	- senator, Uniunea Democrată Maghiară din România
12.	Francisc Pecsi	- deputat, Uniunea Democrată Maghiară din România.

Anexa nr. 13

Grupul de prietenie cu Republica Islamică Iran

Președinte: Zoitân Hosszu, senator, Uniunea Democrată Maghiară din România

Vicepreședinte: Ion Todea, senator, Partidul România Mare

Secretar: Virgil Popa, senator, Frontul Democrat al Salvării Naționale

Membri:

1.	Chiriaca Sârbu	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
2.	Petre Baniță	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
3.	Corneliu Seniuc	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
4.	Gavril Dejeu	- deputat, Partidul Național Ţărănesc Creștin Democrat
5.	Costel Păunescu	- deputat, Partidul Național Ţărănesc Creștin Democrat
6.	Aristide Nelu Dragomir	- deputat, Partidul Democrat (F.S.N.)
7.	Vasile Nistor	- deputat, Partidul Democrat (F.S.N.)
8.	Nicolae Drăghiea	- deputat, Partidul Socialist al Muncii
9.	Ioan Joarză	- senator, Partidul Unității Naționale Române
10.	Ştefan Tcaciuc	- deputat, Uniunea Ucrainenilor din România.

Anexa nr. 14

Grupul de prietenie cu Regatul Maroc

Președinte: Doru Mihai Dobrescu, deputat, Partidul Social-Democrat Român

Vicepreședinte: Dumitru Mocanu, senator, Frontul Democrat al Salvării Naționale

Secretar: Dumitru Călueanu, senator, Partidul Național Liberal - Convenția Democrată

Membri:

1.	Corneliu Monoranu	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
2-	Laurențiu Felician Doru Veber	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
3.	Anatolie Costin	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
4.	Daniel Frunzescu	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
5.	Neculai Liviu Marcu	- deputat, Partidul Național Ţărănesc Creștin și Democrat
6.	Constantin-Radu Baltazar	- senator, Partidul Democrat (F.S.N.)
7.	Alexandru Brezniceanu	- deputat, Partidul Democrat (F.S.N.)
8.	Ioan Ghișe	- deputat, Partidul Alianței Civice
9.	Ovidiu-Valeriu Iosif	- deputat, Partidul Unității Naționale Române
10.	Mihail Nică	- deputat, Partidul Ecologist Român
11.	Iosif Alfred Mazalik	- deputat, Uniunea Democrată Maghiară din România
12.	Ioan Marinescu	- deputat, Partidul România Mare.

Anexa nr. 15

Grupul de prietenie cu Republica Liban

Președinte: Vasile Văcaru, senator, Frontul Democrat al Salvării Naționale

Vicepreședinte: Florin Velicu, senator, Partidul Democrat Agrar din România

Secretar: Eugen Nicolicea, deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale

Membri:

1.	Florian Udrea	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
2.	George Stănescu	- deputat, Partidul Național Ţărănesc Creștin Democrat
3.	Gheorghe Toduț	- deputat, Partidul Național Liberal - Aripa Tânără
4.	Zoltan Szilagyi	- deputat, Uniunea Democrată Maghiară din România
5.	Mihăiță Postolache	- deputat, Partidul Democrat (F.S.N.)
6.	Dumitru Bălăeț	- deputat, Partidul Socialist al Muncii
7.	Varujan Vosganiar,	- deputat, Uniunea Armenilor din România
8.	Cornel Brahaș (Ionel Vițu)	- deputat, Partidul Unității Naționale Române.

Anexa nr. 16

Grupul de prietenie cu Regatul Thailanda

Președinte: Alexandru Sassu, deputat, Partidul Democrat (F.S.N.)

Vicepreședinte: Ioan Broscățeanu, senator, Frontul Democrat al Salvării Naționale

Secretar: Ion Dinu, deputat, Partidul Național Ţărănesc Creștin Democrat

Membri:

1.	Nicolae Mischie	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
2.	Ion Dumitrescu	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
3.	Mihai Liță	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
4.	Nicolae Bud	- deputat, Partidul Unității Naționale Române
5.	Ervin Zoltan Szekely	- deputat, Uniunea Democrată Maghiară din România
6.	Ştefan Radof	- senator, Partidul Alianței Civice
7.	Dan Ion Cristian Popovici	- deputat, Partidul România Mare.

Anexa nr. 17

Grupul de prietenie cu Republica Mongolia

Președinte: Eugen Crișan, deputat, Partidul Unității Naționale Române

Vicepreședinte: Arpad-Francisc Marton, deputat, Uniunea Democrată Maghiară din România

Secretar: Florică Secară, senator, Frontul Democrat al Salvării Naționale

Membri:

1.	Petrică Petre	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
2.	Neculai Grigoraș	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
3.	Teodor Vintilescu	- deputat, Partidul Național Liberal - Convenția Democrată
4.	Vasile Gheorghe-Victor Pop	- deputat, Partidul Național Ţărănesc Creștin Democrat
5.	Mircea Mihai Munteanu	- deputat, Partidul Național Ţărănesc Creștin Democrat
6.	Dumitru Ifrim	- deputat, Partidul Social-Democrat Român.

Anexa nr. 18

Grupul de prietenie cu Republica Coreea

Președinte: Dragomir Popescu, senator, Frontul Democrat al Salvării Naționale

Vicepreședinte: Doina Florica Ignat, senator, Partidul Unității Naționale Române

Secretar: Dragoș Enache, deputat, Partidul Democrat (F.S.N.)

Membri:

1.	Octavian Opriș	- senator, Frontul Democrat al Salvării Naționale
2.	Dumitru Brăneanu	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
3.	Victor Penescu	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
4.	Vasile Vetișanu	- senator, Partidul Național Ţărănesc Creștin Deirk rat
5.	Benedek Nagy	- deputat, Uniunea Democrată Maghiară din România
6.	Mihail Viziru	- deputat, Partidul Socialist al Muncii
7.	Corneliu-Dan Vrabie	- deputat, Partidul România Mare.

Anexa nr. 19

Grupul de prietenie cu Republica Chile

Președinte: Barbu Pițigoi, deputat, Partidul Național Ţărănesc Creștin Democrat

Vicepreședinte: Niculae Filip, deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale

Secretar: Aurel Dragomir, deputat, Partidul Unității Naționale Române

Membri:

1.	Nicolae Roșea	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
2.	Radu-Liviu Bara	- deputat, Frontul Democrat al Salvării Naționale
3.	Dan Florin Trepcea	- deputat, Partidul Național Liberal - Aripa Tânără
4.	Francisc Baranyi	- deputat, Uniunea Democrată Maghiară din România
5.	Adriean Videanu	- deputat, Partidul Democrat (F.S.N.)
6.	Ştefan Popa	- senator, Partidul Alianței Civice
7.	Tasin Gemil	- deputat, Uniunea Democrată a Tătarilor turco-musulmani din Roniânia,

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre privind schimbarea denumirii Societății Comerciale „Cominex" S.A. Cluj, aprobarea divizării parțiale a acesteia și înființarea unor societăți comerciale

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Denumirea Societății Comerciale „Cominex” - S.A. Cluj, înființată în baza Hotărârii Guvernului nr. 604/1992, se înlocuiește cu - «Societatea Comercială „Cominex-Nemetalifere” - S.A.».

