Monitorul Oficial 172/1992

De la wiki.civvic.ro
Sari la navigare Sari la căutare


Monitorul Oficial al României

Anul IV, Nr. issue::0172 - Partea I - Miercuri, 22 iulie year::1992

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre privind școlarizarea cetățenilor din alte țări în România, în anul de învățământ 1992/1993

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Școlarizarea în România a cetățenilor străini și a cetățenilor români având domiciliul stabil în alte țări se poate face prin acordarea de burse de către statul român sau pe cont propriu.

Art. 2. - Școlarizarea cetățenilor din alte țări în România ca bursieri ai statului român se realizează:

a) în baza prevederilor programelor de aplicare a acordurilor interguvernamentale de colaborare culturală;
b) pe bază de reciprocitate, potrivit convențiilor de colaborare directă încheiate, în cadrul autonomiei universitare, de către instituțiile de învățământ superior cu instituțiile similare din străinătate;
c) în funcție de interesele externe ale României, prin acordarea - pentru anul școlar 1992/1993 - a 150 burse pentru cetățeni străini provenind, de regulă, din țări cu care România nu are perfectate documente de felul celor menționate la lit. a).
Repartizarea acestor burse pe țări beneficiare se va face de către Ministerul Afacerilor Externe - 80 burse, Ministerul Comerțului și Turismului - 40 burse și Ministerul învățământului și Științei - 30 burse;
d) la solicitarea altor ministere (2-3 burse fiecare), a Uniunii Scriitorilor (2-3 burse) și a Fundației Culturale Române (50 burse).

Art. 3. - Fondurile necesare pentru bursele prevăzute la art. 2 se asigură, după caz:

  • prin bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Învățământului și Științei, pentru bursele menționate la art. 2 lit, a) și c), și de către instituțiile interesate, pentru bursele menționate la art. 2 lit. b);
  • din bugetul de venituri și cheltuieli al instituțiilor sau organizațiilor interesate, pentru bursele menționate la art. 2 lit. d).

Art. 4. - Cuantumul burselor acordate cetățenilor din alte țări este cel stabilit prin hotărârile Guvernului referitoare la corectarea coeficientului de indexare, iar modul de plată este prevăzut în anexă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Pentru școlarizarea cetățenilor din alte țări, instituțiile care acordă burse sunt obligate să asigure numai plata în lei a cuantumului burselor respective.

Art. 5. - Personalul reprezentanțelor oficiale străine - ambasade, oficii consulare, agenții economice -, al organizațiilor și organismelor internaționale, precum și membrii de familie ai acestuia pot fi școlarizați fără plata taxelor școlare, însă cu suportarea pe cont propriu a cheltuielilor de întreținere, în măsura în care, pe bază de reciprocitate, personalul similar al României și membrii de familie ai acestuia au asigurată școlarizarea gratuită în țările în cauză.

Calitatea oficială a candidaților din aceasta categoric, cât și îndeplinirea clauzei de reciprocitate vor fi confirmate de Către Ministerul Afacerilor Externe.

Art. 6. - Cetățenii Străini, membri de familie ai personalului unor organizații și asociații cu scop nelucrativ autorizate să funcționeze în România, pot fi înscriși în învățământul primar și gimnazial fără plata taxelor școlare, în condițiile suportării personale a cheltuielilor de întreținere.

Art. 7. - În anul școlar 1992/1993, Ministerul Învățământului și Științei va acționa pentru înscrierea la studii și școlarizarea în instituțiile de învățământ - în limita capacității de școlarizare stabilite de fiecare dintre acestea - a unui număr de până la 3.500 cetățeni din alte țări, care vor studia pe cont propriu valutar.

Art. 8. - Înscrierea la studii în România a cetățenilor din alte țări se aprobă de către Ministerul Învățământului și Științei, care:

  • echivalează studiile efectuate în străinătate de către candidați;
  • precizează condițiile materiale în care se vor efectua studiile;
  • repartizează solicitanții pe instituții de învățământ în funcție de cifrele de școlarizare prealabil stabilite;
  • asigură, cu sprijinul Ministerului Sănătății efectuarea, de către candidați, a unui control medical pentru acces în colectivitatea studențească, în conformitate cu practica internațională în materie.

