Monitorul Oficial 172/1995

De la wiki.civvic.ro
Sari la navigare Sari la căutare


Monitorul Oficial al României

Anul VII, Nr. issue::0172 - Partea I - Joi, 3 august year::1995

Acte ale Curții Constituționale

Hotărârea plenului Curții Constituționale Nr. 1 din 27 iulie 1995

Ioan Muraru - președinte
Costică Bulai - judecător
Viorel Mihai Ciobanu - judecător
Mihai Constantinescu - judecător
Ioan Deleanu - judecător
Antonie Iorgovan - judecător
Lucian Stângu - judecător
Florin Bucur Vasilescu - judecător
Victor Dan Zlătescu - judecător
Doina Suliman - magistrat-asistent

Cu adresa nr. B.P. 1198 din 19 septembrie 1994, președintele Senatului, în conformitate cu prevederile art. 73 alin. (1) și art. 144 lit. h) din Constituție, precum și ale art. 13 alin. (1) lit. B) d) și ale art. 36 din Legea nr. 47/1992, a sesizat Curtea Constituțională cu inițiativa legislativă semnată de 492.380 de cetățeni, din 11 județe, privind proiectul Legii învățământului în limbile minorităților naționale, pentru verificarea îndeplinirii condițiilor de exercitare a acestei inițiative, în conformitate cu documentația anexată.

Din cuprinsul documentației rezultă că inițiativa legislativă a fost depusă la Senat care, în conformitate cu art. 69 alin. 5 din regulament, a sesizat Curtea Constituțională.

Documentația anexată sesizării conține, în afară de propunerea legislativă, un număr de 61 de dosare, cuprinzând 13.389 liste cu semnăturile a 492.380 de cetățeni.

Întrucât, potrivit art. 73 alin. (1) din Constituție, inițiativa legislativă a cetățenilor poate fi exercitată numai de cetățeni cu drept de vot din cel puțin un sfert din județele țării, prin Încheierea din 30 septembrie 1994, Plenul Curții Constituționale a dispus sesizarea Guvernului, în temeiul art. 101 alin. (1) din Constituție și al art. 5 din Legea nr. 47/1992, pentru a dispune măsurile necesare în vederea atestării de către autoritățile administrației publice a faptului că cei care au semnat listele de susținători au drept de vot și provin din județele avute în vedere.

Cu adresa nr. 15 B/1345 din 1 noiembrie 1994 a Secretariatului General al Guvernului, acesta a comunicat că „Guvernul va asigura - în condițiile legii - întregul sprijin necesar derulării în bune condiții a acestei acțiuni”, indicând modul de preluare a listelor de semnături spre a se verifica „dacă cetățenii care au inițiat propunerea legislativă au drept de vot ș dacă aceștia au domiciliul în județele respective".

Prin Încheierea din 5 ianuarie 1995, constatându-se că nu s-au primit de la Guvern rezultatele verificărilor, s-a amânat soluționarea sesizării pentru 23 februarie 1995, solicitându-se urgentarea operațiilor de verificare, pentru a fi comunicate până la acea dată.

Cu adresa nr. 7894 din 3 martie 1995, Ministerul de Interne comunică rezultatele parțiale ale verificării, solicitând să se precizeze dacă, pe baza acestor rezultate, Curtea Constituțională ar putea adopta o decizie. Aceste rezultate sunt, în esență, următoarele: în perioada 14 noiembrie 1994 - 1 martie 1995, Direcția evidenței populației a verificat în cartoteca proprie un număr de 101.906 persoane, din totalul de 492.380 rezultând că 93.825 dintre acestea figurează în evidența populației cu datele din listele de susținători, iar 8.081, reprezentând 8%, nu figurează în această evidență cu datele menționate în liste. De asemenea, din verificări au rezultat unele neregularități: 37 de persoane sunt plecate definitiv din țară sau au domiciliul în străinătate, 25 de persoane sunt decedate, 2.425 de persoane au alte domicilii decât cele din liste, 119 persoane au sub 18 ani, în 812 cazuri o singură persoană a semnat și pentru alți membri ai familiei, 12 persoane sunt trecute în tabele de două ori, 23 de persoane nu au semnat ele în liste etc. În același sens este și adresa Secretariatului General al Guvernului nr. 15 B/322 din 10 martie 1995, în care se precizează, în plus, că pentru finalizarea verificărilor ar mai fi necesare cel puțin 9 luni.