Art. 2. -Se aprobă divizarea parțială a Societății Comerciale „Cominex-Nemetalifere” - SA. și înființarea următoarelor societăți comerciale pe acțiuni:

• Societatea Comercială „Dobromin” - S.A., cu sediul în municipiul Constanța, str. Marc Aureliu nr. 4, județul Constanța;

• Societatea Comercială „Institutul de Cercetări și Proiectări Miniere (I.C.P.M.) - S.A., cu sediul în municipiul Cluj-Napoca. str. Tudor Vladimirescu nr. 15, județul Cluj;

• Societatea Comercială „Centrul de Informatică Minieră” (C.I.M.) - S.A., cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, str. Nicolae Titulescu nr. 4, județul Cluj.

Societățile comerciale nou-înființate sunt persoane juridice și se organizează și funcționează în conformitate cu dispozițiile legale și cu statutele prevăzute în anexele nr. 1, 1 a) și 1 b).

Art. 3. - Obiectul de activitate al societăților comerciale nou-înființate și capitalul social inițial sunt prevăzute în anexa nr. 2.

Capitalul social al societăților comerciale nou-înființate este constituit prin preluarea, în urma divizării, a unor părți din capitalul social al Societății Comerciale „Cominex-Nemetalifere" - S.A.

Situația determinării Patrimoniului net la societățile comerciale nou înființate este redată în anexele nr. 3 , 3 a și 3 b

Art. 4. - Capitalul social al Societății Comerciale „Cominex-Nemetalifere” - S.A. se diminuează cu valoarea de 7.474,0 mii. lei, aferentă capitalurilor societăților comerciale nou-înființate, societatea rămânând cu un capital social de 13.344,1 mii. lei, conform anexei nr. 4 .

Art. 5. - Activul și pasivul societăților comerciale nou-înființate, împreună cu indicatorii din programele de activitate pe anul 1993 aferente societăților, se predau de către Societatea Comercială „Cominex-Nemetalifere” - S.A. și se preiau, pe bază de protocol, de către societățile comerciale nou-înființate, pe baza bilanțului contabil la 31 decembrie 1992.

Art. 6. - Personalul Societății Comerciale „Cominex-Nemetalifere” - S.A., care trece la societățile comerciale nou-înființate, se consideră transferat.

Art. 7. - Societatea Comercială „Cominex-Nemetalifere” - S.A. și Societatea Comercială „Dobromin” - S.A. își desfășoară activitatea de exploatare de substanțe minerale utile în perimetrele miniere, conform documentațiilor tehnico-economice aprobate, prin concesionare, potrivit legii.

Art. 8. - Anexa nr. 1 a) la Hotărârea Guvernului nr. 604/1992 privind reorganizarea Regiei Autonome a Nemetaliferelor în Societatea Comercială „Cominex” - S.A. Cluj se înlocuiește cu cea din anexa nr. 5 (statutul Societății Comerciale „Cominex-Nemetalifere” - S.A.).

Art. 9. - Indicatorii din programele de activitate pe anul 1993 aferenți Societății Comerciale „Cominex-Nemetalifere” - S.A., Societății Comerciale „Dobromin” - S.A., Societății Comerciale „Institutul de Cercetare și Proiectări Miniere (I.C.p.M.)" - S.A. și ai Societății Comerciale „Centrul de Informatică Minieră (C.I.M.)” - S.A., sunt prevăzuți în anexele nr. 6, 7, 8, și 9.

Art. 10. - Anexele nr. 1, 1 a), 1 b), 2, 3, 3 a), 3 b), 4, 5, 6, 7, 8 și 9 fac parte integrantă din prezenta hotărâre,

Art. 11. - Ministerul Industriilor va aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 7 iunie 1993 | Nr. 274.

Contrasemnează:

Ministrul industriilor, Dumitru Popescu

Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

Anexa nr. 1

Statutul Societății Comerciale „................” - S.A.

Capitolul I

Denumirea, forma juridică, sediul, durata

Articolul 1

Denumirea societății

Denumirea societății este Societatea Comercială „........” - S.A.

În toate actele, facturile, anunțurile, publicațiile și alte acte emanând de la societate, denumirea societății va fi precedată sau urmată de cuvintele „societate pe acțiuni” sau inițialele „S.A.”, de capitalul social și numărul de înregistrare în Registrul comerțului.

Articolul 2

Forma juridică a societății

Societatea Comercială „........” - S.A. este persoană juridică română, având forma juridică de societate pe acțiuni. Aceasta își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și cu prezentul statut.

Articolul 3

Sediul societății

Sediul societății este în România, localitatea ........., str................., nr....... Sediul societății poate fi schimbat în altă localitate din România, pe baza hotărârii adunării generale a acționarilor, potrivit legii.

Societatea poate avea sucursale, filiale, reprezentanțe, agenții, situate în alte localități din țară și din străinătate.

Articolul 4

Durata societății

Durata societății este nelimitată, cu începere de la data înregistrării la Registrul comerțului.

Capitolul II

Scopul și obiectul de activitate al societății

Articolul 5

Scopul societății este: .............

Articolul 6

Obiectul de activitate

Obiectul de activitate al societății este: ............................

Capitolul III

Capitalul social, acțiunile

Articolul 7

Capitalul social

Capitalul social inițial este fixat la suma de ........., împărțit în...... acțiuni nominative în valoare nominală de ...... lei fiecare, în întregime subscrise de acționar.

Capitalul social inițial împărțit în acțiuni nominative de ......lei fiecare, este în întregime subscris de statul român, în calitate de acționar unic, și vărsat în întregime la data constituirii societății.

Capitalul social inițial este deținut integral de statul român, ca acționar unic, până la transmiterea acțiunilor din proprietatea statului către terțe persoane fizice sau juridice, române sau străine, în condițiile legii.

Articolul 8

Acțiunile

Acțiunile nominative ale societății vor cuprinde toate elementele prevăzute de lege.

Acțiunile vor purta timbrul sec al societății și semnătura a doi administratori.

Societatea va ține evidența acțiunilor într-un registru numerotat, sigilat și parafat de președintele consiliului de administrație, care se păstrează la sediul societății.

Articolul 9

Reducerea sau mărirea capitalului social

Capitalul social poate fi redus sau mărit pe baza hotărârii adunării generale extraordinare a acționarilor, în condițiile și cu respectarea procedurii prevăzute de lege.

Articolul 10

Drepturi și obligații decurgând din acțiuni

Fiecare acțiune subscrisă și vărsată de acționari potrivit legii conferă acestora dreptul la un vot în adunarea generală a acționarilor, dreptul de a alege și de a fi ales în organele de conducere, dreptul de a participa la distribuirea profitului, conform prevederilor; prezentului statut și dispozițiilor legale, respectiv la alte drepturi prevăzute în statut.

Deținerea acțiunii implică adeziunea de drept la statut.

Drepturile și obligațiile legate de acțiuni urmează acțiunile în cazul trecerii lor în proprietatea altor persoane.

Obligațiile societății sunt garantate cu capitalul social al acesteia, iar acționarii răspund în limita valorii acțiunilor pe care le dețin.