Art. 9. - Înscrierea la studii în condițiile prezentei hotărâri se face fără concurs, pe baza actelor de studii corespunzătoare, în funcție de capacitatea de școlarizare a instituțiilor de învățământ solicitate de candidați.

Pentru profilurile de învățământ artistic, de arhitectură și de educație fizică și sport se vor susține probe de aptitudini, stabilite de instituțiile de specialitate.

Art. 10. - Școlarizarea în România a cetățenilor din alte țări se realizează numai în conformitate cu prevederile prezentei hotărâri, care se aplică pentru anul de învățământ 1992/1993.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 3 iulie 1992 | Nr. 371.

Contrasemnează:

Ministrul învățământului și științei, Mihail Golu

Ministrul afacerilor externe, Adrian Năstase

Ministrul comerțului și turismului, Constantin Fota

Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu

Ministrul bugetului, veniturilor statului și controlului financiar, Florian Bercea

Anexă

Modul de plată a burselor pentru cetățenii străini

1. Bursa poate fi atribuită în prestații (masă la cantină și cazare în cămin) sau plătită în lei, la solicitarea beneficiarului.

2. Bursierii statului român beneficiază de asistență medicală gratuită.

3. Bursele se acordă indiferent de veniturile lunare realizate de părinți sau alți susținători legali, precum și de rezultatele la învățătură.

4. Bursierii statului român beneficiază de burse - în limitele duratei studiilor - pe întregul an calendaristic, inclusiv pentru perioadele de vacanță în care se află în România.

5. Bursele acordate de statul român se atribuie și pe durata anului pregătitor de limba română, dacă este cazul.

6. Plata burselor se suspendă după prima repetenție.

7. Bursa se acordă încă 30 de zile după finalizarea studiilor liceale, superioare, de doctorat sau specializare postuniversitară cu durata de cel puțin un an.

Hotărâre privind aprobarea principiilor de bază ale Statutului asistentului medical în România

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă principiile de bază ale Statutului asistentului medical în România, cuprinse în anexă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 10 iulie 1992 | Nr. 379.

Contrasemnează:

Ministrul sănătății, Mircea Maiorescu

Ministrul muncii și protecției sociale, Dan Mircea Popescu

Ministrul justiției, Mircea Ionescu-Quintus

Anexă

Principiile de bază ale Statutului asistentului medical în România

Capitolul I

Dispoziții generale

Art. 1. - Asistentul medical este absolventul unor forme de învățământ de specialitate și pregătire, recunoscute de lege, care îi conferă dreptul să participe la menținerea stării de sănătate a populației, prin acțiunile de prevenire, de îngrijire, în spiritul respectului demnității persoanei umane.

Art. 2. - Asistentul medical, prin natura umanitară a profesiunii sale, nu poate fi considerat funcționar public și nici nu va putea fi asimilat funcționarului public.

Art. 3. - Profesiunea de asistent medical, cu profil clinic și paraclinic, după caz, este autonomă în ceea ce privește îngrijirea persoanei sănătoase și a celei bolnave.

Îngrijirile sunt de natură educativă, relațională și tehnică, cuprinzând relații și responsabilități independente și dependente, conform reglementărilor legale, recomandărilor O.M.S. și standardelor Comunității Europene.

Art. 4. - Asistentul medical angajat în unități medico-sanitare din rețeaua publică va respecta obligațiile ce decurg din reglementările legale, din prevederile contractului de muncă și ale regulamentelor de ordine interioară.

Capitolul II

Conținutul și caracteristicile profesiunii de asistent medical

Art. 5. - Asistentul medical practică profesiunea în unități sanitare de stat sau private și în instituții de învățământ și cercetare de profil medical.

Art. 6. - Conținutul și caracteristicile activității asistentului medical:

a) păstrarea sănătății și profilaxia îmbolnăvirilor;
b) îndeplinirea rolului propriu și a rolului delegat;
c) educația pentru sănătate;
d) redarea autonomiei bolnavului;
e) efectuarea tehnicilor aferente exercitării optime a actului medical;
f) participarea la formarea viitorilor asistenți medicali;
g) participarea la cercetare în domeniul medical și al îngrijirilor pentru sănătate.

Art. 7. - Protecția asistentului medical, pentru riscurile ce decurg din practica profesiunii, se va realiza printre-un sistem de asigurări de stat sau private, reglementate de lege.

