Monitorul Oficial 166/1995

De la wiki.civvic.ro
Sari la navigare Sari la căutare


Monitorul Oficial al României

Anul VII, Nr. issue::0166 - Partea I - Luni, 31 iulie year::1995


Legi și decrete

Parlamentul României

Camera Deputaților Senatul

Lege privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Capitolul I

Măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă

Art. 1. - (1) Încadrarea în muncă a unei persoane se realizează prin încheierea unui contract individual de muncă între persoana care prestează munca și persoana fizică sau persoana juridică care angajează.

(2) Persoana încadrată în muncă dobândește calitatea de salariat și are drepturile și obligațiile prevăzute de legislația muncii, de contractele colective de muncă și de contractul individual de muncă.

Art. 2. - Încadrarea în muncă a unei persoane se poate realiza și prin încheierea unei convenții civile de prestări de servicii, în următoarele situații:

a) pentru prestarea muncii la asociațiile de locatari;

b) pentru îndeplinirea unor activități cu o durată de cel mult 60 de zile.

c) pentru desfășurarea unor activități cu caracter permanent care nu depășesc, în medie, 3 ore pe zi, în raport cu programul lunar de lucru de 170 de ore.

Art. 3. - (1) Persoana fizică și persoana juridică, care încadrează personal în condițiile art. 2, au obligația de a depune convenția civilă, în copie, în termen de 5 zile de la data încheierii acesteia, la direcțiile de muncă și protecție socială județene și la Direcția generală de muncă și protecție socială a municipiului București în a căror rază teritorială se află domiciliul sau sediul acestora.

(2) După expirarea termenului de 5 zile se interzice persoanelor fizice și juridice, care au încadrat persoane cu nerespectarea condițiilor prevăzute la alin. (1), primirea acestora la lucru.

Art. 4. - (1) Persoanele care prestează servicii în baza unor convenții civile nu dobândesc calitatea de salariat, nu beneficiază de drepturi de asigurări sociale și nici de cele prevăzute în legislația privind protecția șomerilor.

(2) Persoana fizică și persoana juridică, care încadrează personal în baza unor convenții civile, nu datorează contribuția pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de șomaj.

Art. 5. - Obligația de a înregistra contractele individuale de muncă la direcțiile de muncă și protecție socială județene și la Direcția generală de muncă și protecție socială a municipiului București, în termen de 5 zile de la încheierea acestora, revine următoarelor categorii de angajatori:

a) persoane fizice;

b) societăți comerciale și celelalte categorii de agenți economici cu capital privat sau mixt;

c) asociații constituite potrivit Legii nr. 21/1924, precum și celelalte asociații cu caracter obștesc care sunt constituite și funcționează potrivit legislației române.

Art. 6. - (1) Carnetele de muncă ale salariaților încadrați la persoanele fizice și la persoanele juridice, prevăzute la art. 5. se păstrează și se completează de către direcțiile de muncă și protecție socială județene și de către Direcția generală de muncă și protecție socială a municipiului București.

(2) Angajatorii sunt obligați să depună la direcțiile de muncă și protecție socială județene și la Direcția generală de muncă și protecție socială a municipiului București:

a) actele privind încheierea, executarea, modificarea și încetarea contractelor individuale de muncă, în termen de 5 zile de la emiterea acestora;

b) actele din care rezultă plata lunară a contribuției pentru asigurările sociale de stat, a contribuției la constituirea Fondului pentru pensia suplimentară, precum și a contribuției la constituirea Fondului pentru plata ajutorului de șomaj, până la data de 15 a lunii următoare pentru care s-au făcut aceste plăți.

Art. 7. - (1) La solicitarea unor angajatori, care au posibilitatea păstrării și completării carnetelor de muncă ale salariaților, direcțiile de muncă și protecție socială județene și Direcția generală de muncă și protecție socială a municipiului București pot aproba ca aceste operațiuni să fie efectuate de aceștia.