Patrimoniul societății nu poate fi grevat de datorii sau alte obligații personale ale acționarilor. Un creditor al unui acționar poate formula pretenții asupra părții din profitul societății ce i se va repartiza de către adunarea generală a acționarilor sau a cotei-părți cuvenite acestuia la lichidarea societății, efectuată în condițiile prezentului statut.

Articolul 11

Cesiunea acțiunilor

Acțiunile sunt indivizibile cu privire la societate, care nu recunoaște decât un proprietar pentru fiecare acțiune.

Cesiunea parțială sau totală a acțiunilor între acționari sau terți se face în condițiile și cu procedura prevăzute de lege.

Articolul 12

Pierderea acțiunilor

În cazul pierderii unor acțiuni, proprietarul va trebui să anunțe consiliul de administrație și să facă public faptul prin presă, în cel puțin două ziare de largă circulație din localitatea în care se află sediul societății. După 6 luni va putea obține un duplicat al acțiunii.

Capitolul IV

Adunarea generală a acționarilor

Articolul 13

Atribuții

Adunarea generală a acționarilor este organul de conducere al societății, care decide asupra activității acesteia și asigură politica ei economică și comercială.

Adunările generale ale acționarilor sunt ordinare și extraordinare și au următoarele atribuții principale:

a) aprobă structura organizatorică a societății și numărul de posturi, precum și normativul de constituire a compartimentelor funcționale și de producție;

b) aleg membrii consiliului de administrație și ai comisiei de cenzori, inclusiv cenzorii supleanți, le stabilesc remunerarea, îi descarcă de activitate și îi revocă;

c) aleg directorul general, îl descarcă de activitate și 11 revocă; directorul general este și președintele consiliului de administrație;

d) stabilesc salarizarea personalului angajat, în funcție de studii și munca efectiv prestată, cu respectarea limitei minime de salarizare prevăzute de lege;

e) stabilesc nivelul de salarizare a membrilor consiliului de administrație, a directorului general și a membrilor comisiei de cenzori în conformitate cu prevederile legii;

f) stabilesc bugetul de venituri și cheltuieli și, după caz, programul de activitate pe exercițiul economico-financiar următor;

g) examinează, aprobă sau modifică bilanțul și contul de profit și pierderi după analizarea raportului consiliului de administrație și al comisiei de cenzori; aprobă repartizarea profitului conform legii;

h) hotărăsc cu privire la contractarea de împrumuturi bancare pe termen lung, inclusiv a celor externe; stabilesc competențele și nivelul de contractare a împrumuturilor bancare curente, a creditelor comerciale și a garanțiilor; aprobă orice fel de credit financiar acordat de societate;

i) hotărăsc cu privire la înființarea și desființarea de sucursale, filiale și agenții;

j) hotărăsc cu privire la mărirea sau reducerea capitalului social, la modificarea numărului de acțiuni sau a valorii nominale a acestora, precum și la cesiunea acțiunilor;

k) hotărăsc cu privire la adoptarea sau modificarea statutului, precum și la transformarea formei juridice a societății;

l) hotărăsc cu privire la comasarea, divizarea, dizolvarea și lichidarea societății;

m) analizează rapoartele consiliului de administrație privind stadiul și perspectivele societății cu referire la profit și dividende, poziția pe piața internă și internațională, nivelul tehnic, calitatea, forța de muncă, protecția mediului, relațiile cu clienții;

n) hotărăsc cu privire la acționarea în justiție a membrilor consiliului de administrație, a directorului general și a cenzorilor, pentru paguba pricinuită societății;

o) hotărăsc în orice alte probleme privind societatea. Atribuțiile adunărilor generale ordinare și extraordinare ale acționarilor se diferențiază potrivit legii.

Articolul 14

Convocarea adunării generale a acționarilor

Adunarea generală a acționarilor se convoacă de președintele consiliului de administrație sau de vicepreședinte, pe baza împuternicirii date de președinte.

Adunările generale ordinare au loc cel puțin o dată pe an, la 2 luni de la încheierea exercițiului economico-financiar, pentru examinarea bilanțului și a contului de profit și pierderi pe anul precedent și pentru stabilirea programului de activitate și a bugetului pe anul în curs.

Adunările generale extraordinare se convoacă la cererea acționarilor reprezentând cel puțin 1/3 din capitalul social, la cererea comisiei de cenzori, precum și în cazul în care capitalul social s-a diminuat cu mai mult de 10% timp de 2 ani consecutiv, cu excepția primilor 2 ani de la înființarea societății.

Adunarea generală va fi convocată de administratori de câte ori va fi nevoie, în conformitate cu dispozițiile din statut, cu cel puțin 15 zile înainte de data stabilită.

Convocarea va fi publicată în Monitorul Oficial al României și într-unul din ziarele de largă circulație din localitatea în care se află sediul societății sau din cea mai apropiată localitate.

Convocarea va cuprinde locul și data ținerii adunării, precum și ordinea de zi, cu arătarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunării.

Când în ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea statului, convocarea va trebui să cuprindă textul integral al propunerilor.

Adunarea generală a acționarilor se întrunește la sediul societății sau în alt loc din aceeași localitate.

Articolul 15

Organizarea adunării generale a acționarilor

Adunarea generală ordinară este constituită valabil și poate lua hotărâri dacă la prima convocare acționarii prezenți sau reprezentați dețin cel puțin 2/3 din capitalul social, iar la a doua convocare, dacă dețin cel puțin 1/2 din capitalul social.

Adunarea generală extraordinară este constituită valabil și poate lua hotărâri, dacă la prima convocare acționarii prezenți sau reprezentați dețin cel puțin 3/4 din capitalul social, iar la a doua convocare, dacă dețin cel puțin 1/2 din capitalul social.

Adunarea generală a acționarilor este prezidată de președintele consiliului de administrație, iar în lipsa acestuia, de către vicepreședinte, desemnat de președinte.

Președintele consiliului de administrație desemnează, dintre membrii adunării generale, un secretar care să verifice lista de prezență a acționarilor și să întocmească procesul-verbal al adunării.

Procesul-verbal al adunării se va scrie într-un registru sigilat și parafat. Procesul-verbal va fi semnat de persoana care a prezidat ședința și de secretarul care l-a întocmit.

La ședințele ordinare și extraordinare ale adunării generale a acționarilor, în care se dezbat probleme privitoare la raporturile de muncă cu personalul societății, pot fi invitați și reprezentanții salariaților.

Articolul 16

Exercitarea dreptului de vot în adunarea generală a acționarilor

Hotărârile adunărilor se iau prin vot deschis.

Acționarii votează, de regulă, prin ridicarea mâinii.

La propunerea persoanei care prezidează sau a unui grup de acționari prezenți sau reprezentanți, care dețin cel puțin 1/4 din capitalul social, se va putea decide ca votul să fie secret.

Votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administrație și a cenzorilor, pentru revocarea și pentru luarea hotărârilor referitoare la răspunderea administratorilor.

Hotărârile adunării generale sunt obligatorii chiar pentru acționarii absenți sau nereprezentați.

Articolul 17

În perioada în care statul este acționar unic, atribuțiile adunării generale a acționarilor vor fi exercitate de împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat, potrivit legii.

Împuterniciții mandatați vor reprezenta interesele capitalului de stat până la aplicarea prevederilor art. 39 din Legea privatizării societăților comerciale nr. 58/1991.

