Monitorul Oficial 182/1993
Monitorul Oficial al României
Anul V, Nr. issue::0182 - Partea I - Vineri, 30 iulie year::1993
Acte ale Organelor Administrației Publice
Criterii privind majorarea salariului mediu brut de calcul în raport cu sporirea eficienței economice prin creșterea productivității muncii
Ministerul Muncii și Protecției Sociale
- Nr. 10496/16.07.1993
Ministerul Finanțelor
- Nr. 1471/16.07.1993
- În baza prevederilor art. 3 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 1/1993, se emit următoarele criterii pentru majorarea salariului mediu brut de calcul în situația în care, prin activitatea desfășurată, unitățile realizează o sporire a eficienței economice prin creșterea productivității muncii și, respectiv, a profitului realizat.
1. Majorarea salariului mediu brut de calcul, determinat potrivit art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 1/1993, se face pe baza creșterii raportului dintre profitul impozabil realizat la 1.000 lei fond de salarii din perioada curentă și același indicator stabilit pentru aceeași perioadă din anul de referință.
2. Indicatorii privind profitul impozabil realizat și, respectiv, fondul de salarii sunt cei raportați în formularul cod 01 „Rezultate financiare și obligații fiscale” elaborat de Ministerul Finanțelor.
În cazul regiilor autonome, la profitul impozabil se adaugă fondul de dezvoltare constituit din veniturile realizate, conform legii, atât pentru perioada curentă, cât și pentru perioada de referință.
3. Majorarea salariului mediu brut de calcul determinat potrivit art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 1/1993 se face lunar, începând cu luna mai 1993, pe baza creșterii raportului prevăzut la pct. 1 calculat trimestrial, cumulat de la începutul anului.
4. Perioada de referință pentru care se calculează indicatorul profit impozabil realizat la 1.000 lei fond de salarii este cea corespunzătoare anului 1992 (respectiv trimestrul I, semestrul I, 9 luni și 12 luni) iar valoarea acestui indicator este cea rezultată pe baza datelor din bilanț.
5. Pentru lunile mai și iunie, majorarea prevăzută la pct. 1 se face pe baza indicatorului profit impozabil realizat la 1.000 lei fond de salarii din trimestrul I 1993, raportat la același indicator din trimestrul I 1992 urmând ca la finele semestrului I 1993 să se facă recalcularea pe baza realizării acelorași indicatori, semestrul I 1993, comparativ cu semestrul I 1992 (exemplul din anexă).
Indicele de creștere a indicatorului rezultat la finele semestrului I 1993 față de semestrul I 1992 se aplică și pentru primele 2 luni din trimestrul III 1993, recalcularea făcându-se începând cu luna mai, pe baza realizării indicatorilor respectivi pe 9 luni. În mod similar se va proceda și pentru primele 2 luni din trimestrul IV 1993, în funcție de realizările înregistrate pe 9 luni, recalcularea urmând a se face, începând cu luna mai, la finele anului, pe baza realizării indicatorilor respectivi pe întregul an,
6. Pentru unitățile înființate prin divizarea altor unități în anul 1993, prevederile art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 1/1993 se aplică folosindu-se indicatorii realizați în perioada de referință de către unitățile din care s-au desprins.
7. Suma cu care se poate majora fondul de salarii rezultat din aplicarea celor stabilite mai sus nu poate fi,mai mare decât jumătate din creșterea profitului impozabil realizat în perioada pentru care se fac calculele față de profitul impozabil realizat în perioada de referință.
8. În situația în care la finele semestrului I, la 9 luni sau la finele anului 1993, raportul dintre profitul impozabil realizat la 1.000 lei fond de salarii și cel din perioadele de referință corespunzătoare este unitar sau subunitar, eventualele majorări calculate anterior se anulează.
9. În cazul unităților care aplică Hotărârea Guvernului nr. 299/1993, suma maximă cu care se poate majora fondul de salarii, calculată potrivit prezentelor criterii, se adaugă la fondul de salarii pentru care nu se plătește impozit suplimentar determinat potrivit prevederilor hotărârii sus-menționate.