(2) Angajatorii, prevăzuți la alin. (1), au următoarele obligații:

a) să prezinte lunar la direcțiile de muncă și protecție socială județene și la Direcția generală de muncă și protecție socială a municipiului București actele din care rezultă plata contribuției pentru asigurările sociale de stat, a contribuției la constituirea Fondului pentru pensia suplimentară, precum și a contribuției la constituirea Fondului pentru plata ajutorului de șomaj;

b) să prezinte carnetele de muncă ale salariaților la direcțiile de muncă și protecție socială județene și la Direcția generală de muncă și protecție socială a municipiului București, la încetarea contractelor individuale de muncă ale acestora, în vederea certificării legalității înscrierilor făcute și pentru a fi contrasemnate.

Art. 8. - (1) Contractele individuale de muncă, încheiate de cetățeni români cu misiunile diplomatice ori cu oficiile consulare străine cu sediul în România, precum și cu reprezentanțele din România ale unor firme străine, se înregistrează la Oficiul Muncii, care funcționează în subordinea Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

(2) Salariații persoanelor juridice prevăzute la alin. (1) vor beneficia de drepturile de asigurări sociale, sub condiția plății contribuțiilor pentru asigurările sociale prevăzute de lege.

(3) Carnetele de muncă se păstrează și se completează de Oficiul Muncii din subordinea Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

Art. 9. - (1) Direcțiile teritoriale de muncă și protecție socială percep un comision de maximum 1% din fondul de salarii angajatorilor cărora le păstrează și le completează cărțile de muncă.

(2) Condițiile de stabilire a cuantumului comisionului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Capitolul II

Răspunderea juridică

Art. 10. - (1) Nerespectarea de către persoana fizică sau de către conducătorii persoanei juridice care angajează a prevederilor art. 2, art. 3 și art. 5 din prezenta lege constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 500.000 lei la 2.000.000 lei.

(2) Limitele amenzii se dublează în cazul săvârșirii din nou, în termen de un an de la data aplicării sancțiunii, a contravențiilor prevăzute la alineatul precedent.

Art. 11. - (1) Neîndeplinirea de către persoana fizică și de către conducerea persoanei juridice a obligațiilor prevăzute la art. 6 alin. (2) lit. a) și la art. 7 alin. (2) lit. b) constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 500.000 lei la 1.000.000 lei.

(2) Neîndeplinirea obligațiilor prevăzute la ait. 6 alin. (2) lit. b) și la art. 7 alin. (2) lit. a) atrage plata penalităților prevăzute de lege.

Art. 12. - Constatarea și sancționarea contravențiilor prevăzute la art. 13 și 14 se fac, potrivit procedurii prevăzute de Legea nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, de către personalul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, al direcțiilor de muncă și protecție socială județene și al Direcției generale de muncă și protecție socială a municipiului București, împutemicit prin ordin al ministrului muncii și protecției sociale.

Art. 13. - În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Muncii și Protecției Sociale va stabili procedura de înregistrare a contractelor individuale de muncă, precum și modul de ținere a evidenței muncii prestate de salariații angajatorilor prevăzuți la art. 5.

Art. 14. - Prezenta lege intră în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.

Art. 15. - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă art. 4 pct. 4.8 alin. 1, 2 și 3 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 107 din 2 martie 1992 privind înființarea Regiei Autonome „Locato”, precum și orice alte dispoziții contrare.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 26 iunie 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.

Președintele Senatului, prof. univ. dr. Oliviu Gherman

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 26 iunie 1995.

Președintele Camerei Deputaților, Adrian Năstase

București, 21 iulie 1995 | Nr. 83.


Decret pentru promulgarea Legii privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă

În temeiul art. 77 alin. (1) și (3) și al art. 99 alin. (1) din Constituția României,

Președintele României decretează:

Articol unic. - Se promulgă Legea privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă și se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 20 iulie 1995 | Nr. 285.


Decizii ale Curții Constituționale

Curtea Constituțională

Decizie referitoare la constituționalitatea Legii privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă

Curtea Constituțională a fost sesizată la data de 30 iunie 1995 de către 27 de senatori, și anume: Victor Apostolache, Gábor Menyhért Hajdú, Sabin Ivan, Dumitru Călueanu, Șerban Săndulescu, Emil Tocaci, Matei Boilă, Dumitru Mocanu, Dumitru Vasile, Ioan Lupu, Niculai Senciuc, Victor Neagu, Ștefan David, Dimitrie Popa, Marin Predilă, Constantin Radu Baltazar, Károly Ferenc Szabó, Iosif Csapó, Gábor Kozsokár, Petre Constantin Buchwald, Tiberiu Ștefan Incze, Dénes Seres, Zoltan Hosszú, Lajos Magyari, Ioan Paul Popescu, Ion Manea și Attila Verestóy, în legătură cu neconstituționalitatea Legii privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă.