Capitolul V

Consiliul de administrație

Articolul 18

Organizare

Societatea este administrată de către consiliul de administrație, compus din 3 administratori, aleși de adunarea generală a acționarilor pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realeși pe noi perioade de 4 ani, care pot avea calitatea de acționari.

Când se creează un loc vacant în consiliul de administrație, adunarea generală a acționarilor alege un nou administrator pentru completarea locului vacant. Durata pentru care este ales noul administrator pentru a ocupa locul vacant va fi egală cu perioada care a rămas până la expirarea mandatului predecesorului său.

Sunt incompatibile cu calitatea de membru al consiliului de administrație, al comisiei de cenzori, de director persoanele care, potrivit legii, sunt incompatibile sau au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, înșelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, precum și pentru alte infracțiuni prevăzute de lege referitor la societățile comerciale.

Până la transmiterea acțiunilor din proprietatea statului către terțe persoane fizice sau juridice, consiliul de administrație al societății comerciale va fi numit de împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat.

Consiliul de administrație este condus de un președinte.

Componența consiliului de administrație se stabilește de adunarea generală a acționarilor.

La prima ședință, consiliul de administrație alege, dintre membrii săi, un președinte și un vicepreședinte.

Consiliul de administrație se întrunește la sediul societății, ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui sau a unei treimi din numărul membrilor săi. El este prezidat de președinte, iar în lipsa acestuia, de vicepreședinte. Președintele numește un secretar fie dintre membrii consiliului, fie din afara acestuia.

Pentru valabilitatea deciziilor este necesară prezența a cel puțin 1/2 din numărul membrilor consiliului de administrație și deciziile se iau cu majoritatea absolută a membrilor prezenți.

Dezbaterile consiliului de administrație au loc, conform ordinii de zi stabilite pe baza proiectului comunicat de președinte, cu cel puțin 15 zile înainte. Acestea se consemnează în procesul-verbal al ședinței, care se scrie într-un registru sigilat și parafat de președintele consiliului de administrație. Procesul-verbal se semnează de persoana care a prezidat ședința și de secretar.

Consiliul de administrație poate delega unuia sau mai multor membri ai săi unele împuterniciri pe probleme limitate și poate recurge la experți pentru studierea anumitor probleme.

În relațiile cu terții, societatea este reprezentată de către președintele consiliului de administrație, pe baza și în limitele împuternicirilor date de adunarea generală a acționarilor, sau, în lipsa lui, de către vicepreședinte. Cel ce reprezintă societatea semnează actele care o angajează față de terți.

Membrii consiliului de administrație vor putea exercita orice act care este legat de administrarea societății în interesul acesteia, în limita drepturilor care li se conferă.

Președintele consiliului de administrație este obligat să pună la dispoziția acționarilor și a comisiei de cenzori, la cererea acestora, toate documentele societății.

Membrii consiliului de administrație răspund individual sau solidar, după caz, față de societate, pentru prejudiciile rezultate din infracțiuni sau abateri de la dispozițiile legale, pentru abaterile de la statut sau pentru greșeli în administrarea societății. În astfel de situații, ei vor putea fi revocați prin hotărârea adunării generale a acționarilor.

Articolul 19

Atribuțiile consiliului de administrație

Consiliul de administrație are, în principal, următoarele atribuții:

a) angajează și concediază personalul și stabilește drepturile și obligațiile acestuia;

b) stabilește îndatoririle și responsabilitățile personalului societății pe compartimente;

c) aprobă operațiunile de încasări și plăți, potrivit competențelor acordate;

d) aprobă operațiunile de cumpărare și vânzare de bunuri, potrivit competențelor acordate;

e) aprobă încheierea de contracte de închiriere (luarea sau darea cu chirie);

f) stabilește tactica și strategia de marketing;

g) aprobă încheierea sau rezilierea contractelor, potrivit competențelor acordate.;

h) supune anual adunării generale a acționarilor, în termen de 60 de zile de la încheierea exercițiului economico-financiar, raportul cu privire la activitatea societății, bilanțul și contul de profit și pierderi pe anul precedent, precum și proiectul de program de activitate și proiectul de buget al societății pe anul în curs;

i) rezolvă orice alte probleme stabilite de adunarea generală a acționarilor.

Capitolul VI

Gestiunea societății

Articolul 20

Comisia de cenzori

Gestiunea societății este controlată de acționari și de comisia de cenzori, formată din 3 membri, care trebuie să fie asociați, cu excepția cenzorilor contabili. Cenzorii se aleg de adunarea generală a acționarilor.

În perioada în care statul este acționar unic, cenzorii sunt reprezentanți ai Ministerului Finanțelor.

Adunarea generală alege, de asemenea, același număr de cenzori supleanți care vor înlocui în condițiile legii pe cenzorii titulari.

Pentru a putea exercita dreptul de control, acționarilor li se pot prezenta, la cerere, date cu privire la activitatea societății, situația patrimoniului, a profitului și a pierderilor.

Comisia de cenzori are următoarele atribuții principale:

a) în cursul exercițiului economico-financiar verifică gospodărirea fondurilor fixe și a mijloacelor circulante, a portofoliului de efecte, casa și registrele de evidență contabilă și informează consiliul de administrație asupra neregulilor constatate;

b) la încheierea exercițiului economico-financiar controlează exactitatea inventarului, a documentelor și informațiilor prezentate de consiliul de administrație asupra conturilor societății, a bilanțului și a contului de profit și pierderi, prezentând adunării generale a acționarilor un raport scris;

c) la lichidarea societății controlează operațiunile de lichidare;

d) prezintă adunării generale a acționarilor punctul său de vedere la propunerile de reducere a capitalului social sau de modificare a statutului și a obiectului societății.

Comisia de cenzori se întrunește la sediul societății și ia decizii în unanimitate. Dacă nu se realizează unanimitatea, raportul cu divergențe se înaintează adunării generale.

Comisia de cenzori poate convoca adunarea generală extraordinară a acționarilor, dacă aceasta nu a fost convocată de consiliul de administrație, în cazul în care

Capitalul social s-a diminuat cu mai mult de 10% timp de 2 ani consecutiv (cu excepția primilor 2 ani de la constituirea societății) sau ori de câte ori consideră necesar pentru alte situații privind încălcarea dispozițiilor legale și statutare.

Atribuțiile și modul de funcționare a comisiei de cenzori, precum și drepturile și obligațiile cenzorilor se completează cu dispozițiile legale în acest domeniu.

Cenzorii și cenzorii supleanți se numesc pe o perioadă de maximum 3 ani și pot fi realeși; numărul cenzorilor trebuie să fie impar.

Sunt incompatibile cu calitatea de cenzor persoanele care intră sub incidența art. 18 alin. 3, precum și cei care sunt rude sau afini până la al patrulea grad sau soții administratorilor, cei care primesc sub orice formă, pentru alte funcții decât cea de cenzor, un salariu sau o remunerație de la administratori sau de la societate.

Capitolul VII

Activitatea societății

Articolul 21

Exercițiul economico-financiar

Exercițiul economico-financiar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie ale fiecărui an. Primul exercițiu începe la data constituirii societății.