Art. 8. - Asistentul medical participă, în cadrul activității sale, la pregătirea profesională a viitorilor asistenți medicali, în condițiile legii.

Capitolul III

Norme de etică și deontologie profesională

Art. 9. - În exercitarea profesiunii, asistentul medical respectă ființa umană, principiile eticii și umanismului, dând dovadă de responsabilitate profesională, acționând întotdeauna în interesul bolnavului și al comunității.

Asistentul medical protejează mediul ambiant, în care obiceiurile și religia persoanei îngrijite sunt acceptate.

Art. 10. - Asistentul medical are obligația fundamentală de a îndeplini, conform competențelor sale, orice activitate pentru a evita punerea în pericol a vieții bolnavului.

Art. 11. - Asistentul medical este obligat să păstreze secretul profesional.

Informațiile deținute de asistentul medical, referitoare la un anumit bolnav, obținute în urma exercitării profesiunii sale, nu pot fi împărtășit altei persoane din afară echipei medicale, cu excepția cazurilor prevăzute în mod expres de lege.

Art. 12. - Asistentul medical are îndatorirea fundamentală de a acorda asistență medicală de urgență, indiferent de locul sau situația în care se găsește.

Art. 13. - Problemele sau litigiile de etică profesională vor fi stabilite și rezolvate potrivit codului deontologic al asistentului medical.

Capitolul IV

Relațiile ce se stabilesc în exercitarea profesiunii de asistent medical

Art. 14. - Relațiile între asistenții medicali se bazează pe corectitudine, colaborare, respect reciproc și solidaritate profesională.

Art. 15. - Activitatea asistentului medical se desfășoară, de regulă, în cadrul unei echipe medicale formate din medic, asistent medical și infirmieră.

Art. 16 - Asistentul medical recunoaște și respectă competențele profesionale ale celorlalți membri ai echipei, participând la menținerea relațiilor echitabile în cadrul acesteia.

Art. 17. - În cadrul echipei, asistentul medical are competențele și responsabilitățile prevăzute de reglementările legale.

Art. 18. - Coordonarea, îndrumarea și controlul activității asistentului medical se realizează, la toate nivelurile, conform reglementărilor elaborate de Ministerul Sănătății și în concordanță cu prevederile prezentelor principii de bază ale Statutului asistentului medical.

Capitolul V

Formarea și perfecționarea profesională a asistentului medical

Art. 19. - Asistentul medical se pregătește prin forme de învățământ de stat și privat, pe baza programelor elaborate de Ministerul Sănătății, cu respectarea normelor internaționale.

Art. 20. - Asistentul medical are obligația profesională de a-și menține și îmbunătăți calificarea profesională, conform progresului științelor medicale.

Art. 21. - Perfecționarea profesională a asistentului medical se realizează la nivelul unității sanitare sau prin programe organizate de instituții abilitate de lege în acest sens.

Art. 22. - Specializarea asistentului medical se realizează prin programele de pregătire, în instituții a căror activitate este reglementată de lege, pentru profilul clinic și paraclinic.

Art. 23. - Avansarea asistentului medical, pe linie profesională și administrativă, se realizează prin examene și concursuri, potrivit legii.

Art. 24. - Schimbarea specialității de bază se face numai în profiluri înrudite, pe baza reglementărilor elaborate de Ministerul Sănătății.

Art. 25. - Obținerea dreptului de practică a celei de-a doua specialități se realizează potrivit normelor specifice ale Ministerului Sănătății, elaborate în colaborare cu alte organisme profesionale ale asistenților medicali.

Art. 26. - Formele de pregătire și perfecționare profesională, efectuate de asistentul medical în străinătate, sunt asimilate cu cele echivalente, în funcție de durata și caracterul lor, conform reglementărilor în vigoare.

Capitolul VI

Ordinul Asistenților Medicali

Art. 27. - Ordinul Asistenților Medicali constituie forma superioară de organizare profesională, nonguvernamentală, a întregului corp al asistenților medicali, ce va fi instituționalizată și reglementată potrivit legii.

Ordinul Asistenților Medicali are ca scop apărarea prestigiului asistenților medicali în relațiile cu terțe persoane fizice și juridice, cât și a intereselor bolnavilor.

Ordinul Asistenților Medicali este organizat pe principiul eligibilității și ierarhiei.