10. Prezentele criterii se aplică de la 1 mai 1993.
Anexă
Exemplu de calcul privind majorarea salariului mediu brut de calcul în raport cu sporirea eficienței economice conform art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 1/1993
A. Indicatori
1. Număr mediu de personal realizat, recalculat, după caz, conform Ordonanței Guvernului nr. 1/1993:
a) luna mai 1993: 800 persoane
b) luna iunie 1993: 820 persoane
2. Salariu mediu brut de calcul:
a) pe luna mai 1993 - stabilit conform art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 1/1993: 76.875 lei/pers.
b) pe luna iunie 1993 - stabilit conform art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 1/1993 indexat conform H.G. nr. 243/1993: 79.675 lei/pers.
3. Profit impozabil realizat:
a) trim. I 1992: 14.800 mii lei
b) trim. I 1993: 30.592 mii lei
c) sem. 1 1992: 27.300 mii lei
d) sem. 1 1993: 58.600 mii lei
4. Profit impozabil realizat la 1.000 lei fond de salarii:
a) trim. I 1992: 198,35 lei/1.000 lei
b) trim. I 1993: 210,91 lei/l.000 lei
c) sem. I 1992: 185,00 lei/1.000 lei
d) sem. 1 1993: 205,00 lei/1.000 lei
5. Creșterea profitului impozabil în 1993 față de 1992:
a) trim. I 1993 față de trim. I 1992 (pct. 3b - pct. 3a): 15.792 mii lei
b) sem. I 1993 față de sem. I 1992 (pct. 3d - pct. 3c): 31.300 mii iei
c) creștere medie lunară în trim. I: 5,264 mii lei
d) creștere medie lunară în sem. I: 5.216 mii lei
6. Raportul prevăzut la pct. 1 din prezentele norme:
a) trim. I (pct. 4b : pct. 4a): 1,06
b) sem. I (pct. 4d : pct. 4c): 1,108
7. Coeficient de majorare a salariului mediu brut de calcul
a) pe trim. I (pct. 6a - 1): 0,06
b) pe sem. I (pct. 6b - 1): 0,108
B. Calculul majorării salariului mediu brut de calcul fi o fondului de salarii ca urmare a creșterii eficienței economice în raport cu indicatorii realizați pe trimestrul I 1993
8. Calculul majorării salariului mediu brut de calcul:
a) pe luna mai 1993 (pct. 2a x pct. 7a:) 4.612 lei/per
b) pe luna iunie 1993 (pct. 2b x pct. 7a): 4.781 lei/pers.
9. Calculul majorării fondului de salarii pentru care nu există obligația plății unui impozit suplimentar, în raport cu creșterea eficienței economice:
a) pe luna mai 1993 (pct. 8a x pct. 1a): 3.690 mii lei
b) pe luna iunie 1993 (pct. 8b x pct. 1b): 3.920 mii lei
C. Determinarea sumei maxime a majorării fondului de salarii conform punctului 7 din prezentele norme
10. 50% din creșterea medie lunară pe trim. I 1993 a profitului impozabil:
a) în luna mai 1993: 2.632 mii lei
b) în luna iunie 1993: 2.632 mii lei
În acest caz se va lua în calcul numai suma calculată la pct. 10 a) și 10 b), întrucât sumele de la pct. 9 a) și 9 b) se situează peste limita de 50% prevăzută la pct, 7 din prezentele norme
D. Recalcularea majorării pe baza realizărilor înregistrate pe semestrul I 1993
11. Recalcularea salariului mediu brut de calcul:
a) luna mai 1993 (pct. 2a x pct. 7b): 8.302 lei/pers.