Articolul 22

Personalul societății

Personalul de conducere al societății și cenzorii sunt aleși de adunarea generală a acționarilor. În perioada cât statul este acționar unic, personalul de conducere și cenzorii vor fi numiți de împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat.

Restul personalului este angajat de către consiliul de administrație său de către directorul general al societății comerciale.

Până la aprobarea legislației în domeniu, salarizarea se face conform legislației în vigoare.

Plata salariilor, impozitelor pe acestea și a cotei de asigurări sociale se va face potrivit legii.

Drepturile și obligațiile personalului societății sunt stabilite de către consiliul de administrație sau de către' directorul general al societății comerciale.

Articolul 23

Amortizarea fondurilor fixe

Consiliul de administrație stabilește, în condițiile legii, modul de amortizare a fondurilor fixe.

Articolul 24

Evidența contabilă și bilanțul contabil

Societatea va ține evidența contabilă în lei, va întocmi anual bilanțul și contul de profit și pierderi, având în vedere normele metodologice elaborate de Ministerul Finanțelor.

Bilanțul și contul de profit și pierderi vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, conform legii.

Articolul 25

Calculul și repartizarea profitului

Profitul societății se stabilește pe baza bilanțului aprobat de adunarea generală a acționarilor. Profitul impozabil se stabilește în condițiile legii.

Din profitul societății rămas după plata impozitului pe profit se pot constitui fonduri destinate modernizării, cercetării și dezvoltării de produse noi, investițiilor.

Societatea își constituie fond de rezervă și alte fonduri în condițiile legii.

Plata dividendelor cuvenite acționarilor se face de societate, în condițiile legii, în cel mult 2 luni de la aprobarea bilanțului de către adunarea generală a acționarilor.

În cazul înregistrării de pierderi, adunarea generală a acționarilor va analiza cauzele și va hotărî în consecință.

Suportarea pierderilor de către acționari se va face proporțional cu aportul la capital și în limita capitalului subscris.

Articolul 26

Registrele societății

Societatea ține registrele prevăzute de lege

Capitolul VIII

Modificarea formei juridice, dizolvarea, lichidarea, litigii

Articolul 27

Modificarea formei juridice

Societatea va putea fi transformată în altă formă de societate prin hotărârea adunării generale a acționarilor.

În perioada în care statul este unic acționar, transformarea formei juridice a societății se va putea face numai cu aprobarea împuterniciților mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat.

Noua societate va îndeplini formalitățile legale de înregistrare și publicitate cerute la înființarea societăților:

Articolul 28

Dizolvarea societății

Următoarele situații duc la dizolvarea societății:

• imposibilitatea realizării obiectului social;
• falimentul;
• pierderea unei jumătăți din capitalul social, după ce s-a consumat fondul de rezervă, dacă adunarea generală a acționarilor nu decide completarea capitalului sau reducerea lui la suma rămasă;
• numărul de acționari va fi redus sub 5, mai mult de 6 luni;
• la cererea oricărui acționar, dacă împrejurările de forță majoră și consecințele lor durează mai mult de 3 luni, iar adunarea generală a acționarilor constată că funcționarea societății nu mai este posibilă;
• în orice alte situații, pe baza hotărârii generale a acționarilor, luată în unanimitate;

Dizolvarea societății comerciale trebuie să fie înscrisă în registrul comerțului și publicată în Monitorul Oficial al României.

Articolul 29

Lichidarea societății

În caz de dizolvare, societatea va fi lichidată. Lichidarea societății și repartiția patrimoniului se fac în condițiile și cu respectarea procedurii prevăzute de lege.

Articolul 30

Litigii

Litigiile societății cu persoane fizice sau juridice române sunt de competența instanțelor judecătorești din România.

Litigiile născute din raporturile contractuale dintre societate și persoanele juridice române pot fi soluționate și prin arbitraj, potrivit legii.

Capitolul IX

Dispoziții finale

Articolul 31

Prevederile prezentului statut se completează cu dispozițiile legale referitoare la societățile comerciale.

Articolul 32

Împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat vor exercita atribuțiile adunării generale a acționarilor pe perioada cât societatea comercială are capital integral de stat.

Anexa nr. 2

Obiectul de activitate al societăților comerciale nou-înființate și capitalul social inițial

Nr. crt.	Denumirea societății comerciale	Obiectul de activitate al societății comerciala	Valoarea capitalului social inițial - mil. lei —
1.	„Dobromin” - S.A.	Gestionarea și protecția zăcămintelor din perimetrele încredințate spre exploatare, conform, legii; extracția, prepararea și comercializarea substanțelor minerale utile; executarea de lucrări și prestări de servicii, precum și a celor rezultate din reconversia social-economică	6.597,6
2.	„Institutul de Cercetări și Proiectări miniere (I.C.P.M.)” - S.A.	Cercetări și proiectări pentru utilaje, tehnologii, instalații de extracție și preparare sare și substanțe nemetalifere, producția și comercializarea de produse provenind din sare și substanțe nemetalifere	681.7
3.	„Centrul de Informatică Minieră - (C.I.M.)” - S.A.	Proiectarea, realizarea, întreținerea și exploatarea programelor și sistemelor informatice; proiectarea și producția de echipamente de informatică și automatizări industriale	194,5

Anexa nr. 5

Statutul Societății Comerciale „Cominex-Nemetalifere” - S.A.

Capitolul I

Denumirea, forma juridică, sediul, durata

Articolul 1

Denumirea societății

Denumirea societății este Societatea Comercială „Cominex-Nemetalifere” - S.A.

În toate actele, facturile, anunțurile, publicațiile și alte acte emanând de la societate, denumirea societății va fi precedată sau urmată de cuvintele „societate pe acțiuni sau inițialele „S.A.”, de capitalul social și numărul de înregistrare în Registrul comerțului.

Articolul 2

Forma juridică a societății

Societatea Comercială „Cominex-Nemetalifere” - S.A. este persoană juridică română, având forma juridică de societate pe acțiuni. Aceasta își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și cu prezentul statut.

Articolul 3

Sediul societății

Sediul societății este în România, localitatea Cluj-Napoca, str. Horea nr. 78, județul Cluj. Sediul societății poate fi schimbat în altă localitate din România, pe baza hotărârii adunării generale a acționarilor, potrivit legii.

Societatea poate avea în structura sa exploatări miniere, secții de producție, reprezentanțe, miale, agenții situate și în alte localități din țară și Străinătate.

Articolul 4

Durata societății

Durata societății este nelimitată, cu începere de la data înregistrării în Registrul comerțului.

Capitolul II

Scopul și obiectul de activitate al societății

Articolul 5

Scopul societății

Scopul societății este gestionarea, protejarea și exploatarea zăcămintelor de substanțe nemetalifere din perimetrele încredințate spre exploatare, potrivit legii.

