Monitorul Oficial 207/1992
Monitorul Oficial al României
Anul IV, Nr. issue::0207 - Partea I - Marți, 25 august year::1992
Ordonanțe și Hotărâri ale Guvernului României
Ordonanță privind organizarea statisticii publice
În temeiul art. 107 alin. (3) din Constituția României și al Legii nr. 81/1992,
Guvernul României emite următoarea ordonanță:
- Capitolul I
- Dispoziții generale
Art. 1. - Activitatea organizată pentru culegerea, prelucrarea, analiza, difuzarea și constituirea fondului național de date statistice cu caracter social, demografic, economic, financiar, juridic, necesare elaborării politicii economice și aprecierii înfăptuirii ei, informării opiniei publice, elaborării cercetărilor științifice și prognozelor, fundamentării deciziilor guvernamentale și ale agenților economici, transmiterii de date statistice organismelor internaționale potrivit obligațiilor asumate de statul român, precum și altor categorii de utilizatori interni și externi, se desfășoară cu respectarea dispozițiilor prezentei ordonanțe.
Art. 2. - (1) Statistica publică în România este organizată și coordonată de Comisia Națională pentru Statistică și aparatul său teritorial.
(2) Ordonanța privind organizarea statisticii publice se aplică tuturor persoanelor fizice și juridice care își desfășoară activitatea pe teritoriul României, precum și persoanelor fizice și juridice române care își desfășoară activitatea pe teritoriul altor state.
Art. 3. - (1) Organizarea statisticii publice și desfășurarea activității organelor de stat specializate în acest domeniu se întemeiază pe principiile: autonomiei, confidențialității, transparenței, specializării, proporționalității și deontologiei statistice.
(2) Organul central al statisticii publice este autorizat să stabilească, cu consultarea ministerelor și organismelor interesate, în concordanță cu prevederile prezentei ordonanțe, sistemele de indicatori, nomenclatoarele, clasificările, metodologiile, tehnicile de înregistrare și prelucrare, publicarea și difuzarea datelor, astfel încât să se asigure deplina obiectivitate și realitate a cercetărilor statistice.
(3) Serviciile de statistică publică și personalul statistic au obligația să adopte pe parcursul întregii cercetări statistice - de la înregistrare până la publicare - măsuri de protecție a intereselor subiecților statistici (persoane fizice sau juridice) ce ar putea fi lezate prin divulgarea datelor referitoare la patrimoniul sau activitatea acestora, în concordanță cu prevederile din cap. II al prezentei ordonanțe.
(4) Serviciile de statistică publică au dreptul și obligația de a difuza datele de interes public, așa cum rezultă din cercetările statistice efectuate, fără o selecție prealabilă efectuată de pe poziții de interese ale Guvernului, partidelor politice, grupărilor etnice etc. În acest scop, serviciile de statistică publică sunt obligate să permită celor ce au un interes legitim cunoașterea metodologiilor, tehnicilor și metodelor folosite la elaborarea informațiilor statistice.
(5) Serviciile de statistică publică sunt obligate să limiteze volumul datelor statistice, culese de la subiecții statistici, la nivelul care se justifică prin obiectivul cercetărilor statistice.
(6) Serviciile de statistică publică și personalul statistic au obligația să asigure o corespondență optimă între cantitatea de informații individuale ce se solicită și cantitatea de informații prelucrate cu caracter generalizator ce se oferă utilizatorilor.
(7) Serviciile de statistică publică au datoria să facă cunoscut gradul de precizie sau de exactitate a rezultatelor, să garanteze că marja de incertitudine determinată de măsurători, studii, interpretări și analize statistice a fost luată în considerare pe tot parcursul de prelucrare și difuzare a datelor și să atragă atenția utilizatorilor, într-o formă larg accesibilă, asupra precauțiilor care trebuie avute în vedere. În cazul în care condițiile tehnice sau mijloacele necesare nu permit efectuarea unei cercetări, serviciile de statistică sunt îndreptățite să refuze efectuarea acesteia sau pot să reformuleze cerințele în raport cu posibilitățile reale, stabilind gradul de satisfacere a cerințelor inițiale.
Art. 4. - (1) Statistica publică în România se desfășoară în concordanță cu prevederile prezentei ordonanțe.
(2) Pentru asigurarea caracterului științific al metodelor și tehnicilor utilizate în efectuarea cercetărilor statistice, al indicatorilor, nomenclatoarelor și clasificărilor folosite la culegerea și prelucrarea datelor, precum și a sistemului de publicații, se înființează, potrivit prezentei ordonanțe, Consiliul de Orientare și Coordonare a Activității de Statistică.