Prin Încheierea din 23 februarie 1995 s-a cerut Guvernului continuarea verificărilor și terminarea acțiunii până la 23 mai 1995. Aceeași a fost și dispoziția plenului adoptată prin Încheierea din 23 mai 1995, când s-a fixat un nou termen la 5 septembrie 1995.

La data de 9 iunie 1995, Ministerul de Interne - Inspectoratul General al Poliției a comunicat un raport cu rezultatele parțiale ale verificării autenticității datelor de stare civilă ale persoanelor înscrise în listele de semnături, în care se arată că, din totalul de 492.380 de persoane, Direcția evidenței populației a verificat în cartoteca proprie, pe perioada 14 noiembrie 1994 - 30 mai 1995, un număr de 118.044 de persoane, rezultând că 107.956 de persoane figurează în evidența populației cu datele prevăzute în listele de semnături (91,45%), iar 10.088 nu figurează (8.55%). De asemenea, se precizează că, din verificările efectuate, au rezultat unele neregularități, și anume: 42 de persoane sunt plecate definitiv din țară, 43 sunt decedate, 129 de persoane sunt în vârstă de până la 18 ani, 2.527 de persoane figurează cu alte domicilii decât cele din liste, în 13.899 cazuri o persoană a semnat și pentru 1, 2, 3 sau chiar 4 membri de familie, 144 de persoane nu au semnat listele nominale, 13 persoane sunt trecute în liste de două ori etc. Se precizează, totodată, că, pentru a obține aceste rezultate, s-a desfășurat o intensă activitate, majoritatea personalului lucrând și peste orele de program.

Ținând seama de această situație, Plenul Curții Constituționale, în ședința din 18 iulie 1995, a preschimbat termenul de soluționare a cauzei pentru azi, 27 iulie 1995.

Curtea Constituțională,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Potrivit art. 144 lit. h) din Constituție, Curtea Constituțională verifică îndeplinirea condițiilor pentru exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni.

Condițiile pentru realizarea inițiativei legislative de către cetățeni sunt, în prezent, reglementate exclusiv în art. 73 din Constituție, potrivit căruia această inițiativă se exercită în următoarele condiții:

  • exclusiv de cetățenii cu drept de vot;
  • de un număr de cel puțin 250.000 de cetățeni;
  • cetățenii care au avut inițiativa, să provină din cel puțin un sfert din județele țării;
  • în fiecare din aceste județe sau în municipiul București să fie înregistrate cel puțin 10.000 de semnături în sprijinul inițiativei;
  • obiectul inițiativei să nu privească probleme fiscale, cu caracter internațional, amnistia și grațierea;
  • inițiativa să fie prezentată în forma cerută pentru proiectele de legi.

Din prevederile constituționale sus-menționate rezultă că aceste condiții sunt limitative și cumulative.

În legătură cu prima dintre aceste condiții, în lipsa unei legi care să reglementeze modul de exercitare a inițiativei legislative a cetățenilor, Curtea Constituțională nu poate verifica dacă inițiativa legislativă cu care a fost sesizată aparține exclusiv unor cetățeni cu drept de vot. O asemenea verificare ar presupune atestarea autenticității semnăturilor de pe liste și că semnatarii sunt cetățeni cu drept de vot.

Pentru a suplini această lacună legislativă, Curtea Constituțională a solicitat Guvernului să procedeze la verificările necesare prin autoritățile administrației publice, de a căror conducere generală răspunde, în temeiul art. 101 alin. (1) din Constituție.