Articolul 6

Obiectul de activitate

Obiectul de activitate al societății este:

1. gestionarea și protecția zăcămintelor de substanțe nemetalifere din perimetrele încredințate spre exploatare;

2. extracția, prepararea și comercializarea nisipurilor cuarțoase, calcarului, bentonitei, feldspatului, dolomitei, argilei refractare și caolinoase și altor substanțe minerale utile din zăcămintele și câmpurile miniere aferente;

3. executarea de lucrări de cercetare geologică și tehnologică și extinderea perimetrelor în exploatare și pentru creșterea gradului de cunoaștere a celor existente;

4. executarea de lucrări miniere de deschidere și pregătire în subteran și de descopertă în cariere;

5. menținerea și dezvoltarea capacităților existente, precum și deschiderea de noi câmpuri miniere;

6. executarea lucrărilor de reparații ale utilajelor, asigurarea și fabricarea de piese de schimb, subansambluri și confecții metalice;

7. executarea de lucrări de construcții-montaj, industriale și civile;

8. producerea de materiale de construcții pe bază de substanțe minerale nemetalifere și a rocilor utile;

9. efectuarea de transporturi auto speciale și de persoane, cu mijloace proprii;

10. asigurarea bazei materiale, efectuarea de lucrări și prestării de servicii legate de obiectul de activitate;

11. elaborarea de studii, proiecte și documentații în vederea menținerii capacităților de producție existente, a punerii în valoare de noi zăcăminte de substanțe nemetalifere și rocilor utile;

12. proiectarea, realizarea, întreținerea și exploatarea programului și sistemelor informatice;

13. activități de import-export cu produse miniere nemetalifere, utilaje, piese de schimb, materiale utilizate în activitatea minieră;

14. colaborarea directă cu băncile de comerț exterior, efectuarea operațiunilor de fond valutar;

15. activități rezultate din reconversia forței de muncă;

16. producerea și comercializarea echipamentelor de lucru și protecție, confecții, textile, utilaje miniere, piese de schimb, produse chimice și cosmetice, alimentare, rezultate din reconversia socioprofesională a forței de muncă.

Capitolul III

Capitalul social, acțiunile

Articolul 7

Capitalul social

Capitalul social inițial este fixat la suma de 13.344,1 mii. lei, împărțit în 266.882 acțiuni nominative în valoare nominală de 50.000 lei fiecare, în întregime subscrise de acționar.

Capitalul social inițial, împărțit în acțiuni nominative de 50.000 lei fiecare, este în întregime subscris de statul român, în calitate de acționar unic, și vărsat în întregime la data constituirii societății.

Capitalul social inițial este deținut integral de statul român, ca acționar unic, până la transmiterea acțiunilor din proprietatea statului către terțe persoane fizice sau juridice, române sau străine, în condițiile legii.

Articolul 8

Acțiunile

Acțiunile nominative ale societății vor cuprinde toate elementele prevăzute de lege.

Acțiunile vor purta timbrul sec al societății și semnătura a doi administratori.

Societatea va ține evidența acțiunilor într-un registru numerotat, sigilat și parafat de președintele consiliului de administrație, care se păstrează la sediul societății.

Articolul 9

Reducerea sau mărirea capitalului social

Capitalul social poate fi redus sau mărit pe baza hotărârii adunării generale extraordinare a acționarilor, în condițiile și cu respectarea procedurii prevăzute de lege.

Articolul 10

Drepturi și obligații decurgând din acțiuni

Fiecare acțiune subscrisă și vărsată de acționari potrivit legii conferă acestora dreptul la un vot în adunarea generală a acționarilor, dreptul de a alege și de a fi aleși în organele de conducere, dreptul de a participa la distribuirea profitului, conform prevederilor prezentului statut și dispozițiilor legale, respectiv la alte drepturi prevăzute în statut.

Deținerea acțiunii implică adeziunea, de drept, la statut.

Drepturile și obligațiile legate de acțiuni urmează acțiunile în cazul trecerii lor în proprietatea altor persoane.

Obligațiile societății sunt garantate cu capitalul social al acesteia, iar acționarii răspund în limita valorii acțiunilor pe care le dețin.

Patrimoniul societății nu poate fi grevat de datorii sau alte obligații personale ale acționarilor. Un creditor al unui acționar poate formula pretenții asupra părții din profitul societății ce i se va repartiza de către adunarea generală a acționarilor sau a cotei-părți cuvenite acestuia la lichidarea societății, efectuată în condițiile prezentului statut.

Articolul 11

Cesiunea acțiunilor

Acțiunile sunt indivizibile cu privire la societate, care nu recunoaște decât un proprietar pentru fiecare acțiune.

Cesiunea parțială sau totală a acțiunilor între acționari sau terți se face în condițiile și cu procedura prevăzute de lege.

Articolul 12

Pierderea acțiunilor

În cazul pierderii unor acțiuni, proprietarul va trebui să anunțe consiliul de administrație și să facă public faptul prin presă, în cel puțin două ziare de larga circulație în localitatea în care se află sediul societății. După 6 luni va putea obține un duplicat al acțiunii.

Capitolul IV

Adunarea generală a acționarilor

Articolul 13

Atribuții

Adunările generale ale acționarilor sunt ordinare și extraordinare și au următoarele atribuții principale: •

a) aprobă structura organizatorică a societății și numărul de posturi, precum și normativul de constituire a compartimentelor funcționale și de producție;

b) aleg membrii consiliului de administrație și ai comisiei de cenzori, inclusiv cenzorii supleanți, le stabilesc remunerarea, îi descarcă de activitate și îi revocă;

c) aleg directorul general, îl descarcă de activitate și îl revocă; directorul general este și președintele consiliului de administrație;

d) stabilesc salarizarea personalului angajat, în funcție de studii și munca efectiv prestată, cu respectarea limitei minime de salarizare prevăzute de lege;

e) stabilesc nivelul de salarizare a membrilor consiliului de administrație, a directorului general și a membrilor comisiei de cenzori, în conformitate cu prevederile legale;

f) stabilesc bugetul de venituri și cheltuieli și, după caz, programul de activitate pe exercițiul economico-1 financiar următor;

g) examinează, aprobă sau modifică bilanțul și contul de profit și pierderi după analizarea raportului consiliului de administrație și al comisiei de cenzori; aprobă repartizarea profitului conform legii;

h) hotărăsc cu privire la contractarea de împrumuturi bancare pe termen lung, inclusiv a celor externe; stabilesc competențele și nivelul de contractare a împrumuturilor bancare curente, a creditelor comerciale și a garanțiilor; aprobă brice fel de credit financiar acordat de societate;

i) hotărăsc cu privire la înființarea și desființarea de sucursale, filiale și agenții;

j) hotărăsc cu privire la mărirea sau reducerea capitalului social, la modificarea numărului de acțiuni sau a valorii nominale a acestora, precum și la cesiunea acțiunilor;

k) hotărăsc cu privire la adoptarea sau modificarea statutului, precum și la transformarea formei juridice a societății;

l) hotărăsc cu privire la fuziunea, divizarea, dizolvarea și lichidarea societății;

m) analizează rapoartele consiliului de administrație privind stadiul și perspectivele societății cu referire la profit și dividende, poziția pe piața internă și internațională, nivelul tehnic, calitatea, forța de muncă, protecția mediului, relațiile cu clienții;

n) hotărăsc cu privire la acționarea în justiție a membrilor consiliului de administrație, a directorului general și a cenzorilor, pentru paguba pricinuită societății;

o) hotărăsc în orice alte probleme privind societatea.

Atribuțiile adunărilor generale ordinare și extraordinare ale acționarilor se diferențiază potrivit legii.