În sesizare se susține că proiectul de lege a fost adoptat în redactări diferite de cele două Camere ale Parlamentului, iar cu ocazia medierii s-au încălcat prevederile art. 76 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora medierea se face „prin intermediul unei comisii paritare”, deoarece comisia a fost formată din 7 deputați și numai 2 senatori.

Potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională este competentă să soluționeze sesizarea, care s-a înaintat cu respectarea prevederilor art. 144 lit. a) din Constituție și ale art. 17 alin. (1) din legea sa de organizare.

În temeiul art. 19 din Legea nr. 47/1992, s-au solicitat punctele de vedere președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.

În punctul de vedere al președintelui Camerei Deputaților se apreciază că legea care face obiectul sesizării a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituție, la constituirea comisiei de mediere atât Camera Deputaților, cât și Senatul desemnând același număr de membri, respectiv 7 deputați și 7 senatori. Se mai precizează că, în speță, comisia a funcționat în prezența majorității membrilor săi - 7 deputați și 2 senatori -, iar hotărârea a fost valabil adoptată cu majoritatea de voturi prevăzută de regulamentele celor două Camere.

Președintele Senatului, în punctul său de vedere, consideră că sesizarea este neîntemeiată, deoarece paritatea este obligatorie numai la constituirea comisiei, hotărârile fiind adoptate cu votul majorității membrilor comisiei, ceea ce în cauză s-a realizat.

Potrivit punctului de vedere al Guvernului, sesizarea este nefondată, întrucât, cu ocazia medierii, cerința înscrisă în art. 76 alin. (1) din Constituție, referitoare la inițierea procedurii de mediere prin intermediul unei comisii paritare, a fost riguros respectată, atât Camera Deputaților, cat și Senatul desemnând, fiecare, câte un număr de 7 membri. Se menționează că la lucrările comisiei au participat 7 deputați și 2 senatori, iar hotărârea a fost adoptată cu votul celor 9 membri prezenți, neexistând divergențe asupra textelor finale propuse de comisie.

Curtea Constituțională,

având în vedere obiecția de neconstituționalitate din sesizarea grupului de 27 de senatori, punctele de vedere exprimate de președinții celor două Camere ale Parlamentului și de Guvern, raportul întocmit de judecătorul-raportor, raportul asupra rezultatelor comisiei de mediere la soluționarea divergențelor apărute în legătură cu proiectul de lege privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă, prevederile Constituției, ale Legii nr. 47/1992, ale Regulamentului Camerei Deputaților și ale Regulamentului Senatului, constată că obiecția de neconstituționalitate nu este întemeiată.

Potrivit art. 76 alin. (1) din Constituție, dacă una dintre Camere adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă intr-o redactare diferită de a celeilalte Camere, președinții celor două Camere declanșează procedura de mediere, prin intermediul unei comisii paritare.

Caracterul paritar al comisiei reprezintă o condiție esențială pentru alcătuirea ei, iar nu pentru adoptarea unor hotărâri.

Regulamentul Senatului stabilește în art. 58 că din comisia de mediere fac parte 7 senatori, aceeași cifră fiind prevăzută și de art. 72 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Această comisie, la fel ca toate comisiile parlamentare, lucrează, astfel cum se prevede în art. 38 din Regulamentul Senatului și în art. 50 din cel al Camerei Deputaților, în prezența majorității membrilor. Adoptarea hotărârilor este supusă dispozițiilor art. 60 din Regulamentul Senatului și ale art. 74 din Regulamentul Camerei Deputaților, potrivit cărora hotărârile comisiei se iau cu votul majorității membrilor acesteia.

Din raportul asupra rezultatelor comisiei de mediere, semnat de cei doi președinți și de membri, rezultă că, potrivit prevederilor regulamentare, comisia a fost constituită pe bază paritară, din câte 7 membri ai fiecăreia dintre cele două Camere, situație în care condiția pusă de textul constituțional a fost îndeplinită.