Guvernul și-a asumat exclusiv obligația de a verifica dacă cetățenii care au inițiat propunerea legislativă au drept de vot, nu și autenticitatea semnăturilor. De asemenea, prin Ministerul de Interne, care a fost desemnat de Guvern pentru efectuarea controlului, până în luna iulie 1995 au fost verificate numai 118.044 persoane din totalul de 492.380, solicitându-se un nou termen de cel puțin 9 luni.

În aceste condiții ar însemna ca încheierea verificărilor să se facă într-o perioadă de peste 1 an de la depunerea inițiativei, ceea ce este excesiv și ar avea semnificația obstrucționării exercițiului unui drept constituțional. Termenele inițiale stabilite de Curte, de 2-3 luni, erau rezonabile pentru asigurarea actualității și efectivității inițiativei, însă, în față imposibilității autorităților administrației publice de a se încadra în aceste termene și, întrucât Constituția nu condiționează exercitarea inițiativei cetățenilor de existența unei legi, nu este justificat ca cetățenii care în mod corect au semnat listele de susținători să nu-și poată exercita dreptul de inițiativă legislativă datorită unei fapte ce nu le este imputabilă. În acest sens, Curtea Constituțională reține că, din aproape un sfert din semnăturile controlate de Ministerul de Interne, numai aproximativ 9% reprezintă neregularități, ceea ce înseamnă că restul de 91% sunt corecte.

În orice caz, această constatare nu poate avea nici o semnificație cu privire la celelalte semnături, de circa trei sferturi, ce nu au fost încă verificate.

În legătură cu cea de-a doua condiție, referitoare la necesitatea ca inițiativa legislativă să aparțină cel puțin unui număr de 250.000 de cetățeni, Curtea Constituțională reține că listele de susținători prezentate cuprind 492.380 de susținători. Din verificările parțiale efectuate au rezultat unele neregularități, dar, chiar dacă acestea ar fi luate în considerare, nu se poate reține că cifra minimă de 250.000 nu ar fi îndeplinită.

În ce privește condiția de dispersie teritorială referitoare la cerința ca cetățenii care au avut inițiativa să provină din cel puțin un sfert din județele țării, este de reținut că ea poate fi considerată îndeplinită numai dacă în cadrul acestor județe sunt cel puțin 10.000 de semnături în fiecare județ. Din documentațiile prezentate rezultă că în 11 județe, și anume: Arad, Bihor, Brașov, Cluj, Covasna, Harghita, Maramureș, Mureș, Satu Mare, Sălaj și Timiș, condiția de dispersie teritorială este îndeplinită.

Curtea Constituțională nu poate verifica, tot din cauza lipsei unei legi privind inițiativa legislativă a cetățenilor, dacă toți semnatarii provin din județele pe listele cărora au semnat, iar Guvernul nu a putut, într-un termen rezonabil, să efectueze verificările necesare. Totuși, din verificările parțiale efectuate, au rezultat unele neregularități. Acestea însă nu pot modifica concluzia referitoare la îndeplinirea condiției privind dispersia teritorială, prevăzută de art. 73 alin. (1) din Constituție, ținând seama că ele reprezintă circa 9% din aproape un sfert din totalul semnăturilor, iar în fiecare din județele avute în vedere listele de semnături depășesc substanțial pragul de 10.000.

În legătură cu ultimele două condiții de exercitare a inițiativei legislative a cetățenilor, referitoare la interdicția ca obiectul său să-l constituie probleme fiscale sau internaționale, amnistia ori grațierea și la forma de prezentare a inițiativei respective, din conținutul propunerii legislative rezultă că aceste condiții sunt îndeplinite.