Articolul 14

Convocarea adunării generale a acționarilor

Adunarea generală a acționarilor se convoacă de președintele consiliului de administrație sau de vicepreședinte, pe baza împuternicirii date de președinte.

Adunările generale ordinare au loc cel puțin o dată pe an, la 2 luni de la încheierea exercițiului economico-financiar, pentru examinarea bilanțului și a contului de profit și pierderi pe anul precedent și pentru stabilirea programului de activitate și a bugetului pe anul în curs.

Adunările generale extraordinare se convoacă la cererea acționarilor, reprezentând cel puțin 1/3 din capitalul social, la cererea comisiei de cenzori, precum și în cazul în care capitalul social s-a diminuat cu mai mult de 10% timp de 2 ani consecutiv, cu excepția primilor 2 ani de la înființarea societății.

Convocarea va cuprinde locul și data ținerii adunării, precum și ordinea de zi, cu arătarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunării.

Când în ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea statutului, convocarea va trebui să cuprindă textul integral al propunerilor.

Adunarea generală a acționarilor se întrunește la sediul societății sau în alt loc indicat în convocare.

Articolul 15

Organizarea adunării generale a acționarilor

Adunarea generală ordinară e constituită valabil și poate lua hotărâri dacă, la prima convocare, acționarii prezenți sau reprezentanți dețin cel puțin 2/3 din capitalul social, iar la a doua convocare, dacă dețin cel puțin 1/2 din capitalul social.

Adunarea generală extraordinară este constituită valabil și poate lua hotărâri dacă, la prima convocare, acționarii prezenți sau reprezentați dețin cel puțin 3/4 din capitalul social, iar la a doua convocare, dacă dețin cel puțin 1/2 din capitalul social.

Adunarea generală a acționarilor este prezidată de președintele consiliului de administrație, iar în lipsa acestuia, de către vicepreședinte, desemnat de președinte.

Președintele consiliului de administrație desemnează, dintre membrii adunării generale, un secretar care să verifice lista de prezență a acționarilor și să întocmească procesul-verbal al adunării.

Procesul-verbal al adunării se va scrie într-un registru sigilat și parafat. Procesul-verbal va fi semnat de persoana care a prezidat ședința și de secretarul care l-a întocmit.

La ședințele ordinare și extraordinare ale adunării generale a acționarilor, în care se dezbat probleme privitoare la raporturile de muncă cu personalul societății, pot fi invitați și reprezentanții salariaților.

Articolul 16

Exercitarea dreptului de vot în adunarea generală a acționarilor

Hotărârile adunărilor generale se iau prin vot deschis.

Acționarii votează, de regulă, prin ridicarea mâinii.

La propunerea persoanei care prezidează sau a unui grup de acționari prezenți sau reprezentați, ce dețin cel puțin 1/4 din capitalul social, se va putea decide ca votul să fie secret.

Votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administrație și a cenzorilor, pentru revocarea și pentru luarea hotărârilor referitoare la răspunderea administratorilor.

Hotărârile adunării generale sunt obligatorii chiar pentru acționarii absenți sau nereprezentați.

Articolul 17

În perioada în care statul este acționar unic, atribuțiile adunării generale a acționarilor vor fi exercitate de împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat, potrivit legii.

Capitolul V

Consiliul de administrație

Articolul 18

Organizare

Societatea este administrată de către consiliul de administrație, compus din 3 administratori, aleși de adunarea generală a acționarilor pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realeși pe noi perioade de 4 ani, care pot avea calitatea de acționari.

Când se creează un loc vacant în consiliul de administrație, adunarea generală a acționarilor alege un nou administrator pentru completarea locului vacant. Durata pentru care este ales noul administrator pentru a ocupa postul vacant va fi egală cu perioada care a rămas până la expirarea mandatului predecesorului său.

Consiliul de administrație este condus de un președinte.

Componența consiliului de administrație se stabilește de adunarea generală a acționarilor.

La prima ședință, consiliul de administrație alege, dintre membrii săi, un președinte și un vicepreședinte.

Consiliul de administrație se întrunește la sediul societății ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui sau a 1/3 din numărul membrilor săi. El este prezidat de președinte, iar în lipsa acestuia, de vicepreședinte. Președintele numește un secretar, fie dintre membrii consiliului, fie din afara acestuia.

Pentru valabilitatea deciziilor este necesară prezența a cel puțin 1/2 din numărul membrilor consiliului de administrație și deciziile se iau cu majoritatea absolută a membrilor prezenți.

Dezbaterile consiliului de administrație au loc, conform ordinii de zi stabilite pe baza proiectului comunicat de președinte, cu cel puțin 15 zile înainte. Acestea se consemnează în procesul-verbal al ședinței, care se scrie într-un registru sigilat și parafat de președintele consiliului de administrație. Procesul-verbal se semnează de persoana care a prezidat ședința și de secretarul care l-a întocmit.

Consiliul de administrație poate delega unuia sau mai multor membri ai săi unele împuterniciri pe probleme limitate și poate recurge la experți pentru studierea anumitor probleme.

În relațiile cu terți, societatea este reprezentată de către președintele consiliului de administrație pe baza și în limitele împuternicirilor date de adunarea generală a acționarilor sau, în lipsa lui, de către vicepreședinte. Cel ce reprezintă societatea semnează actele care o angajează față de terți.

Membrii consiliului de administrație vor putea exercita orice act care este legat de administrarea societății, în interesul acesteia, în limita drepturilor care li se conferă.

Președintele consiliului de administrație este obligat să pună la dispoziția acționarilor și comisiei de cenzori, la cererea acestora, toate documentele societății.

Membrii consiliului de administrație răspund individual sau solidar, după caz, față de societate, pentru prejudiciile rezultate din infracțiuni sau abateri de la dispozițiile legale, pentru abaterile de la statut sau pentru greșeli în administrarea societății, în astfel de situații, ei vor putea fi revocați prin hotărârea adunării generale a acționarilor.

Sunt incompatibile cu calitatea de membri în consiliul de administrație persoanele care, potrivit Legii nr. 31/1990, nu pot fi fondatori, precum și cele care personal, rudele sau afinii acestora până la gradul II inclusiv, sunt în același timp patroni sau asociați la societăți comerciale cu capital privat, cu același profil, sau cu care sunt în relații comerciale directe.

Nu pot fi directori ai societății persoanele care, potrivit Legii nr. 31/1990, nu pot fi fondatori sau administratori.

Articolul 19

Atribuțiile consiliului de administrație

Consiliul de administrație are, în principal, următoarele atribuții:

a) angajează și concediază personalul și stabilește drepturile și obligațiile acestuia;

b) stabilește îndatoririle și responsabilitățile personalului societății pe compartimente;

c) aprobă operațiunile de încasări și plăți, potrivit competențelor acordate;

d) aprobă operațiunile de cumpărare și vânzare de bunuri, potrivit competențelor acordate;

e) aprobă încheierea de contracte de închiriere {luarea sau darea cu chirie);

f) stabilește tactica și strategia de marketing;

g) aprobă încheierea sau rezilierea contractelor, potrivit competențelor acordate;

h) supune anual adunării generale a acționarilor, în termen de 60 de zile de la încheierea exercițiului economico-financiar, raportul cu privire la activitatea societății, bilanțul și contul de profit și pierderi pe anul precedent, precum și proiectul de program de activitate și proiectul de buget al societății pe anul în curs;

i) rezolvă orice alte probleme stabilite de adunarea generală a acționarilor.