Se reține că această comisie a lucrat valabil în prezența a 9 membri, ceea ce reprezintă majoritatea cerută de cele două regulamente, iar hotărârea a fost adoptată, de asemenea, cu majoritatea voturilor membrilor. Faptul că la dezbateri nu au participat decât 2 din cei 7 senatori desemnați ca membri nu este de natură să atragă nulitatea hotărârii comisiei de mediere, care s-a constituit pe bază paritară și a lucrat cu respectarea prevederilor regulamentare.


Având în vedere considerentele expuse, dispozițiile art. 76 alin. (1) și ale art. 144 lit. a) din Constituție, precum și prevederile art. 17-20 din Legea nr. 47/1992,

Curtea Constituțională

în numele legii

Decide:

1. Constată că Legea privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă este constituțională.

2. Decizia se comunică Președintelui României și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Deliberarea a avut loc la data de 18 iulie 1995 și la ea au participat Ioan Muraru, președinte, Costică Bulai, Mihai Constantinescu, Ioan Deleanu, Antonie Iorgovan, Lucian Stângu și Victor Dan Zlătescu, judecători.

Președintele Curții Constituționale, prof. univ. dr. Ioan Muraru
Magistrat-asistent, Constantin Burada

București, 18 iulie 1995. | Nr. 71.


Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre privind reorganizarea Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - (1) Școala Națională de Studii Politice și Administrative (S.N.S.P.A.) din subordinea Ministerului Învățământului se reorganizează comasându-se, prin absorbție, cu Institutul Român de Management din subordinea Ministerului Muncii și Protecției Sociale și Centrul de Perfecționare a funcționarilor din administrația publică locală, din subordinea Departamentului pentru Administrație Publică Locală.

(2) S.N.S.P.A. este instituție publică de învățământ superior, de pregătire universitară, postuniversitară și de cercetare științifică, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Învățământului, având sediul în municipiul București.

(3) S.N.S.P.A. are ca obiectiv sprijinirea procesului de reformă economică, socială și administrativă, prin formarea și perfecționarea, la nivel universitar și postuniversitar, a specialiștilor în domeniul științelor politice, comunicării sociale și relațiilor publice, managementului administrației publice și relațiilor internaționale. S.N.S.P.A. va valorifica tradițiile învațământului românesc și va funcționa în concordanță cu normele și standardele internaționale.

Art. 2. - S.N.S.P.A. are următoarele atribuții principale:

1. elaborează strategia de pregătire și asigură formarea și perfecționarea profesională a analiștilor politici, a specialițtilor din domeniul comunicării și relațiilor publice, a managerilor, funcționarilor publici, precum și a celor din domeniul relațiilor internaționale și integrării europene;

2. asigură formarea și perfecționarea profesională a personalului din administrația publică centrală și locală;

3. asigură, pe bază contractuală, formarea și perfecționarea profesională a personalului din instituții publice neguvernamentale, agenți economici și organizații sindicale, la solicitarea acestora;

4. asigură coordonarea didactică și metodologică a centrelor teritoriale de perfecționare profesională a reprezentanților aleși și a funcționarilor din administrația publică locală, organizate pe principiul autonomiei locale;

5. efectuează studii și cercetări științifice în domenii de activitate care fac obiectul de activitate al școlii, colaborând cu organisme specializate, naționale și internaționale;

6. acordă consultanță de specialitate în condițiile legii, la solicitarea instituțiilor politice, autorităților publice centrale și locale, agenților economici, partidelor politice și organizațiilor neguvernamentale;

7. organizează admiterea în învățământul postuniversitar, realizat prin studii aprofundate și doctorat, în domeniile care fac obiectul de activitate al școlii, precum și în învățământul universitar, în condițiile și cu respectarea reglementărilor legale în vigoare.

Art. 3. - S.N.S.P.A. funcționează în structura prevăzută în anexa nr. 1 la prezenta hotărâre și cuprinde:

I. Învățământ postuniversitar:

A. De studii aprofundate:

a) Departamentul de Științe Politice;

b) Departamentul de Științe Administrative;

c) Departamentul de Relații Internaționale și Integrare Europeană;

d) Departamentul de Comunicare Socială și Relații Publice;

e) Departamentul de Management - IROMA.