În concluzie, rezultă că singura reglementare a condițiilor de exercitare a inițiativei legislative de către cetățeni fiind dată de prevederile art. 73 din Constituție, nu este posibilă verificarea autenticității semnăturilor de pe listele de susținători, nici a calității lor de cetățeni cu drept de vot și nici a domiciliului, ca urmare a nereglementării prin lege a procedurii de exercitare a acestei inițiative, astfel cum se prevede în art. 36 din Legea nr. 47/1992.

Aceasta însă nu poate conduce la imposibilitatea exercitării de către cetățeni a inițiativei lor legislative, prevederile constituționale ale art. 73 alin. (1) nefiind condiționate de existența unei legi ulterioare, ci, dimpotrivă, sunt direct aplicabile. Îndeplinirea celorlalte condiții de exercitare a inițiativei legislative de către cetățeni, prevăzute de art. 73 alin. (1), alin. (2) și alin. (4) din Constituție, au putut fi verificate.

În controlul parțial efectuat de Ministerul de Interne s-au constatat unele neregularități. O altă consecință a inexistenței unei legi referitoare la inițiativa legislativă a cetățenilor este că nu există un grup de inițiativă care să reprezinte cetățenii semnatari ai listelor de susținători atât în fața Curții Constituționale, cât și în dezbaterile parlamentare, cu care s-ar fi putut discuta aceste neregularități spre a se preveni, astfel, orice contestație ulterioară.

Față de cele arătate, în temeiul art. 73 alin. (1), (2) și (4) și al art. 144 lit. h) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. B) d) și al art. 36 din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,

Curtea Constituțională
În numele legii
Hotărăște:
  1. Constată că, din documentațiile prezentate, inițiativa legislativă privind învățământul în limbile minorităților naționale întrunește condițiile de ordin formal prevăzute de art. 73 alin. (1) din Constituție de a fi susținută de cel puțin 250.000 de cetățeni, provenind din cel puțin un sfert din județele țării, iar în fiecare dintre aceste județe, de cel puțin 10.000 de cetățeni, precum și condițiile prevăzute de alin. (2) și (4) ale aceluiași articol.
  2. Constată că, în lipsa unei legi pentru reglementarea exercitării de către cetățeni a inițiativei legislative, nu se poate verifica în totalitate și în mod operativ autenticitatea semnăturilor din listele de susținători, dacă semnatarii au calitatea de cetățeni cu drept de vot și nici dacă aceștia au domiciliul în județele pe listele cărora au semnat.
  3. Face un apel către Parlament și Guvern pentru elaborarea și adoptarea unei legi privind inițiativa legislativă a cetățenilor, în vederea asigurării caracterului efectiv al exercitării acestui drept constituțional și a condițiilor necesare realizării lui.

Hotărârea se comunică președintelui Senatului, președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar dosarele cuprinzând listele de susținători se vor trimite direct Senatului de către Ministerul de Interne, care le deține în prezent.

Președintele Curții Constituționale,
prof. univ. dr. Ioan Muraru
Magistrat-asistent,
Doina Suliman


Hotărârea plenului Curții Constituționale Nr. 2 din 27 iulie 1995

Ioan Muraru - președinte
Costică Bulai - judecător
Viorel Mihai Ciobanu - judecător
Mihai Constantinescu - judecător
Ioan Deleanu - judecător
Antonie Iorgovan - judecător
Lucian Stângu - judecător
Florin Bucur Vasilescu - judecător
Victor Dan Zlătescu - judecător
Doina Suliman - magistrat-asistent

Cu adresa nr. L.1425 din 27 octombrie 1994, președintele Senatului, în conformitate cu prevederile art. 73 alin. (1) și ale art. 144 lit. h) din Constituție, precum și ale art. 13 alin. (1) lit. B) d) și art. 36 din Legea nr. 47/1992, a sesizat Curtea Constituțională cu inițiativa legislativă semnată de 253.943 de cetățeni din 35 de județe și din municipiul București privind proiectul Legii regimului juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaților, pentru verificarea îndeplinirii condițiilor de exercitare a acestei inițiative, în conformitate cu documentația anexată.