(3) Consiliul de Orientare și Coordonare a Activității de Statistică este format din 13 membri, și anume: 5 reprezentanți ai organismelor guvernamentale (finanțe, protecție socială, prognoză, industrie, justiție); 3 profesori universitari sau personalități științifice (economiști, demografi, sociologi); un reprezentant al sindicatelor; un reprezentant al patronatului; președintele, vicepreședintele și un reprezentant al aparatului teritorial al Comisiei Naționale pentru Statistică. Componența nominală a Consiliului de Orientare și Coordonare a Activității de Statistică se aprobă de Guvern, la propunerea președintelui Comisiei Naționale pentru Statistică, acesta fiind și președintele Consiliului de Orientare și Coordonare a Activității de Statistică. Președintele și vicepreședintele Comisiei Naționale pentru Statistică sunt numiți de Guvern, cu rang de secretar de stat și, respectiv, de subsecretar de stat.
(4) Hotărârile Consiliului de Orientare și Coordonare a Activității de Statistică sunt obligatorii pentru Comisia Națională pentru Statistică și aparatul său teritorial, pentru ministere, departamente, servicii publice, organe ale administrației locale, regii autonome, societăți comerciale, alți agenți economici de stat sau privați.
(5) Atribuțiile Comisiei Naționale pentru Statistică și ale Consiliului de Orientare și Coordonare a Activității de Statistică se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
- Capitolul II
- Cercetările statistice
Art. 5. - Pentru asigurarea datelor și informațiilor necesare constituirii fondului național de date statistice, Comisia Națională pentru Statistică elaborează programe de cercetări statistice cuprinzând, în principal, următoarele secțiuni și domenii:
a) Teritoriul și împărțirea administrativă a țării; numărul județelor, municipiilor, orașelor și comunelor; suprafața țării și a unităților administrativ-teritoriale; clima și fenomenele meteorologice; formele principale de relief; principalele cursuri de apă, lacuri și bălți; lungimea frontierelor.
b) Populația: numărul și distribuția geografică a populației, structura pe naționalități, demografică și social-economică a populației, mișcare naturală și migratorie a populației; familia.
c) Munca: populația activă și ocupată, șomajul; structura profesională și pe ramuri a populației ocupate; salarii.
d) Nivelul de trai al populației: veniturile, cheltuielile și consumul populației; bunurile de folosință îndelungată din proprietatea populației; puterea de cumpărare a veniturilor populației; bugete de familie; starea de nutriție a populației.
e) Agricultura și silvicultura: suprafața țării pe categorii de folosință; suprafața agricolă, pe culturi; producția agricolă vegetală, pe culturi; numărul animalelor, pe specii și rase; vânatul; piscicultura; producția animalieră; dotarea agriculturii și gradul de mecanizare; costurile de producție și eficiența, forța de muncă; suprafața forestieră; creșterea anuală a masei lemnoase; regenerarea pădurilor.
f) Gospodărirea apelor.
g) Prospectarea și explorarea geologică: resursele și substanțele minerale utile și creșterea anuală a acestora; volumul pe lucrări geologice; costurile de producție; eficiența activității geologice.
h) Protecția mediului înconjurător.
i) Industria și construcțiile: agenții economici și producția valorică și fizică; balanțele materiale; balanța resurselor și consumului de energie; balanța energiei electrice; costurile de producție și eficiența activității; productivitatea muncii și utilizarea forței de muncă; indicii producției industriale.
j) Transporturile și telecomunicațiile: numărul și capacitatea întreprinderilor, pe ramuri de transport; rețelele de drumuri și căi ferate și gradul lor de modernizare; parcul de mijloace de transport auto, feroviare, navale și aeriene; volumul transporturilor; costurile și eficiența în transporturi; productivitatea muncii; mijloacele de telecomunicații; activitatea de poștă și telecomunicații.
k) Dotarea tehnică-edilitară și serviciile comunale: numărul locuințelor și gradul lor de confort; rețelele stradale de alimentare cu apă; de canalizare; rețeaua și activitatea de transport orășenesc cu tramvaie, autobuze, metrou și taximetre; salubritatea orașelor.
l) Comerțul interior, exterior și turismul: rețeaua unităților de comerț și turism; volumul desfacerilor de mărfuri, pe grupe de produse; cheltuielile comerciale și eficiența activității; numărul turiștilor și volumul serviciilor prestate; volumul importului și exportului, pe țări exportatoare și importatoare și pe produse; balanța comerțului exterior, balanța de plăți externe.
m) Evoluția prețurilor: indicele prețurilor bunurilor și serviciilor de consum ale populației; indicele prețurilor cu amănuntul; indicele prețurilor cu ridicata; în industrie; indicele prețurilor de deviz și al prețurilor investițiilor, indicele prețurilor produselor agricole; indicele prețurilor din domeniul comerțului exterior; indicii deflatori pentru agregatele componentelor sistemelor conturilor naționale; studiul inflației.