Ordinul Asistenților Medicali poate emite norme cu caracter intern, cu respectarea dispozițiilor legale.

Ordinul Asistenților Medicali poate reprezenta pe membrii săi în relațiile cu asociații, fundații, societăți, sindicate, autorități, precum și cu orice alte persoane juridice și fizice.

Art. 28. - Culpa profesională se stabilește de Comisia de disciplină a Ordinului Asistenților Medicali și Ministerul Sănătății sau, după caz, de organele de justiție, în raport cu gravitatea faptelor și consecințele juridice ce decurg din aceasta.

Art. 29. - Ordinul Asistenților Medicali poate să susțină, în față Ministerului Sănătății și a organelor de justiție, punctul său de vedere privind culpa profesională rezultată din exercitarea profesiunii de asistent medical.

Capitolul VII

Dispoziții finale și tranzitorii

Art. 30. - Exercitarea profesiunii de asistent medical se realizează conform legii și reglementărilor cuprinse în prezentele principii de bază ale statutului profesional.

Art. 31. - Salarizarea asistentului medical se face pe principiul competenței, ținându-se cont de gradul de pregătire a acestuia și de importanța socială a profesiei sale.

Art. 32. - Asistenții medicali militari și, după caz, civili, din rețeaua Ministerului Apărării Naționale, Ministerului da Interne, Ministerului Justiției, Serviciului Român de Informații, Ministerului Transporturilor, Secretariatului de Stat pentru Handicapați și Ministerului Comerțului și Turismului sunt obligați să respecte, pe lângă prevederile și principiile de bază ale statutului, și reglementările legale specifice din aceste domenii.

Art. 33. - Prezenta hotărâre își produce efectele de la data publicării și până la intrarea în vigoarea Legii privind aprobarea Statutului asistentului medical în România și a Ordinului Asistenților Medicali.

Art. 34. - Orice dispoziție contrară prezentei hotărâri își încetează aplicarea.

Hotărâre pentru acordarea cetățeniei române

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se acordă cetățenia romană persoanelor prevăzute în anexă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 10 iulie 1992 | Nr. 380.

Contrasemnează:

Ministrul justiției, Mircea Ionescu-Quintus

Anexă

Lista persoanelor pentru care s-a aprobat dobândirea cetățeniei române în temeiul art. 9 din Legea nr. 21/1991

1. Buceavara Vanghelia, cetățean grec, născută la data de 17 septembrie 1921 în localitatea Brusa, Turcia, fiica lui Iani și Neranzula, domiciliată în prezent în Brăila, str. Victoriei, bl. 59, sc. 1, ap. 3, parter, județul Brăila.

2. Buceavara Ilie, cetățean grec, născut la data de 9 mai 1915 în localitatea Sufli, Grecia, fiul lui Gheorghe și Pascalea, domiciliat în prezent în Brăila, str. Victoriei, bl. 59, sc. 1, ap. 3, parter, județul Brăila.

3. Șamirian Sarkis, cetățean rus, născut la data de 5 februarie 1936 în localitatea Erevan, Armenia, fiul lui Artașes și Araxia, domiciliat în prezent în București, str. Veronica Micle nr. 20, bl. M 6, sc. D, et. 7, ap. 204, sectorul 1.

4. Mahmoud Nezar, cetățean sirian, născut la data de 31 mai 1962 în localitatea Ras Al Ayn, Siria, fiul lui Mahmoud și Atya, domiciliat în prezent în București, b-dul Tineretului nr. 43, bl. 53, sc. 2, ap. 47, sectorul 4.

5. Zedan Said, cetățean sirian, născut la data de 15 mai 1959 în localitatea Dier Atieh, Siria, fiul lui Mohamad și Mariam, domiciliat în prezent în București, str. Brașov nr. 19, bl. OD 5, ap. 45.

6. Alt Khalil Yaghi, cetățean libanez, născut la data de 1 septembrie 1960 în localitatea Baalbeck, Liban, fiul lui Khalil și Kamle, domiciliat în prezent în București, str. Lățea Gheorghe nr. 4, bl. C 59, sc. 2, et. 1, ap. 63, sectorul 6.

7. Moufid Ahmad Maki Al Adhami, cetățean irakian, născut la data de 15 august 1957 în localitatea Bagdad, Irak, fiul lui Ahmad și Bahie, domiciliat în prezent în București, str. România Muncitoare nr. 91, bl. 6, sc. A, et. 2, ap. 4, sectorul 1.

