Monitorul Oficial 18/1990

De la wiki.civvic.ro
Salt la: navigare, căutare

Această pagină a fost migrată la Civvic.ro. Orice modificări veți aduce aici nu vor mai fi propagate pe Civvic.ro. Vă rugăm să faceți orice modificări doriți direct pe Civvic.ro.

Monitorul Oficial al României

Anul II, Nr. issue::0018 - Vineri, 2 februarie year::1990

Decrete-lege

Decret-lege privind stabilirea cursurilor în lei ale valutelor altor state

Consiliul Fontului Salvării Naționale decretează:

Art. 1. - La data de 1 februarie 1990, cursul în lei al dolarului S.U.A. se stabilește la 21,00 lei pentru un dolar.

Acest curs se folosește atât pentru operațiunile comerciale, cât și pentru operațiunile necomerciale. Cursul în lei al dolarului se modifică de Banca Națională a României prin folosirea unui coș de valute, în funcție de evoluția dolarului S.U.A. pe piața internațională.

Cursurile în lei ale dolarului S.U.A și celorlalte valute cotate de Banca Națională a României se modifică săptămânal.

Art. 2. - La data de 1 februarie 1990, cursul comercial pentru o rublă transferabilă se stabilește la 17,00 lei.

Pentru valutele țărilor cu care sunt încheiate convenții multilaterale sau bilaterale, cursurile necomerciale în lei ale valutelor respective sunt cele stabilite prin aceste convenții.

Art. 3. - Banca Națională a României stabilește valutele care se cotează în lei și comunică cursurile în lei ale acestora.

Lista cursurilor în lei ale valutelor va fi publicată în presă de către Banca Națională a României.

Art. 4. - Băncile și unitățile economice vor reevalua în lei, pe baza cursului în vigoare la 1 februarie 1990, activele și pasivele în valută existente în evidențele contabile la 31 ianuarie 1990.

După data de 1 februarie 1990, unitățile sus-menționate vor reevalua în lei activele și pasivele în valută cel puțin o dată pe an, în mod obligatoriu la încheierea bilanțurilor anuale, pe baza cursurilor în vigoare la data efectuării reevaluării.

Art. 5. - Influențele rezultate din reevaluările prevăzute la art. 4 vor fi evidențiate în gestiunea băncilor și unităților economice, în conturile de diferențe rezultate din reevaluarea activelor și pasivelor în valută.

La sfârșitul anului 1990, Ministerial Finanțelor, Banca Națională a României și Banca Română de Comerț Exterior vor prezenta propuneri privind regularizarea tuturor influențelor rezultate din reevaluarea activelor și pasivelor în valută.

Art. 6. - Ministerul Economiei Naționale și Ministerul Finanțelor vor introduce modificările corespunzătoare în indicatorii economico-financiari, precum și în bugetul de stat.

Art. 7. - Pe data intrării în vigoare a prezentului decret-lege, Decretul nr. 382/1984, Decretul nr. 234/1986 și Decretul nr. 235/1987 se abrogă.

Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu | București, 1 februarie 1990 | Nr. 44.


Decret-lege privind regimul juridic al frontierei de stat a României

Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:

Art. 1. - Regimul juridic al frontierei de stat a României cuprinde totalitatea regulilor prevăzute în legislația internă, care privesc frontiera de stat și zonele în care statul român exercită drepturi suverane și jurisdicție, în conformitate cu normele dreptului internațional și ale tratatelor, acordurilor și convențiilor de frontieră încheiate cu statele vecine.

Art. 2. - Aplicarea regimului juridic al frontierei de stat a României se asigură, potrivit legii, de către trupele de grăniceri sub conducerea Ministerului Apărării Naționale - Comandamentul trupelor de grăniceri.

Pentru exercitarea atribuțiilor ce le revin, trupele de grăniceri cooperează cu unitățile teritoriale ale Ministerului Apărării Naționale, cu organele locale ale administrației de stat și ale poliției și se sprijină pe serviciile pazei cetățenești.