b) luna iunie 1993 (pct. 2b x Pct. 7b): 8,605 lei/pers:
12. Recalcularea fondului de salarii pentru care nu există obligația plății impozitului suplimentar:
a) luna mai 1993 (pct. 11a x Pct. 1a): 6.641,6 mii lei
b) luna iunie 1993 (pct. 11b x pct. 1b): 7.056,1 mii lei
E. Recalcularea sumei maxime a majorării fondului de salarii conform punctului 7 din prezentele norme
13. 50% din creșterea medie lunară pe sem. I 1993 a profitului impozabil:
a) pe luna mai 1993: 2.608 mii lei
b) pe luna iunie 1993: 2.608 mii lei
Întrucât majorarea calculată la pct. 12 este mai mare decât suma rezultată la pct. 13, fondul de salarii pentru care nu există obligația plății impozitului suplimentar se va majora în raport cu creșterea eficienței pe semestrul I 1993 numai cu suma de 2,608 mii lei pe luna mai și 2.608 mii lei pe luna iunie.
Acte ale Băncii Naționale a României
Normele Nr. 3 privind efectuarea controlului bancar în cazul plăților externe pentru importuri de mărfuri
În aplicarea prevederilor pct. 13 și 20 din Regulamentul privind efectuarea operațiunilor valutare, emis de Banca Națională a României cu nr. V/3616/2 din 4 mai 1992, începând cu data de 1 august 1993, băncile comerciale române și străine autorizate să funcționeze în România vor efectua controlul bancar în cazul plăților pentru importuri de mărfuri dispuse de titularii de conturi, în conformitate cu prezentele norme.
1. În cazul plăților în avans
(a) Persoanele juridice române, indiferent de forma de organizare și titularul dreptului de proprietate, care dispun efectuarea de plăți externe reprezentând avansuri pentru importuri de mărfuri, au obligația ca, în cei mult 15 zile de la intrarea mărfii pe teritoriul vamal al României, să prezinte băncii comerciale prin care s-a efectuat plata avansului la extern documentele care fac dovada realizării importului în cauză, din care, în mod obligatoriu, factura externă definitivă și declarația vamală de import.
(b) Băncile comerciale vor ține evidența tuturor avansurilor plătite pentru importuri de mărfuri pe fiecare titular de cont și vor raporta lunar Băncii Naționale a României - Oficiul de Control al Devizelor, până la 16 a lunii, situația plăților în avans nejustificate cu documente (conform modelului din anexa nr. 1 la prezentele norme).
Se consideră justificate cu documente plățile în avans pentru care titularii au prezentat documentele care fac dovada efectuării importului din care, în mod obligatoriu, factura externă definitivă și declarația vamală de import.
(c) În cazul titularilor de conturi care prezintă poziții de avansuri plătite la extern și nejustificate cu documente, ca urmare a neprimirii mărfii din import, conform termenului din contract, băncile comerciale vor executa alte plăți de avansuri pentru importuri de mărfuri dispuse de titularul respectiv numai pe bază de garanții bancare, care să asigure restituirea avansului plătit. împreună cu dobânda aferentă, pentru situațiile de nelivrare a mărfii.
(d) Titularii de conturi vor prezenta băncii comerciale, o dată cu ordinul de plată la extern a avansului, contractul sau orice alt document cu o astfel de valoare, pentru luarea în evidență a termenului de livrare a mărfii.
În cazul în care, în aceste documente nu este stabilit un termen de livrare, se consideră ca termen maxim de justificare a avansului - termenul de 45 de zile de la data efectuării plății la extern a acestuia.
(e) Plățile în avans rămase nejustificate cu documente de către titularii de cont sunt asimilate sumelor în valută nerepatriate în termen din alte operațiuni și tranzacții externe și se sancționează potrivit art. 1 și 2 din Hotărârea Guvernului nr. 148/1993 și
Normelor tehnice nr. 4225 din 9 iunie 1983 elaborate în aplicarea prevederilor acestei hotărâri de către Ministerul Finanțelor împreună cu Ministerul Comerțului și Banca Națională a României.