Din cuprinsul documentației rezultă că inițiativa legislativă a fost depusă la Senat, care, în conformitate cu art. 69 alin. 5 din regulamentul său, a sesizat Curtea Constituțională.

Documentația anexată sesizării conține, în afară de propunerea legislativă, un număr de 57 de dosare, cuprinzând liste cu semnăturile a 253.943 de cetățeni.

Întrucât, potrivit art. 73 alin. (1) din Constituție, inițiativa legislativă a cetățenilor poate fi exercitată numai de cetățenii cu drept de vot din cel puțin un sfert din județele țării, prin Încheierea din 15 noiembrie 1994 Plenul Curții Constituționale a dispus sesizarea Guvernului, în temeiul art. 101 alin. (1) din Constituție și al art. 5 din Legea nr. 47/1992, pentru a dispune măsurile necesare în vederea atestării de către autoritățile administrației publice a faptului că cei care au semnat listele de susținători au drept de vot și provin din județele avute în vedere.

Prin Încheierea din 7 februarie 1995, constatându-se că nu s-a primit de la Guvern nici un răspuns, s-a amânat soluționarea sesizării pentru 2 mai 1995, solicitându-se urgentarea operațiilor de verificare pentru a fi comunicate până la acea dată.

Deoarece nici până la data de 2 mai 1995 Guvernul nu a dat nici un răspuns la demersurile Curții Constituționale, prin încheierea din acea dată, Plenul Curții Constituționale a amânat din nou soluționarea sesizării, fixându-se un nou termen la 3 octombrie 1995, și s-a dispus sesizarea Senatului României în vederea luării măsurilor necesare în baza art. 110 din Constituție, pentru efectuarea de către Guvern a verificărilor în scopul atestării prealabile a condițiilor necesare exercitării inițiativei legislative.

La data de 11 mai 1995, prin adresa nr. L.613, Senatul aduce la cunoștință Curții Constituționale că „va cere Guvernului să depună toate diligențele necesare îndeplinirii acestor condiții prealabile verificării de către Curtea Constituțională a cerințelor prevăzute de art. 73 din Constituție”.

În ședința din 18 iulie 1995, Plenul Curții Constituționale a preschimbat termenul de soluționare a cauzei pentru astăzi, 27 iulie 1995.

Curtea Constituțională,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Potrivit art. 144 lit. h) din Constituție, Curtea Constituțională verifică îndeplinirea condițiilor pentru exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni.

Condițiile pentru realizarea inițiativei legislative de către cetățeni sunt, în prezent, reglementate numai în art. 73 din Constituție, potrivit căruia această inițiativă se exercită în următoarele condiții:

  • exclusiv de cetățeni cu drept de vot;
  • de un număr de cel puțin 250.000 de cetățeni;
  • cetățenii care au avut inițiativa, să provină din cel puțin un sfert din județele țării;
  • în fiecare din aceste județe sau în municipiul București să fie înregistrate cel puțin 10.000 de semnături în sprijinul inițiativei;
  • obiectul inițiativei să nu privească probleme fiscale, cu caracter internațional, amnistia și grațierea;
  • inițiativa să fie prezentată în forma cerută pentru proiectele de legi.

Din prevederile constituționale sus-menționate rezultă că aceste cerințe sunt limitative și cumulative.

În legătură cu prima din aceste condiții, în lipsa unei legi care să reglementeze modul de exercitare a inițiativei legislative a cetățenilor, potrivit art. 36 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională nu poate verifica dacă inițiativa legislativă cu care a fost sesizată aparține exclusiv unor cetățeni cu drept de vot. O asemenea verificare ar presupune atestarea autenticității semnăturilor de pe liste și faptul că semnatarii sunt cetățeni cu drept de vot. Or, neprimindu-se o astfel de atestare, verificarea nu poate avea loc.

Cât privește cea de-a doua condiție, se constată că inițiativa legislativă aparține unui număr de 253.943 de cetățeni, ei provenind dintr-un număr de 35 de județe ale țării și din municipiul București.