Art. 3. - Zona de frontieră este alcătuită din teritoriul localităților limitrofe cu frontiera de stat și fâșia trupelor de grăniceri, care are o lățime de 20 m. La frontiera de apă, fâșia trupelor de grăniceri se stabilește la limita revărsărilor de ape, a terenurilor mlăștinoase sau supuse erodărilor.

Art. 4. - În îndeplinirea sarcinilor ce le revin, trupele de grăniceri au următoarele atribuții:

a) asigură paza frontierei de stat, supravegherea spațiului aerian, apelor de frontieră, mării teritoriale și zonelor în care statul român exercită drepturi suverane și jurisdicție, în conformitate cu normele dreptului internațional;

b) aplică normele și măsurile privind îndeplinirea obligațiilor stabilite prin tratatele, acordurile și convențiile încheiate de România cu statele vecine;

c) asigură supravegherea, controlul și întreținerea semnelor de frontieră;

d) participă cu militari în termen pentru asigurarea pazei și supravegherii mijloacelor de transport în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat;

e) iau măsuri pentru aplicarea și respectarea legislației de frontieră și pentru sancționarea persoanelor care încalcă prevederile acesteia;

f) execută misiuni de supraveghere a apelor de frontieră, mării teritoriale și zonelor în care statul român exercită drepturi suverane și jurisdicție, opresc și conduc pentru cercetări în porturile României persoanele, navele și ambarcațiile care au încălcat dispozițiile legale;

g) execută alte misiuni prevăzute de lege.

Art. 5. - Accesul persoanelor domiciliate în localitățile situate în afara zonei de frontieră este permis în baza actelor de identitate.

Accesul persoanelor în fâșia trupelor de grăniceri și până la linia de frontieră este permis în baza documentelor prevăzute la alin. 1, cu aprobarea comandantului unității de grăniceri, solicitată cu cel puțin 24 de ore înainte.

Art. 6. - Accesul la bordul navelor aflate în porturile situate în apele de frontieră și marea teritorială este permis pe baza documentelor de identitate, ordinului (delegației) sau legitimației de serviciu.

Accesul marinarilor la bordul navelor se efectuează pe baza carnetului de marinar și permisului de acces la uscat, pentru marinarii străini.

Art. 7. - Șefii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, precum și șefii reprezentanțelor organizațiilor internaționale aflate pe teritoriul României, în limitele convențiilor privind aceste organizații la care statul român este parte, au acces la bordul navelor de comerț străine aflate în porturile sau apele teritoriale române, în baza carnetului de identitate eliberat de Ministerul Afacerilor Externe.

Art. 8. - Accesul la bordul navelor străine și române al personalului misiunilor diplomatice și oficiilor consulare străine, precum și al funcționarilor reprezentanțelor organizațiilor internaționale de pe teritoriul României, este admis în baza permisului eliberat pentru fiecare caz în parte, de căpitănia portului, cu avizul șefului punctului de control pentru trecerea frontierei.

Art. 9. - Specialiștii, tehnicienii și comercianții străini au acces la bordul navelor sub pavilionul statului propriu sau sub pavilionul altor state străine în baza aprobării date de căpitănia portului, cu avizul șefului punctului de control pentru trecerea frontierei.

Art. 10. - Personalul agențiilor de navigație străine au acces la bordul navelor sub pavilion străin, altul decât al statului pentru care lucrează, în baza aprobării date de căpitănia portului, cu avizul șefului punctului de control pentru trecerea frontierei de stat.

Personalul prevăzut la alineatul precedent are acces la bordul navelor sub pavilion român sau al statului pentru care lucrează, în baza permisului eliberat de Ministerul Transporturilor - Departamentul transporturilor navale, cu avizul Comandamentului trupelor de grăniceri.