8. Ionescu Bogumila Elzbieta, cetățean polonez, născută la data de 31 august 1951 în localitatea Nowy Staw, Polonia, fiica lui Jozef Kazimierz și Zofia, domiciliată în prezent în Constanța, aleea Curcubeului nr. 16, bl. FC 30, sc. B, ap. 27, județul Constanța.

9. Abu-Amrah Mohammad, cetățean egiptean, născut la data de 26 decembrie 1964 în localitatea Gaza, Israel, fiul lui Șobeih și Namh, domiciliat în prezent în Cluj-Napoca, str. Hașdeu nr. 7, ap. 69, județul Cluj.

10. Târziu Steluța, fără cetățenie, născută la data de 10 iulie 1950 în Brăila, județul Brăila, România, fiica lui Buceavara Ilie și Vanghelia, domiciliată în prezent în București, b-dul 1 Mai nr. 108, sectorul 1.

11. Dorobanțu Vasilica, fără cetățenie, născută la data de 10 iulie 1950 în Brăila, județul Brăila, România, fiica lui Buceavara Ilie și Vanghelia, domiciliată în prezent în București, str. Bozieni nr. 9, bl. 830 bis, et. 4, ap. 107, sectorul 6.

12. Raymond Hanna, cetățean sirian, născut la data de 15 februarie 1962 în localitatea Derbasie, Siria, fiul lui Hanna și Negme, domiciliat în prezent în București, str. Dimitrie Bolintineanu nr. 9, ap. 69, sectorul 2.

13. Moga Maria, fără cetățenie, născută la data de 10 octombrie 1946 în localitatea Evru, Grecia, fiica lui Filipidis Alexis și Marta, domiciliată în prezent în Brăila, str. Călărașilor nr. 325, bl. D1, ap. 160, județul Brăila.

14. Ahmad Dardari, cetățean sirian, născut la data de 17 februarie 1961 în localitatea Hama, Siria, fiul lui Y. Zakaria și Fatima, domiciliat în prezent în București, str. Valea Argeșului nr. 1, bl. M 12, ap. 70, sectorul 6.

15. Zducos Garifalia, fără cetățenie, născută la data de 20 octombrie 1943 în localitatea Langada, Grecia, fiica lui Dimitris și Polixenia, domiciliată în prezent în Botoșani, str. Maxim Gorki nr. 2, bl. B 3, sc. B, ap. 19, județul Botoșani.

16. Elsusi Radwan, cetățean palestinian, născut la data de 8 octombrie 1951 în localitatea Gaza, Palestina, fiul lui Abed-Rabaw și Huda, domiciliat în prezent în Reșița, str. Horia nr. 7, ap. 6, județul Hunedoara.

17. Țangas Lefteris, fără cetățenie, născut la data de 24 februarie 1949 în localitatea Bureli, Albania, fiul lui Costas și Elena, domiciliat în prezent în Craiova, Craiovița Nouă, bl. 10, et. 2, ap. 11, județul Dolj.

18. Mohamed Adnan Ismail, cetățean sirian, născut la data de 11 ianuarie 1957 în localitatea Ain El Arab, Siria, fiul lui Mahmoud și Năsime, domiciliat în prezent în București, str. General Culcer nr. 49, sectorul 6.

19. Kornja Vîntu Ana, cetățean iugoslav, născută la data de 2 ianuarie 1964 în localitatea Barice, Iugoslavia, fiica lui Nikolaje și Geolina, domiciliată în prezent în București, str. Viorele nr. 26, sectorul 4.

20. Lotca Oleg, fără cetățenie, născut la data de 29 aprilie 1968 în localitatea Gura Galbenă, Republica Moldova, fiul lui Grigore și Zinaida, domiciliat în prezent în Tecuci, str. Ștefan cel Mare nr. 115 bis, județul Galați.

21. El-Fout Mouhamad, cetățean palestinian, născut la data de 28 februarie 1927 în localitatea Terchiha, Palestina, fiul lui Asad și Mariam, domiciliat în prezent în București, b-dul 1 Mai nr. 104, bl. 85, et. 3, ap. 73, sectorul 1.