În ce privește condiția de dispersie teritorială referitoare la cerința ca cetățenii care au avut inițiativa, să provină din cel puțin un sfert din județele țării, este de reținut că ea poate fi considerată îndeplinită numai dacă în cadrul acestor județe sunt cel puțin 10.000 de semnături în fiecare județ. Din documentațiile prezentate rezultă că în 14 județe, și anume: Arad, Bacău, Bihor, Brașov, Brăila, Constanța, Dolj, Galați, Hunedoara, Maramureș, Sibiu, Suceava, Vaslui, Vâlcea și municipiul București, condiția de dispersie teritorială este îndeplinită.

În legătură cu ultimele două condiții de exercitare a inițiativei legislative a cetățenilor, referitoare la interdicția ca obiectul său să-l constituie probleme fiscale sau internaționale, amnistia ori grațierea, și la forma de prezentare a inițiativei respective, din conținutul propunerii legislative rezultă că aceste condiții sunt îndeplinite.

În concluzie, rezultă că, singura reglementare a condițiilor de exercitare a inițiativei legislative de către cetățeni fiind dată de prevederile art. 73 din Constituție, nu este posibilă verificarea autenticității semnăturilor de pe listele de susținători, nici a calității lor de cetățeni cu drept de vot și nici a domiciliului, ca urmare a nereglementării prin lege a procedurii de exercitare a acestei inițiative, astfel cum se prevede în art. 36 din Legea nr. 47/1992.

Aceasta însă nu poate conduce la imposibilitatea exercitării de către cetățeni a inițiativei lor legislative, prevederile constituționale ale art. 73 alin. (1) nefiind condiționate de existența unei legi ulterioare, ci, dimpotrivă, sunt direct aplicabile. Îndeplinirea celorlalte condiții de exercitare a inițiativei legislative de către cetățeni, prevăzute de art. 73 alin. (1), alin. (2) și (4) din Constituție, au putut fi verificate.

Față de cele arătate, în temeiul art. 73 și art. 144 lit. h) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. B) d) și art. 36 din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,

Curtea Constituțională
În numele legii
Hotărăște:
  1. Constată că, din documentațiile prezentate, inițiativa legislativă privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaților întrunește condițiile de ordin formal prevăzute de art. 73 alin. (1) din Constituție de a fi susținută de cel puțin 250.000 cetățeni provenind din cel puțin un sfert din județele țării, iar în fiecare din aceste județe, de cel puțin 10.000 de cetățeni, precum și condițiile prevăzute de alin. (2) și (4) ale aceluiași articol.
  2. Constată că, în lipsa unei legi pentru reglementarea exercitării de către cetățeni a inițiativei legislative, nu se poate verifica autenticitatea semnăturilor din listele de susținători, dacă semnatarii au calitatea de cetățeni cu drept de vot și nici dacă aceștia au domiciliul în județele pe listele cărora au semnat.

Hotărârea se comunică președintelui Senatului și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar dosarele cuprinzând listele de susținători se vor trimite direct Senatului.

Președintele Curții Constituționale,
prof. univ. dr. Ioan Muraru
Magistrat-asistent,
Doina Suliman


Decizia Nr. 53[1] din 23 mai 1995

Victor Dan Zlătescu - președinte
Viorel Mihai Ciobanu - judecător
Antonie Iorgovan - judecător
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent

Completul de judecată, convocat potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată:

Prin Încheierea pronunțată în camera de consiliu la 12 aprilie 1995, Comisia de cercetare de pe lângă Judecătoria Craiova, alcătuită potrivit art. 4 alin. 1 din Legea nr. 18/1968, a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a Legii nr. 18/1968, invocată în Dosarul nr. 1/1995, aflat pe rolul comisiei, de către Jahani Farid, Jahani Farhad și Râpeanu Marta Petruța.