Art. 11. - Accesul altor persoane la bordul navelor sub pavilion român, altele decât cele menționate la art. 6, 7, 8, 9 și 10, aflate în port, în apele de frontieră sau în marea teritorială, este permis de comandantul navei în condițiile stabilite de Ministerul Transporturilor - Departamentul transporturilor navale.

Art. 12. - În porturile României unde nu există puncte de control pentru trecerea frontierei de stat și nici unități sau subunități de grăniceri, accesul persoanelor la bordul navelor și al marinarilor străini la uscat este permis de către organele poliției.

Art. 13. - Circulația persoanelor pe timpul nopții în zona de frontieră, în afara localităților, cu sau fără mijloace de transport, este permisă pe drumurile publice și în condițiile stabilite de către organele locale ale administrației de stat.

Rămânerea persoanelor și parcarea mijloacelor de transport pe timpul nopții, în zona de frontieră, în afara localităților, sunt permise cu aprobarea comandantului unității de grăniceri, care va fi solicitată cu cel puțin 24 de ore înainte.

Art. 14. - Semănatul culturilor înalte în zona de frontieră este permis până la distanța de 500 m spre interior față de fâșia trupelor de grăniceri.

Pentru consolidarea terenului, de-a lungul unor căi de comunicații se pot admite plantații de protecție.

Art. 15 - Lucrările de construcții în afara perimetrului construibil al localităților sunt admise până la distanța de 500 m față de fâșia trupelor de grăniceri.

Art. 16. - Modul de folosire a apelor de frontieră pentru pescuit sportiv, scăldat, plajă, aprovizionare și adăpatul animalelor se stabilește de organele locale ale administrației de stat, cu acordul comandanților unităților sau, după caz, ai subunităților de grăniceri.

Art. 17. - Pescuitul sportiv se efectuează numai ziua, pe baza actelor legale și a permisului grăniceresc eliberat de comandanții unităților de grăniceri pentru persoanele domiciliate în județele limitrofe cu frontiera de stat și de Comandamentul trupelor de grăniceri pentru celelalte persoane.

Art. 18. - Pescuitul industrial în apele de frontieră se efectuează pe baza documentelor personale de identitate ale pescarilor, autorizației de pescuit și carnetului de ambarcație. Pescuitul pe timpul nopții se efectuează cu aprobarea prealabilă a comandanților unităților de grăniceri, în condițiile respectării convențiilor internaționale încheiate cu statele vecine.

Art. 19. - Bărcile, precum și orice alte ambarcații, cu sau fără propulsie, de agrement, sportive, pescărești și „Salvamar” vor fi înregistrate la căpitănia portului sau la organele locale ale administrației de stat ale municipiilor, orașelor și comunelor acolo unde nu există căpitănii de port.

Bărcile și ambarcațiile se păstrează în locurile stabilite de către organele locale ale administrației de stat, cu acordul comandanților unităților de grăniceri.

Art. 20. - Excursiile pentru vizitarea unor obiective economice, istorice sau turistice situate în apropierea frontierei de stat și cele de agrement în zona de frontieră, precum și concursurile nautice, vor fi anunțate cu cel puțin 24 de ore înainte organelor portuare și comandanților unităților de grăniceri.

Art. 21. - Vânătoarea este permisă pe adâncimea de 500 m de la linia de frontieră (limita revărsărilor de ape) spre interior în mod organizat, cu aprobarea prealabilă a comandantului unității de grăniceri.

Art. 22. - Pășunatul animalelor este permis în timpul zilei până la fâșia trupelor de grăniceri, iar noaptea până la 500 m spre interior, față de aceasta, în locurile stabilite de organele locale ale administrației de stat, cu acordul comandanților unităților sau, după caz, ai subunităților de grăniceri.