Capitolul VI

Gestiunea societății

Articolul 20

Comisia de cenzori

Gestiunea societății este controlată de acționari și de comisia de cenzori, formată din 3 membri, care trebuie să fie asociați cu excepția cenzorilor contabili. Cenzorii se aleg de adunarea generală a acționarilor.

În perioada în care statul este acționar unic, cenzorii sunt reprezentanți ai Ministerului Finanțelor.

Adunarea generală alege, de asemenea, același număr de cenzori supleanți care vor înlocui, în condițiile legii, pe cenzorii titulari.

Pentru a putea exercita dreptul de control, acționarilor li se pot prezenta, la cerere, date cu privire la activitatea societății, situația patrimoniului, a profitului și a pierderilor.

Comisia de cenzori are următoarele atribuții principale:

a) în cursul exercițiului economico-financiar verifică gospodărirea fondurilor fixe și a mijloacelor circulante, a portofoliului de efecte, casa și registrele de evidență contabilă și informează consiliul de administrație asupra neregulilor constatate;

b) la încheierea exercițiului economico-financiar controlează exactitatea inventarului, a documentelor și a informațiilor prezentate de consiliul de administrație asupra conturilor societății, a bilanțului și a contului de profit și pierderi, prezentând adunării generale a acționarilor un raport scris;

c) la lichidarea societății controlează operațiunile de lichidare;

d) prezintă adunării generale a acționarilor punctul său de vedere la propunerile de reducere a capitalului social sau de modificare a statutului și a obiectului societății.

Comisia de cenzori se întrunește la sediul societății și ia decizii în unanimitate. Dacă nu se realizează unanimitatea, raportul cu divergențe se înaintează adunării generale.

Comisia de cenzori poate convoca adunarea generală extraordinară a acționarilor, dacă aceasta nu a fost convocată de consiliul de administrație, în cazul în care capitalul social s-a diminuat cu mai mult de 10% timp de 2 ani consecutiv (cu excepția primilor 2 ani de la constituirea societății) sau ori de câte ori consideră necesar pentru alte situații privind încălcarea dispozițiilor legale și statutare.

Atribuțiile și modul de funcționare a comisiei de cenzori, precum și drepturile și obligațiile cenzorilor se completează cu dispozițiile legale în acest domeniu.

Cenzorii și cenzorii supleanți se numesc pe o perioadă de maximum 3 ani și pot fi realeși; numărul cenzorilor trebuie să fie impar.

Sunt incompatibile cu calitatea de cenzor persoanele care intră sub incidența art. 18 alin. penultim din prezentul statut, precum și cei care sunt rude sau afini până la al patrulea grad sau soții administratorilor, cei care primesc sub orice formă, pentru alte funcții decât aceea de cenzor, un salariu sau o remunerație de la administratori sau de la societate.

Capitolul VII

Activitatea societății

Articolul 21

Exercițiul economico-financiar

Exercițiul economico-financiar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie ale fiecărui an. Primul exercițiu începe la data constituirii societății.

Articolul 22

Personalul societății

Personalul de conducere al societății și cenzorii sunt aleși de adunarea generală a acționarilor. În perioada cât statul este acționar unic, personalul de conducere și cenzorii vor fi numiți de împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat.

Restul personalului este angajat de către consiliul de administrație sau de către directorul general al societății comerciale.

Salarizarea se face conform legislației în vigoare.

Plata salariilor, impozitelor pe acestea și a cotei de asigurări sociale se va face potrivit legii.

Drepturile și obligațiile personalului societății sunt stabilite de către consiliul de administrație sau de către directorul general al societății comerciale.

Nu pot fi directori ai societății, persoanele care, potrivit Legii nr. 31/1990, nu pot fi fondatori sau administratori.

Articolul 23

Amortizarea fondurilor fixe

Consiliul de administrație decide, în condițiile legii, modul de amortizare al fondurilor fixe.

Articolul 24

Evidența contabilă și bilanțul contabil

Societatea va ține evidența contabilă, în lei, va întocmi anual bilanțul și contul de profit și pierderi, având în vedere normele metodologice elaborate de Ministerul Finanțelor.

Bilanțul și contul de profit și pierderi vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, conform legii.

Articolul 25

Calculul și repartizarea profitului

Profitul societății se stabilește pe baza bilanțului aprobat de adunarea generală a acționarilor. Profitul impozabil se stabilește în condițiile legii.

Din profitul societății, rămas după plata impozitului pe profit, se pot constitui fonduri destinate modernizării, cercetării și dezvoltării de produse noi, investițiilor.

Societatea își constituie fond de rezervă și alte fonduri în condițiile legii.

Plata dividendelor cuvenite acționarilor se face de societate, în condițiile legii, în cel mult 2 luni de la aprobarea bilanțului de către adunarea generală a acționarilor.

În cazul înregistrării de pierderi, adunarea generală a acționarilor va analiza cauzele și va hotărî în consecință.

Suportarea pierderilor de către acționari se va face proporțional cu aportul la capital și în limita capitalului subscris.

Articolul 26

Registrele societății

Societatea ține registrele prevăzute de lege.

Capitolul VIII

Modificarea formei juridice, dizolvarea, lichidarea, litigii

Articolul 27

Modificarea formei juridice

Societatea va putea fi transformată în altă formă de societate prin hotărârea adunării generale a acționarilor.

În perioada în care statul este acționar unic, transformarea formei juridice a societății se va putea face numai cu aprobarea împuterniciților mandatați să reprezinte interesele capitalului social.

Noua societate va îndeplini formalitățile legale de înregistrare și publicitate cerute la înființarea societăților.

Articolul 28

Dizolvarea societății

Următoarele situații duc la dizolvarea societății:

• imposibilitatea realizării obiectului social;
• falimentul;
• pierderea unei jumătăți din capitalul social, după ce s-a consumat fondul de rezervă, dacă adunarea generală a acționarilor nu decide completarea capitalului sau reducerea lui la suma rămasă;
• numărul de acționari va fi redus sub 5, mai mult de 6 luni;
• la cererea oricărui acționar, dacă împrejurările de forță majoră și consecințele lor durează mai mult de 8 luni, iar adunarea generală a acționarilor constată că funcționarea societății nu mai este posibilă;
• în orice alte situații, pe baza hotărârii adunării generale a acționarilor, luată în unanimitate.

Dizolvarea societății comerciale trebuie să fie înscrisă în Registrul comerțului și publicată în Monitorul Oficial al României.

Articolul 29

Lichidarea societății

În caz de dizolvare, societatea va fi lichidată.

Lichidarea societății și repartiția patrimoniului se fac în condițiile și cu respectarea procedurii prevăzute de lege.

Articolul 30

Litigii

Litigiile de orice fel apărute între societăți comerciale și persoane fizice sau juridice sunt de competența instanțelor judecătorești de drept comun.

Pentru Soluționarea litigiilor dintre ele, societățile comerciale pot apela și la arbitraj.

Capitolul IX

Dispoziții finale

Articolul 31

Prevederile prezentului statut se completează cu dispozițiile legale referitoare la societățile comerciale.