B. Cursuri de perfecționare:

  • Centrul de Perfecționare a Funcționarilor Publici din Administrația Centrală și Locală.

II. Învățământ universitar:

A. De lungă durată:

a) Facultatea de Științe Politice;

b) Facultatea de Administrație Publică.

B. De scurtă durată:

a) Colegiul de Administrație Publică București;

b) Colegiul de Administrație Publică Iași;

c) Colegiul de Administrație Publică Cluj-Napoca;

d) Colegiul de Administrație Publică Sibiu;

e) Colegiul de Administrație Publică Craiova.

Art. 4. - (1) Departamentele asigură pregătirea prin studii aprofundate, cu frecvență, pe o perioadă de 2 ani.

(2) Facultățile asigură pregătirea de nivel superior prin cursuri cu frecvență pe o durată de 4 ani, iar colegiile, pe o durată de 3 ani.

(3) Centrul de Perfecționare a Funcționarilor Publici din Administrația Centrală și Locală, precum și Departamentul de Management-IROMA asigură perfecționarea profesională prin cursuri cu durată de până la 3 luni și au autonomie administrativ-funcțională.

Art. 5. - (1) Perfecționarea profesională a reprezentanților aleși și a funcționarilor din administrația publică locală se realizează în centrele teritoriale, organizate în municipiile București, Iași, Cluj-Napoca, Sibiu și Craiova.

(2) Centrele teritoriale sunt unități cu personalitate juridică și asigură pregătirea și perfecționarea profesională pe o perioadă de până la 3 luni.

(3) Centrele teritoriale se organizează și funcționează pe baza autofinanțării, potrivit regulamentelor proprii de organizare și funcționare elaborate, în condițiile legii, cu avizul Ministerului Învățământului și Departamentului pentru Administrație Publică Locală.

(4) Centrele teritoriale de perfecționare a reprezentanților aleși și a funcționarilor din administrația publică locală sunt sprijinite în organizarea și desfășurarea programelor de pregătire, de către Departamentul pentru Administrație Publică Locală, care va colabora, în acest scop, și cu organismele neguvernamentale, reprezentative ale aleșilor locali.

(5) Cheltuielile pentru înființarea și funcționarea, pe primele trei luni. a centrelor teritoriale prevăzute la alin. (1) se acoperă din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului și din finanțare externă, potrivit anexei nr. 2.

(6) Autoritățile administrației publice locale vor prevedea anual în bugete sumele necesare pentru formarea și perfecționarea profesională a personalului propriu în cadrul centrelor teritoriale.

Art. 6. - La elaborarea și realizarea programelor de pregătire și perfecționare profesională, precum și la stabilirea categoriilor de personal care participă la aceste programe, S.N.S.P.A. va colabora cu ministerele și instituțiile publice interesate.

Art. 7. - Rezultatele obținute la absolvirea unui program de pregătire sau perfecționare profesională, consemnate în documentele eliberate de S.N.S.P.A., vor fi avute în vedere la ocuparea și promovarea, în condițiile legii, în funcțiile din instituțiile publice și administrația publică centrală și locală.

Art. 8. - (1) Ministerul Învățământului, în colaborare cu ministerele interesate, va organiza, cu prioritate, programe speciale de pregătire a personalului, de formare și perfecționare profesională, necesar S.N.S.P.A.

(2) În realizarea acestor programe se poate utiliza și asistența de specialitate din străinătate.

Art. 9. - (1) Cheltuielile pentru finanțarea S.N.S.P.A. se asigură de la bugetul de stat, prin Ministerul Învătământului.

(2) Fondurile necesare școlii pot, de asemenea, proveni din sponsorizări, donații, asistență financiar-tehnică și de specialitate a organismelor europene și internaționale, precum și din venituri rezultate din executarea unor contracte de cercetare, pregătire și perfecționare profesională și din alte activități specifice.

Art. 10. - (1) Ministerul Învățământului, împreună cu ministerele de profil, va lua măsurile corespunzătoare pentru asigurarea sediilor și a bazei materiale necesare S.N.S.P.A. și unităților organizate în cadrul acesteia.