Art. 23. - Persoanelor care desfășoară diferite activități în apropierea frontierei de stat le este interzis:

a) să treacă frontiera de stat fără aprobare;

b) să tragă cu arma peste frontiera de stat;

c) să deterioreze ori să distrugă semnele de frontieră, instalațiile sau mijloacele tehnice de pază ale grănicerilor;

d) să folosească surse de iluminare care să depășească limitele frontierei de stat;

e) să producă incendii în perimetrul fâșiei trupelor de grăniceri;

f) să fotografiere, să filmeze sau să execute lucrări de pictură în perimetrul fâșiei trupelor de grăniceri, care să redea porțiuni din teritoriul statelor vecine;

g) să schimbe obiecte și corespondență peste frontiera de stat, în afara cazurilor permise de lege;

h) să comită fapte, gesturi sau să profereze expresii jignitoare la adresa statului vecin sau cetățenilor acestuia.

Art. 24. - Trecerea frontierei de stat a României de către persoane și orice fel de mijloace de transport se efectuează prin punctele de control pentru trecerea frontierei de stat și oricare alte puncte pentru trecerea frontierei stabilite prin înțelegerile încheiate cu statele vecine.

Art. 25. - Punctele de control pentru trecerea frontierei de stat sunt subordonate Ministerului de Interne - Direcția pentru pașapoarte și evidența străinilor.

Art. 26. - Șeful punctului de control pentru trecerea frontierei de stat este ofițer, desemnat de către Direcția pentru pașapoarte și evidența străinilor. Acesta controlează și coordonează activitatea tuturor lucrătorilor din punct, indiferent de ministerul sau organul central de care aparțin, răspunde de buna desfășurare a traficului internațional de călători și mărfuri și ia măsurile legale corespunzătoare pentru îndeplinirea corectă de către întregul personal din punct a îndatoririlor de serviciu.

Art. 27. - Deschiderea de noi puncte de control pentru trecerea frontierei de stat sau închiderea temporară ori definitivă a celor existente se aprobă prin hotărâre a guvernului.

Art. 28. - Punctele de control pentru trecerea frontierei de stat se organizează de Ministerul de Interne în colaborare cu Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Finanțelor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătății, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerul Turismului, Ministerul Apelor, Pădurilor și Mediului Înconjurător.

Art. 29. - Ministerele și celelalte organe centrale interesate, cu acordul Ministerului de Interne - Direcția pentru pașapoarte și evidența străinilor, stabilesc sarcinile personalului din subordine care desfășoară activități în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat.

Art. 30. - În aplicarea prevederilor prezentului decret-lege se va emite un regulament, care va fi aprobat prin hotărâre a guvernului.

Art. 31. - Pentru rezolvarea problemelor rezultate din înțelegerile bilaterale de frontieră, se numesc prin hotărâre a guvernului împuterniciți de frontieră și locțiitori ai acestora, precum și delegații români în comisiile mixte, din rândul ofițerilor Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne și al celorlalte ministere și organe centrale interesate.

Art. 32. - Încălcarea dispozițiilor prevăzute în prezentul decret-lege constituie contravenție și se sancționează după cum urmează:

a) încălcarea dispozițiilor art. 5 alin. 1, art. 6 alin. 1, art. 12, 13, 16, 17 și 21, cu amendă de la 200 la 500 lei;

b) încălcarea dispozițiilor art. 5 alin. 2, art 14, 15, 18, 19, 20, 22 și 23, cu amendă de la 300 la 700 lei.

Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către ofițerii, maiștrii militari și subofițerii de grăniceri. Contravenienții pot face plângere în termen de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal de constatare, iar aceasta se soluționează de comandantul unității sau marii unități de grăniceri.

Art 33. - Decretul nr. 678/1969 privind regimul de pază a frontierei de stat și Decretul nr. 400/1982 privind controlul pentru trecerea frontierei de stat române, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă.

Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu | București, 1 februarie 1990 | Nr. 45.



Decrete

Decret privind rechemarea și acreditarea unor ambasadori

Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:

Art. 1. - Marcel Dinu se recheamă din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Federală Germania.

Art. 2. - Radu Comșa se acreditează în calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Federală Germania.

Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu | București, 9 ianuarie 1990 | Nr. 44.


Decret privind rechemarea unui ambasador

Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:

Articol unic. - Ioan Ceterchi se recheamă din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Regatul Suediei.

Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu | București, 30 ianuarie 1990 | Nr. 81.


Decret privind numirea președintelui Comisiei Naționale pentru Protecția Muncii

Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:

Articol unic. - Dan Andreescu se numește în funcția de președinte al Comisiei Naționale pentru Protecția Muncii, cu grad de ministru secretar de stat.

Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu | București, 31 ianuarie 1990 | Nr. 84.


Decret privind restabilirea regimului de funcționare al „Automobil Clubului Român”

Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:

Art. 1. - Începând cu data prezentului decret se restabilește regimul de organizare și funcționare al „Automobil Clubului Român” (A.C.R.) potrivit actului prin care a fost autorizată înființarea acestei asociații.

Art. 2. - Activitățile de asistență tehnică rutieră și de ateliere, precum și de însușire și perfecționare a conducerii auto, trec de la primăriile județene și a municipiului București la „Automobil Clubul Român".

Baza materială aferentă acestor activități, precum și spațiile de cazare din cabanele turistice și ambarcațiunile din Delta Dunării, preluate de către fostele consilii populare județene și al municipiului București, potrivit anexelor nr. 1 și nr. 2 ale Decretului nr. 128 din 27 aprilie 1955, se restituie „Automobil Clubului Român” pe bază de protocol.

Restituirea bunurilor prevăzute în alin. 2 se face fără plată.

Art. 3. - Personalul aferent activităților ce se preiau potrivit prezentului decret va trece la „Automobil Clubul Român” pe baza protocoalelor încheiate în conformitate cu dispozițiile Decretului nr. 128 din 27 aprilie 1985 și se consideră transferat în interesul serviciului.

Personalul transferat în interesul serviciului sau trecut în funcții cu niveluri de retribuire mai mici, precum și personalul devenit disponibil, ca urmare a aplicării prevederilor prezentului decret, beneficiază de drepturile prevăzute la art. 21 din Decretul nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice.

Art. 4. - Activul și pasivul stabilite pe baza bilanțului unităților obligate la restituire la data publicării prezentului decret, împreună cu indicatorii de plan economici și financiari și cu contractele încheiate, trec la „Automobil Clubul Român”.

Art. 5. - Se autorizează<ref>În original, „se autoriză".</ref> „Automobil Clubul Român” să reînființeze în subordinea sa Întreprinderea de turism automobilistic, care va avea ca obiect de activitate organizarea de acțiuni turistice automobilistice interne și internaționale, precum și alte operațiuni economice legate de aceste activități.

Art. 6. - Ministerul Economiei Naționale și Ministerul Finanțelor vor supune spre aprobare guvernului, în termen de 30 de zile de la data prezentului decret, măsuri privind indicatorii de plan economici și financiari și din bugetul de stat, iar la propunerea „Automobil Clubului Român”, indicatorii proprii de încasări și plăți valutare ce revin acestuia pentru onorarea scrisorilor de credit, a documentelor de circulație rutieră internațională, a scrisorilor de garanție emise în condițiile legii și a altor activități specifice.

Art. 7. - Operațiunile de predare-primire și protocoalele aferente se vor efectua în termen de 30 de zile de la publicarea prezentului decret.

Art. 8. - Decretul nr. 128 din 27 aprilie 1985 și prevederile art. 1 și 3 referitoare la Întreprinderea de turism internațional automobilistic și ale art. 9 din Decretul nr. 22 din 24 ianuarie 1984 se abrogă.

Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu | București, 1 februarie 1990 | Nr. 85.


Decret privind organizarea Comisiei Naționale pentru Standarde, Metrologie și Calitate

Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:

Art. 1. - Se organizează Comisia Națională pentru Standarde, Metrologie și Calitate ca urmare a încetării activității Comisiei Naționale pentru Standarde și Calitate.