În susținerea excepției de neconstituționalitate s-a arătat că: art. 2 și art. 8 din lege contravin art. 41 din Constituție care consacră protecția proprietății private și instituie prezumția caracterului licit al dobândirii averii; art. 6 din lege vine în contradicție flagrantă cu art. 24 din Constituție, care garantează dreptul de apărare pe tot parcursul procesului; art. 8 din lege contravine și art. 49 din Constituție, care reglementează explicit și limitativ posibilitatea restrângerii exercițiului unor drepturi sau libertăți.

Comisia de cercetare nu își exprimă opinia în legătură cu excepția invocată.

Curtea Constituțională,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, precum și dispozițiile legale atacate ca neconstituționale, raportate la prevederile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, reține următoarele:

Excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 18/1968 a fost invocată de Jahani Farid, Jahani Farhad și Râpeanu Marta Petruța în Dosarul nr. 1/1995 al Comisiei de cercetare de pe lângă Judecătoria Craiova.

Referitor la problema învestirii Curții Constituționale, Plenul acesteia, în temeiul art. 26 alin. 2 din Regulamentul Curții, care prevede că interpretarea dată de plen este obligatorie pentru completul de judecată, prin Decizia nr. II din 15 februarie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 13 martie 1995, a stabilit că, potrivit art. 144 lit. c) din Constituție, excepțiile privind neconstituționalitatea legilor și ordonanțelor se pot ridica numai în fața instanțelor judecătorești instituite de Legea nr. 92/1992 și Legea nr. 54/1993, în baza art. 125 alin. (1) din Constituție.

În consecință, s-a decis că sesizarea Curții Constituționale se poate dispune doar de instanța judecătorească în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere, în condițiile prevăzute de art. 23 din Legea nr. 47/1992.

În cauza ce formează obiectul acestui dosar, excepția de neconstituționalitate nu a fost invocată în fața unei instanțe judecătorești, ci a unei comisii, instituită printr-o lege specială, care funcționează pe lângă o instanță judecătorească. Aceste comisii sunt organe auxiliare ale justiției, fără caracter jurisdicțional și deci nu pot fi calificate ca instanțe judecătorești. Ca urmare, Comisia de cercetare de pe lângă Judecătoria Craiova, alcătuită potrivit art. 4 alin. 1 din Legea nr. 18/1968, nu poate sesiza Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate.

Deoarece față de poziția adoptată de Plenul Curții Constituționale prin Decizia nr. II din 15 februarie 1995 nu au intervenit elemente noi care să justifice o eventuală schimbare a practicii jurisdicționale a Curții, urmează ca excepția de față să fie respinsă ca vădit nefondată, Curtea Constituțională nefiind legal sesizată.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și art. 145 alin. (2) din Constituție, al art. 13 alin. (1) lit. A c), art. 24 alin. (2) și art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,

Curtea Constituțională
În numele legii
Decide:

Respinge ca vădit nefondată excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 18/1968 ridicată de Jahani Farid, Jahani Farhad și Râpeanu Marta Petruța în Dosarul nr. 1/1995 al Comisiei de cercetare de pe lângă Judecătoria Craiova, alcătuită potrivit art. 4 alin. 1 din Legea nr. 18/1968, Curtea Constituțională nefiind legal sesizată.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată azi, 23 mai 1995.

Președinte,
prof. dr. Victor Dan Zlătescu
Magistrat-asistent,
Gabriela Dragomirescu



Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre privind transmiterea în administrarea Ministerului Apărării Naționale a unui imobil situat în localitatea Dealu Floreni, comuna Dorna Candrenilor, județul Suceava

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă transmiterea, fără plată, a imobilului „Aeroport Floreni”, împreună cu terenul aferent, situat în localitatea Dealu Floreni, comuna Dorna Candrenilor, județul Suceava, identificat potrivit anexei nr. 1 și planului de situație, din patrimoniul Societății Comerciale „SAGRA” - S.A. Suceava, în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Apărării Naționale.