22. Pop Victoria, fără cetățenie, născută la data de 20 ianuarie 1957 în Hunedoara, județul Hunedoara, România, fiica lui Panaiotis și Maria, domiciliată în prezent în Hunedoara, str. Mihai Viteazul nr. 15, bl. 102, ap. 27, județul Hunedoara.

23. Papadulis Vasile, fără cetățenie, născut la data de 29 ianuarie 1956 în Hunedoara, județul Hunedoara, România, fiul lui Panaiotis și Maria, domiciliat în prezent în Hunedoara, aleea Topitorului nr. 2, ap. 13, județul Hunedoara.

24. Mohamed Ayman Bakkour, cetățean sirian, născut la data de 7 noiembrie 1962 în localitatea Idlib, Siria, fiul lui Abdullah și Madeha, domiciliat în prezent în București, str. Aviator Ștefan Protopopescu nr. 8, bl. 3, ap. 22, sectorul 1.

25. Abdulhakim Alsaid Ahmad Albasari, cetățean sirian, născut la data de 30 noiembrie 1959 în localitatea Hasake, Siria, fiul lui Najemedin și Luttfiha, domiciliat în prezent în Ploiești, aleea Gudianu nr. 4, bl. 118, ap. 79, județul Prahova.

26. Mohamad Kheir Kasem Humka, cetățean libanez, născut la data de 15 octombrie 1956 în localitatea Bent Jbeil, Liban, fiul lui Kassem și Rassmieh, domiciliat în prezent în București, str. Popa Tatu nr. 22, ap. 1, sectorul 1.

27. Ahmad Haidar Mrad, cetățean libanez, născut la data de 5 noiembrie 1959 în localitatea Aitaroun, Liban, fiul lui Haidar și Majdie, domiciliat în prezent în București, piața Dorobanți nr. 4, sc. B, ap. 3, sectorul 1.

28. Mohamad Haidar Mourad, cetățean libanez, născut la data de 7 septembrie 1963 în localitatea Aitaroun, Liban, fiul lui Haidar și Majdie, domiciliat în prezent în București, piața Dorobanți nr. 4, sc. B, ap. 3, sectorul 1.

29. Lapadat Marika, cetățean iugoslav, născută la data de 24 aprilie 1952 în localitatea Sutjeska, Iugoslavia, fiica lui Pera și Sara, domiciliată în prezent în București, str. Alexandrina nr. 30, ap. 3, et. 2, sectorul 1.

Ordine

Ordinul nr. 104 al secretarului de stat, şeful Departamentului Protecției Muncii, Ministerul Muncii şi Protecției Sociale

Secretarul de stat, șeful Departamentului Protecției Muncii, având în vedere:

  • Hotărârea Guvernului nr. 954/11.08.1l990 privind numirea secretarilor de stat din Ministerul Muncii și Protecției Sociale;
  • Hotărârea Guvernului nr. 962/11.08.1990 privind organizarea și funcționarea Ministerului Muncii

și Protecției Sociale;

  • Legea nr. 10/1972 (Codul muncii), art. 140 alin. (2) referitor la autorizarea funcționării unităților din punct de vedere al protecției muncii,

emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice privind autorizarea funcționării unităților din punct de vedere al protecției muncii.

Art. 2. - Direcțiile generale, din Departamentul Protecției Muncii și inspectoratele de stat teritoriale pentru protecția muncii vor aduce la îndeplinire prezentul ordin.

Art. 3. - Ordinul comun nr. 51/145/1977 al Ministerului Muncii și Ministerului Sănătății se abrogă.

Secretar de stat, șeful Departamentului Protecției Muncii, Dan Andreescu

București, 20 septembrie 1991.


Norme Metodologice privind autorizarea funcționării unităților din punct de vedere al protecției muncii

1. Unitățile din sectoarele public și privat pot funcționa numai dacă sunt autorizate, din punct de vedere al protecției muncii, de organele de specialitate ale Ministerului Muncii și Protecției Sociale - Departamentul Protecției Muncii.

2. Autorizația de funcționare din punct de vedere al protecției muncii se emite de către inspectoratele de stat teritoriale pentru protecția muncii și atestă că în unitatea respectivă, la data expertizării și autorizării, sunt asigurate măsurile tehnice și organizatorice, stabilite prin reglementările legale în vigoare, astfel încât sa fie prevenite accidentele de muncă sau/și îmbolnăvirile profesionale.