Comisia Națională pentru Standarde, Metrologie și Calitate are în componența sa:

  • Institutul român de standardizare;
  • Institutul național de metrologie;
  • Oficiul de stat pentru calitate.

Art. 2. - Oficiul de stat pentru invenții și mărci funcționează în subordinea guvernului și își păstrează structura și obiectul de activitate.

Art. 3. - Buracu Victor Mihail se eliberează din funcția de președinte al Comisiei Naționale pentru Standarde și Calitate.

Art. 4. - Drăgulănescu Nicolae se numește în funcția de președinte al Comisiei Naționale pentru Standarde, Metrologie și Calitate, cu grad de ministru secretar de stat.

Art. 5. - Se abrogă art. 8 din Decretul nr. 27/1989 privind înființarea unor organe centrale.

Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu | București, 1 februarie 1990 | Nr. 86.



Hotărâri ale Guvernului

Hotărâre privind eliberarea unui adjunct al ministrului învățământului

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Pálfalvi Attila se eliberează din funcția de adjunct al ministrului învățământului.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 25 ianuarie 1990 | Nr. 71.


Hotărâre privind numirea adjuncților ministrului geologiei

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Cojan Petru și Moraru Ioan Cristian se numesc în funcția de adjunct al ministrului geologiei.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 29 ianuarie 1990 | Nr. 87.


Hotărâre privind organizarea Institutului de sociologie

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Centrul de cercetări sociologice din cadrul Universității București se reorganizează și devine Institutul de sociologie, unitate cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Învățământului.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 29 ianuarie 1990 | Nr. 88.


Hotărâre privind numirea unui adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Pálfalvi Attila se numește în funcția de adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 29 ianuarie 1990 | Nr. 89.


Hotărâre privind numirea unui adjunct al ministrului învățământului

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Demény Lajos se numește în funcția de adjunct al ministrului învățământului.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 1 februarie 1990 | Nr. 90.


Hotărâre privind numirea unui adjunct al ministrului învățământului

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Stamp Hans Otto se numește în funcția de adjunct al ministrului învățământului.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 1 februarie 1990 | Nr. 91.


Hotărâre privind numirea președintelui Administrației Asigurărilor de Stat

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Paraschiv Gheorghe se numește în funcția de președinte al Administrației Asigurărilor de Stat.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 1 februarie 1990 | Nr. 97.



Comunicate

Comunicat

Reprezentanții partidelor politice întrunite în ziua de 1 februarie 1990 în convorbiri cu reprezentanții Consiliului Frontului Salvării Naționale au convenit asupra constituirii unui Consiliu Provizoriu de Uniune Națională, format prin restructurarea actualului Consiliu F.S.N. (asigurând reprezentarea participanților activi la revoluție, a unor personalități ale vieții științifice și culturale, a muncitorilor, țăranilor, intelectualilor, tinerilor, studenților, minorităților naționale și a județelor), precum și prin reprezentarea egală, cu câte 3 membri, a partidelor constituite până la această dată sau prezente la reuniune (respectiv în proporție de 50 la sută din totalul membrilor). Reprezentanții organizațiilor minorităților naționale, absenți la această reuniune, vor putea fi cuprinși în Consiliul Provizoriu de Uniune Națională, respectând principiul parității cu reprezentanții partidelor.

Frontul Salvării Naționale se transformă în formație politică cu structură și platformă de sine stătătoare, participând de pe poziții egale cu celelalte forțe politice la alegeri.

Reprezentanții partidelor și forțelor politice participante fac apel, cu acest prilej, la evitarea, în perioada următoare, a unor manifestări care să ducă la tensiuni și confruntări violente.

Dorim să asigurăm un climat favorabil desfășurării vieții economice, sociale, politice și culturale din țară, ca și continuării dialogului constructiv dintre toate forțele politice.



Referinţe

<references/>