2. În cazul plăților la livrare în cadrul acreditivelor documentare și scrisorilor de garanție bancară
(a) Băncile comerciale vor efectua plățile pentru aceste importuri numai pe baza documentelor care să asigure livrarea mărfii pe teritoriul vamal al României, din care. în mod obligatoriu, factura externă și documentul de transport (conosament maritim, fluvial sau aerian ori scrisoare de trăsură).
În cazul în care acreditivele documentare sau scrisorile de garanție prevăd efectuarea unor plăți externe fără prezentarea documentelor de transport care să ateste livrarea mărfii pe teritoriul vamal al României (ex.: plata contra recipise de depozitare a mărfurilor pe teritorii străine contra certificate de preluare spre expediere „prise en charge” sau pe bază de „letter of indemnity”), acestea se vor considera a fi plăți în avans și vor fi supuse prevederilor pct. 1 din prezentele norme.
3. În cazul plăților la/după livrare pentru documente la incasso
(a) Băncile comerciale vor efectua plata documentelor primite la incasso, cu condiția prezentării de către ordonatorul plății a unei declarații pe proprie răspundere, semnată de persoane autorizate, care să ateste că importul în cauză nu a mai fost plătit sau compensat pe altă cale.
(b) Plățile externe pentru documente la incasso vor fi efectuate de băncile comerciale numai contra documente de transport care să ateste livrarea mărfii pe teritoriul vamal al României iar, în lipsa acestora, numai pe bază prezentării de către ordonatorul plății a documentului care atestă intrarea mărfii pe teritoriul vamal al României și anume declarația vamală de import.
4. În cazul plăților prin ordine de plată pentru mărfurile sosite în țară
Băncile comerciale vor efectua, plățile externe dispuse de ordonator numai după prezentarea documentelor care să ateste sosirea mărfii pe teritoriul vamal al României, dintre care, în mod obligatoriu, factura externă definitivă și declarația vamală de import, precum și a declarației ordonatorului sub semnătura persoanelor autorizate, care angajează legal unitatea, că plata importului nu a mai fost efectuată sau compensată pe altă cale.
5. În cazul plăților pentru mărfuri cumpărate pentru re vânzare, fără tranzitare pe teritoriul României
(a) Operațiunile de cumpărare de mărfuri pentru revânzare fără tranzitare pe teritoriul României se vor derula, atât în ceea ce privește plățile, cât și în ceea ce privește încasările, numai prin intermediul aceleiași bănci comerciale.
(b) În cazul în care derularea operațiunii de comerț internațional începe printr-o plată la extern, aceasta va fi evidențiată de ”băncile comerciale ca plată în avans, iar operațiunea se va considera închisă la primirea încasării de la extern.
(c) Termenul de închidere a acestor operațiuni este de maximum 30 de zile de la data efectuării plății la extern.
(d) Băncile comerciale vor raporta Băncii Naționale a României plățile pentru care nu s-au realizat încasările aferente operațiunilor de revânzare (conform modelului din anexa nr. 2 la prezentele norme).
6. Reglementări comune
(a) Băncile comerciale vor efectua plățile externe prevăzute în prezentele norme numai pe bază de documente originale.
(b) Pentru toate categoriile de plăți externe prevăzute în prezentele norme, băncile comerciale vor înscrie pe originalul facturii externe și pe documentele care atestă livrarea mărfii către/ori sosirea mărfii pe teritoriul vamal al României suma și data efectuării plății externe, pe care le vor confirma cu semnătura lucrătorului bancar și ștampilă.
Băncile comerciale vor reține la dosarele de plăți fotocopii ale documentelor originale în baza cărora s-au efectuat plățile la extern și pe care au făcut mențiunile prevăzute la alineatul precedent.
Băncile comerciale române și străine autorizate să funcționeze în România vor lua măsurile necesare pentru cunoașterea și aplicarea întocmai a prevederilor prezentei norme.