3. Obținerea de către unitățile din sectoarele public și privat a autorizației de funcționare din punct de vedere al protecției muncii este obligatorie la punerea în funcțiune a obiectivului, respectiv la realizarea parametrilor din proiect.

4. Autorizația de funcționare se eliberează de către inspectoratul de stat teritorial pentru protecția muncii, pe raza căruia se află amplasată unitatea, la solicitarea acesteia.

5.Unități1e aflate în funcțiune și neautorizate din punct de vedere al protecției muncii la data emiterii Ordinului șefului Departamentului Protecției Muncii nr. 104/20.IX.1991, prin care se aprobă prezentele norme metodologice, sunt obligate să solicite această autorizație în termen de cel mult 12 luni de la apariția ordinului menționat.

Până la autorizarea funcționării unităților respective din punct de vedere al protecției muncii, consiliile de administrație sau reprezentanții legali ai acestora vor răspunde, potrivit reglementarilor în vigoare, de asigurarea tuturor condițiilor de securitate a muncii, prin adoptarea de măsuri corespunzătoare, stabilite cu consultarea organizațiilor sindicale.

6. Pentru autorizarea funcționării unităților din punct de vedere al protecției muncii, unitatea solicitantă va înainta inspectoratului de stat teritorial pentru protecția muncii un dosar, cu următoarele documente:

  • cerere pentru autorizarea funcționării, semnată de conducătorul unității, în care se vor preciza: denumirea unității, adresa, obiectul de activitate, ramura economică. Solicitantul va menționa obligatoriu că sunt respectate normele generale și specifice de protecție a muncii, în vigoare la data depunerii cererii;
  • memoriu tehnic, explicativ, care va cuprinde date referitoare la: denumirea proiectantului, numărul și data proiectului, descrierea succintă a procesului tehnologic, factorii de risc potențial de accidentare sau îmbolnăvire profesionala - generați de mijloacele de producție, procesul și mediul de muncă; organizarea activității și măsurile de asigurare a protecției muncii, în condițiile respective de risc. Se vor nominaliza obligatoriu substanțele toxice și periculoase care se folosesc sau se degajă în procesul de producție, precum și concentrațiile acestora în mediul de lucru, determinate conform metodelor reglementate prin standarde;
  • câte o copie de pe avizele sau autorizațiile date, în conformitate cu legislația în vigoare și profilul unității, de centrul teritorial de medicină preventivă, pompieri, I.S.C.R.I.R, Institutul de Securitate Minieră Petroșani, Întreprinderea de electricitate, Întreprinderea de gaze etc.

7. Actele necesare autorizării se vor trimite de unitatea-solicitant la inspectoratul de stat teritorial pentru protecția muncii cu 30 de zile înainte de termenul de punere în funcțiune.

8. (1) Inspectoratul de stat teritorial pentru protecția muncii este obligat să efectueze expertizarea unității solicitante în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii de autorizare.

(2) în situațiile în care documentația prezentată de unitate este incompletă, termenul de expertizare se decalează cu perioada de timp necesară completării dosarului, conform prevederilor de la pct. 6.

9. La expertizarea unităților, inspectoratul de stat teritorial pentru proiecția muncii va ține seama de următoarele criterii, care condiționează acordarea autorizației de funcționare:

  • soluțiile tehnice și măsurile aplicate să fie în conformitate cu prevederile standardelor și ale normelor generale și specifice de protecție a muncii, în vigoare la data solicitării autorizației, și să asigure desfășurarea activității fără riscuri de accidentare și îmbolnăvire profesională;
  • instalațiile, mașinile și utilajele din producția internă și din import să fie dotate cu dispozitive de protecție, aparatură de măsura și control al parametrilor tehnologici, precum și de avertizare a stărilor de pericol;
  • instalațiile și sistemele pentru captarea, reținerea și neutralizarea substanțelor nocive, degajate în desfășurarea proceselor tehnologice, să fie în funcțiune și eficiente.

10. Pentru autorizarea funcționării unității din punct de vedere al protecției muncii se vor folosi formularele din anexele nr. 1 și 2 la prezentele norme metodologice.

Autorizațiile de funcționare din punct de vedere al protecției muncii se vor emite în dublu exemplar, din care originalul se va preda unității autorizate, iar pe exemplarul rămas în evidența inspectoratului va semna de primire reprezentantul unității.