Art. 2. - Capitalul social al Societății Comerciale „SAGRA” - S.A. Suceava se diminuează cu valoarea activelor transferate, reevaluate conform Hotărârii Guvernului nr. 500/1994 fără modificarea capitalului social aferent Fondului Proprietății Private II - Moldova, în condițiile compensării cotei aferente de către Fondul Proprietății de Stat.

Art. 3. - Predarea-preluarea imobilului transmis potrivit art. 1 se face prin protocol încheiat între cele două părți. Transferul proprietății asupra terenului se va face în condițiile legii.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 24 iulie 1995 | Nr. 547.

Contrasemnează:

Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Florin Georgescu
Ministrul apărării naționale,
Gheorghe Tinca
Ministrul agriculturii și alimentației,
Valeriu Tabără


Anexa Nr. 1

Date de identificare
a imobilului situat în localitatea Dealu Floreni, județul Suceava, care se transmite, fără plată, în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Apărării Naționale
Locul unde este situat imobilul care se transmite Persoana juridică de la care se transmite Persoana juridică la care se transmite Denumirea imobilului și caracteristicile tehnice Valoarea de înregistrare din contabilitate la data transmiterii (lei)
Comuna Dorna Candrenilor, satul Dealu Floreni, județul Suceava Societatea Comercială „SAGRA” - S.A. Suceava Ministerul Apărării Naționale Pistă de decolare-aterizare și platforme staționare aeronave, betonate.
- suprafața betonată 21.494,69 m2
858.099.670
Pavilion administrativ cu rezervor de apă de 3 m3 (canton pastoral)
- S+P+1 etaj
- suprafața construită 110,50 m2
- suprafața desfășurată 221 m2
64.182.807
Grajd animale
- suprafața construită 114,12 m2
- suprafața desfășurată 114,12 m2
228.240
Canal deschis pentru drenaj ape meteorice cu lățimea de 0,70 m
- suprafața construită 841 m2
34.387.215
Împrejmuire
- lungime 1.800 m
3.108.781
Suprafața totală a terenului 10,2552 ha 930.923.952
Valoarea totală pentru transfer (lei) 1.890.930.665


Hotărâre privind exceptarea temporară de la plata taxelor vamale a unor bunuri provenite din import

În temeiul art. 35 din Ordonanța Guvernului nr. 26/1993 privind Tariful vamal de import al României, aprobată prin Legea nr. 102/1994,
Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se exceptează temporar de la plata taxelor vamale importul unor bunuri prevăzute în anexă, în limita unui contingent tarifar de 1.033.100 DM. Administrarea contingentului tarifar se efectuează prin licențe eliberate de Ministerul Comerțului.

Art. 2. - Prevederile prezentei hotărâri se aplică până la data de 30 iunie 1996.

Art. 3. - Anexa face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 27 iulie 1995 | Nr. 559.

Contrasemnează:

Ministrul tineretului și sportului,
Alexandru Mironov
Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Florin Georgescu
Ministrul comerțului,
Petru Crișan
Ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului,
Aurel Constantin Ilie


Anexă

Lista
produselor exceptate temporar de la plata taxelor vamale
Poziția tarifară Denumirea produsului Valoarea
ex. 3208.20.90 Altele (soluții și vopsele de marcaj) 9.078 DM
3909.50.00 Poliuretani 495.430 DM
ex. 3925.90.80 Altele (articole din material plastic pentru echiparea construcțiilor - rigole) 85.542 DM
ex. 4004.00.00 Resturi și bavuri de cauciuc neîntărit, chiar transformate în pulbere sau în granule[2] 205.600 DM
9506.91.00 Echipamente și materiale pentru cultură fizică, gimnastică sau atletism 237.450 DM
1.033.100 DM



Referințe

  1. Definitivă prin nerecurare.
  2. Importul se va efectua sub controlul strict al Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, urmând a fi exclusiv utilizat ca materie primă de bază pentru execuție pistă atletism.