Anexa Nr. 1
Situația avansurilor plătite pentru importuri de mărfuri pentru care nu s-au prezentat documentele atestând livrarea conform normelor Băncii Naționale a României la data............(sfârșitul lunii precedente)
| Nr. crt. | Numele titularului de cont | Codul fiscal al titularului de cont | Suma avansului (în valuta plății) | Valoarea avansului (% din total import la data plății)[1] | Data plății avansului | Referința bancară a operațiunii | Termen de livrare a mărfii[1] | Termen de valabilitate garanție bancară pentru restituirea avansului | Observații[2] |
Anexa Nr. 2
Situația plăților efectuate pentru cumpărări de mărfuri destinate revânzării, fără tranzitare pe teritoriul României, pentru care nu s-au realizat încasările aferente operațiunilor de revânzare la data............(sfârșitul lunii precedente)
| Nr.crt. | Numele titularului de cont | Codul fiscal al titularului de cont | Suma plătită (în valuta Plății) | Data plății | Referința bancară a operațiunii | Termen de livrare a mărfii[1] | Observații[2] |
Circulara Nr. 18
În temeiul prevederilor art. 33 și 40 din Legea nr. 34/1991 privind Statutul Băncii Naționale a României, în scopul asigurării unor raportări corespunzătoare pentru elaborarea și urmărirea balanței de plăți externe a României, precum și pentru îmbunătățirea efectuării operațiunilor bancare, începând cu data de 1 august 1993 se introduce formularul „Dispoziție de Plată Valutară Externă/Cerere de Deschidere de Acreditiv” (D.P.V.E.), document pe baza căruia se vor derula plățile valutare de către băncile comerciale române și străine autorizate să funcționeze în România.
În legătură cu introducerea și utilizarea acestui formular se precizează următoarele:
1. Formularul „Dispoziție de Plată Valutară Externă/ Cerere de Deschidere de Acreditiv” (conform modelului alăturat) va fi utilizat de către persoanele juridice române pentru dispunerea către băncile comerciale române și străine autorizate să funcționeze pe teritoriul României a plăților valutare în favoarea nerezidenților, precum și în scopuri de raportare statistică pentru balanța de plăți externe a României.
2. Instrucțiunile de completare și utilizare a formularului (D.P.V.E.) sunt prevăzute în anexa la prezenta circulară.
3. În vederea asigurării respectării întocmai a condițiilor de format și conținut, tipărirea formularului „Dispoziție de Plată Valutară Externă/Cerere de Deschidere de Acreditiv” (D.P.V.E.) se efectuează de către Banca Națională a României, iar procurarea lui, de către ordonatorii de plăți externe, se face prin intermediul băncilor comerciale române și străine care funcționează în România și la care aceștia își au deschise conturile.
4. Persoanele juridice române sunt obligate să completeze formularul „Dispoziție de Plată Externă/Cerere de Deschidere de Acreditiv” (D.P.V.E.) cu date și informații la toate rubricile din acesta corespunzător operațiunii de plată valutară în cauză și instrucțiunilor anexă la formular și răspund de exactitatea și conformitatea cu realitatea a acestor date și informații.
5. Începând cu data de 1 august 1993, băncile comerciale române și străine autorizate să funcționeze în România vor efectua plățile valutare către nerezidenți numai dacă acestea au fost dispuse de ordonatori pe baza „Dispoziției de Plată Valutară Externă/ Cerere de Deschidere de Acreditiv” (D.P.V.E.).
6. Băncile comerciale române și străine autorizate să funcționeze în România nu vor accepta pentru executarea plății formularele de „Dispoziție de Plată Valutară Externă/Cerere de Deschidere de Acreditiv” (D.P.V.E.), pentru care nu sunt făcute descrierile de operațiuni în spațiile prevăzute în acest scop (pozițiile 25-33, după caz, din formular).
Persoanele juridice române care dispun efectuarea de plăți valutare, precum și băncile comerciale române și străine autorizate să funcționeze în România vor lua măsuri pentru respectarea întocmai a dispozițiilor din prezenta circulară.