11. Autorizația de funcționare din punct de vedere al protecției muncii se poate acorda:

(1) întregii unități (formularul din anexa nr. 1); nu se autorizează grupuri de întreprinderi, asociații etc.;
(2) unor subunități - autorizație de funcționare parțială (formularul din anexa nr. 2) - care au funcționalitate independentă din punct de vedere al condițiilor de protecție a muncii -, atelier, sector, secție etc.

Autorizațiile de funcționare parțială se acordă numai dacă întreaga unitate nu îndeplinește condițiile pentru autorizare totală.

Nu se vor autoriza separat o instalație, un sistem de ventilație, un loc de muncă dintre-un atelier etc.

În situația în care toate subunitățile unui obiectiv economic întrunesc condiții de autorizare, se va proceda la eliberarea autorizației de funcționare pentru întregul obiectiv.

12. În cazurile în care, cu ocazia expertizării, inspectoratul de stat teritorial pentru protecția muncii constată că nu sunt întrunite condițiile de autorizare, va comunica unității solicitante refuzul de autorizare, în care se vor specifica în detaliu deficiențele și, totodată, se va cere conducerii unității să ia măsurile necesare remedierii acestora.

În funcție de gravitatea pericolului, inspectoratul de stat teritorial pentru protecția muncii va lua măsuri de oprire totală sau parțială a acesteia până la asigurarea condițiilor de protecție a muncii.

13. La expertizare, în vederea autorizării, vor putea fi folosiți specialiști din alte sectoare de activitate (organe sanitare, institute de cercetare-proiectare de ramură etc), în vederea verificării condițiilor de prevenire a accidentelor de muncă și îmbolnăvirilor profesionale.

14. Unitățile sunt obligate să solicite inspectoratelor de stat teritoriale pentru protecția muncii revizuirea autorizației de protecție a muncii în cazul modificării condițiilor inițiale în care s-a emis aceasta, ca urmare a lucrărilor de extindere a capacității, retehnologizării etc.

Inspectoratele de stat teritoriale pentru protecția muncii, în urma reanalizării condițiilor din unități, vor proceda la menținerea sau retragerea autorizațiilor de funcționare.

15. Autorizația de funcționare din punct de vedere al protecției muncii poate fi revizuită sau retrasă de către inspectoratul de stat teritorial pentru protecția muncii emitent, în toate cazurile în care se constată nerespectarea condițiilor în care aceasta a fost obținută.

16. Inspectoratele de stat teritoriale pentru protecția muncii vor ține într-un registru evidența: autorizațiilor solicitate și eliberate, a unităților neautorizate (parțial sau total), precum și a unităților oprite ca urmare a neasigurării condițiilor de securitate a muncii, conform normelor în vigoare.

17. Situația autorizațiilor eliberate și retrase, precum și a unităților neautorizate (parțial sau total) se va raporta trimestrial Departamentului Protecției Muncii de către inspectoratele de stat teritoriale pentru protecția muncii.

Anexa nr. 1

MO172 92 1.jpg

Anexa nr. 2

MO172 92 2.jpg

Diverse

Completarea Criteriilor nr. 2665/1 C/311 din 28 februarie 1992 privind stabilirea și evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societăților comerciale cu capital de stat, aprobate de Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului

I. Articolul 21 se completează cu două alineate, având următorul cuprins:

„Pentru societățile comerciale cu capital de stat care au în patrimoniu terenuri situate pe raza mai multor unități administrativ-teritoriale (județe, municipiul București, sectorul agricol Ilfov), se eliberează câte un certificat de atestare a dreptului de proprietate pe fiecare județ, municipiul București sau sectorul agricol Ilfov, după caz, pentru terenurile situate pe teritoriul administrativ al acestora.

Suprafețele înscrise în certificatele de atestare a dreptului de proprietate, eliberate potrivit alineatului de mai sus, rezultă din însumarea suprafețelor înscrise în anexele nr. 2 și 3, ce se întocmesc pentru fiecare incintă în parte."

II. Prezentele completări ale Criteriilor privind stabilirea și evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societăților comerciale cu capital de stat se publică în Monitorul Oficial al României.

Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu

p. Ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului, Victor Dumitrache

Nr. 4253/6/N/30.06.1992