(2) Autoritățile administrației publice locale din municipiile: București, Cluj-Napoca, Iași, Sibiu și Craiova, vor sprijini organizarea și funcționarea instituțiilor prevăzute la art. 5 alin. (1), prin asigurarea spațiilor și dotărilor necesare.

(3) S.N.S.P.A. se dotează cu cinci autoturisme de oraș.

Art. 11. - (1) Bunurile mobile și imobile aflate în prezent în administrarea Institutului Român de Management și Centrului de Perfecționare a funcționarilor din administrația publică locală trec la S.N.S.P.A., pe bază de protocol, potrivit bilanțului la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(2) Complexul imobiliar, situat în comuna Crevedia, județul Dâmbovița, precum și terenul și bunurile mobile aferente, proprietate publică a statului, aflat în administrarea Ministerului Agriculturii și Alimentației și folosit de Centrul de Perfecționare din Agricultura de Stat Crevedia, trece în administrarea Ministerului Învățământului și în folosința S.N.S.P.A., în vederea pregătirii și perfecționării specialiștilor din administrația publică.

Predarea-primirea bunurilor prevăzute mai sus se fac prin protocol, potrivit bilanțului la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 12. - Personalul didactic, de specialitate administrativ și de servire al instituțiilor care se reorganizează, potrivit art. 1. inclusiv cel al Centrului de Perfecționare din Agricultura de Stat Crevedia, din subordinea Ministerului Agriculturii și Alimentației, se consideră transferat, în interesul serviciului, la unitățile de profil ale S.N.S.P.A.

Art. 13. - Senatul S.N.S.P.A. se completează în mod corespunzător, potrivit legii. La lucrările senatului participă, ca invitați, și directorii centrelor teritoriale de perfecționare profesională a reprezentanților aleși și a funcționarilor din administrația publică locală, când se dezbat probleme care privesc activitatea acestor centre.

Art. 14. - (1) Studenții departamentelor, ai facultăților, colegiilor, organizate în cadrul S.N.S.P.A., pot primi burse în condițiile prevăzute de lege.

(2) Persoanelor încadrate la instituțiile publice, care frecventează cursurile de pregătire postuniversitare și cele de perfecționare, li se asigură de către instituția la care sunt salarizați, plata lunară a salariului de bază, sporului de vechime și indemnizației de conducere, după caz, în condițiile legii.

(3) Persoanele prevăzute la alin. 2, care încalcă obligația de a frecventa cursurile de perfecționare sau de a promova examenele la termenele stabilite, vor restitui sumele încasate pe perioada respectivă.

Art. 15. - Organizarea concursului de admitere la Facultatea de Științe Politice și la Facultatea de Administrație Publică, precum și la colegiile organizate în cadrul S.N.S.P.A. se stabilește prin ordin al ministrului învățământului.

Art. 16. - (1) Anexele nr. 1 și nr. 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2) Pe data intrării în vigoare a hotărârii se modifică sau se abrogă, după caz: Hotărârea Guvernului nr. 183/1991 privind organizarea S.N.S.P.A., cu modificările ulterioare; prevederile pct. 41 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 179/1990 privind aprobarea rețelei centrelor de perfecționare a personalului din subordinea unor ministere și organe centrale; Hotărârea Guvernului nr. 706/1991 privind organizarea și funcționarea filialei Iași a Centrului pentru perfecționarea personalului din administrația publică locală; pct. II/1 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 448/1994 privind organizarea și funcționarea Ministerului Muncii și Protecției Sociale; pct. 12 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 480/1994 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Alimentației.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 21 iulie 1995 | Nr. 542.

Contrasemnează:

Ministrul învățământului, Liviu Maior

Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

Ministru de stat, ministrul muncii și protecției sociale, Dan Mircea Popescu

Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmâncă


Anexa Nr. 1

Mo-166-1995.jpg


Anexa Nr. 2

Cheltuieli privind înființarea și funcționarea centrelor teritoriale de perfecționare profesională, acoperite din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului:

mii lei
Cheltuieli total 340.000
din care:
I. Cheltuieli curente 290.000
1. Cheltuieli de personal 200.000
2. Cheltuieli materiale și servicii 90.000
II. Cheltuieli de capital 50.000

Notă: Din finanțare externă se asigură suplimentar suma de 360.000 mii lei.