Model
Dispoziție de Plată Valutară Externă/Cerere de Deschidere de Acreditiv - Exemplar 1
față
verso
Model
Dispoziție de Plată Valutară Externă/Cerere de Deschidere de Acreditiv - Exemplar 2
față
verso
Model
Dispoziție de Plată Valutară Externă/Cerere de Deschidere de Acreditiv - Exemplar 3
-față-
-verso-
Anexă
Instrucțiuni de completare și utilizare a formularului „Dispoziție de Plată Valutară Externă / Cerere de Deschidere de Acreditiv”
(formular D.P.V.E.)
1. Formularul se completează de către persoanele juridice române, indiferent de forma de organizare și titularul dreptului de proprietate, care dispun plăți valutare către nerezidenți.
2. Formularul se întocmește pentru:
a) Plăți de orice natură către nerezidenți, efectuate prin transferuri bancare în afara teritoriului României sau prin creditarea unui cont pe care o persoană juridică/fizică nerezidentă îl deține la o bancă din România.
b) Ridicări de valută din conturi bancare în numerar sau sub formă de cecuri de orice natură (bancare, de călătorie), destinate cheltuielilor de călătorie sau pentru plăți externe de altă natură în afara teritoriului României ori pentru plăți pe teritoriul României în favoarea unui nerezident.
3. Circuitul formularului:
a) Formularul se completează de către ordonatorii! plății în trei exemplare și se depune la ghișeele băncii comerciale unde se dispune plata.
b) Banca comercială verifică formularul D.P.V.E. și în cazul acceptării efectuării plății completează rubricile din spațiul rezervat acesteia (pozițiile 38-42 din formular).
c) După efectuarea plății, cele trei exemplare ale formularului D.P.V.E. au următoarele destinații:
- exemplarul 1 rămâne în posesia băncii comerciale:
- exemplarul 2 semnat și ștampilat în spațiul rezervat în acest scop (poz. 41) va fi transmis de banca comercială Băncii Naționale a României în termen de 2 zile bancare lucrătoare de la debitarea contului ordonatorului plății;
- exemplarul 3 se restituie ordonatorului.
d) În cazul plăților, reprezentând utilizări parțiale ale acreditivelor, banca comercială va transmite exemplarul 2 al formularului D.P.V.E. Băncii Naționale a României, la prima utilizare, cu indicarea la poziția 40 a sumei utilizate. Pentru utilizările ulterioare, banca comercială va transmite Băncii Naționale a României pentru fiecare plată o fotocopie a formularului D.P.V.E. cu indicarea la poziția 40 a sumei respective utilizate.
e) În cazul majorării valorii unui acreditiv, se completează integral un nou set de formulare D.P.V.E., specificându-se la poziția 37 referința acreditivului inițial urmată de cuvântul „majorare”.
4. Alte precizări privind completarea formularului:
a) Setul de trei formulare va fi completat de mână cu litere de tipar sau la mașina de scris, astfel încât informațiile înscrise în formularul D.P.V.E, să fie lizibile pe toate cele trei exemplare.
b) Răspunderea pentru exactitatea informațiilor și conformitatea acestora cu realitatea revine ordonatorului plății care, prin persoanele autorizate să-1 reprezinte în raport cu terții, va semna și ștampila formularul D.P.V.E. în spațiile rezervate în acest scop.
c) Ordonatorul plății va completa la poziția 2 din formular codul său fiscal înregistrat la Ministerul Finanțelor, iar la codurile de la poziția 33 va completa poziția tarifară conform Tarifului Vamal de Import al României elaborat de Ministerul Comerțului.
d) Codurile pentru poziția 24 se vor completa da către băncile comerciale conform listei de tranzacții, transmisă de Banca Națională a României.
e) Dacă spațiile din formular nu sunt suficiente pentru descrierea completă a operațiunii, se vor folosi pagini suplimentare, făcându-se referire expresă la numărul poziției din formular.