n) Învățământ, cultură, artă: rețeaua de școli după gradul acestora, specialitate, limba de predare și repartizarea teritorială; numărul elevilor, studenților și absolvenților, pe sexe și tipuri de școli; numărul cadrelor didactice; gradul de cuprindere a populației în diferite forme de învățământ; rețeaua unităților culturale și de artă și activitatea acestora.
o) Sănătatea publică și asistența socială: rețeaua unităților de asistență sanitară și socială și distribuția teritorială; numărul și structura personalului medical; activitatea unităților sanitare și a personalului medical; starea de sănătate a populației.
p) Cercetarea științifică și progresul tehnologic: rețeaua unităților de cercetare științifică; personalul ocupat în cercetarea științifică; veniturile și cheltuielile pentru cercetare; rezultatele cercetării științifice, brevete, patente.
r) Statistica conturilor naționale: tabloul de ansamblu al economiei naționale; balanța legăturilor dintre ramuri; investițiile și formarea brută a capitalului, consumul final; avuția națională.
s) Finanțele publice: veniturile și cheltuielile statului; veniturile și cheltuielile populației; circulația bănească; mișcarea capitalurilor; operațiuni de bursă; operațiuni C.E.C.; asigurări de bunuri și persoane.
t) Justiția: rețeaua și activitatea unităților de justiție, procuratură și notariate de stat; numărul și natura cauzelor civile, penale și contravenționale.
u) Electoratul: numărul populației cu drept de vot și numărul votanților, numărul voturilor și al reprezentanților aleși în Parlamentul țării, pe formațiuni politice; rezultatele alegerilor locale.
Art. 6. - Cercetările statistice se efectuează lunar, trimestrial, anual sau la alte periodicități, în funcție de necesitatea informațiilor, natura indicatorilor și posibilitățile de organizare și efectuare; periodicitățile se corelează cu practica statistică internațională.
Art. 7. - Programul anual al cercetărilor statistice se aprobă de către Consiliul de Orientare și Coordonare a Activității de Statistică și se dă publicității.
- Capitolul III
- Culegerea datelor statistice
Art. 8. - Serviciile de statistică publică au dreptul - în baza și cu respectarea prevederilor din prezenta ordonanță - să solicite și să primească datele și informațiile statistice de la toate persoanele fizice și juridice care se află, dețin capital sub orice formă sau desfășoară o activitate de orice fel pe teritoriul României și de la toate persoanele de cetățenie română cu domiciliul în România, care se află sau desfășoară activitate pe teritoriul altor țări.
Art. 9. - (1) Persoanele juridice - regii autonome, societăți comerciale, servicii publice, organisme guvernamentale - sunt obligate sa furnizeze serviciilor de statistică publică, la termenele, periodicitățile și în forma solicitată, datele statistice în conformitate cu metodologia cuprinsă în instrucțiunile emise de Comisia Națională pentru Statistică în baza prezentei ordonanțe. Sunt supuse acestor prevederi toate organismele statului, inclusiv cele militare și de ordine publică, în ceea ce privește activitatea economică.
(2) Persoanele fizice sunt obligate să furnizeze serviciilor de statistică publică datele personale și cele privind gospodăria și activitatea economică, necesare efectuării recensămintelor, anchetelor și sondajelor statistice; nu fac obiectul prezentei prevederi convingerile ideologice, apartenența politică, cazierul judiciar și viața intimă.
(3) Serviciile de statistică publică sunt autorizate să efectueze, prin aparatul propriu, cercetări statistice prin culegerea directă a datelor statistice privind fenomenele economice și sociale, persoanele juridice fiind obligate să permită, în baza unei împuterniciri exprese, accesul personalului statistic în unitățile respective și la documentele de evidență corespunzătoare.
(4) Pentru asigurarea calității datelor statistice comunicate serviciilor de statistică publică, personalul acestora are dreptul să verifice modul de determinare a datelor respective și corespondența lor, cu evidențele deținătorilor de date primare, iar în cazul constatării unor abateri, au obligația să încheie procese-verbale de constatare și să aplice prevederile din cap. VI al prezentei ordonanțe.
Art. 10. - (1) Cercetarea fenomenelor și proceselor economico-sociale se efectuează, după caz, prin: înregistrări statistice curente; cercetări statistice specifice; cercetări statistice selective; recensăminte, microrecensăminte, sondaje și anchete statistice.
(2) Pentru completarea surselor de date necesare, serviciile de statistică publică au acces la evidențele administrative deținute de serviciile publice (bilanțuri contabile, documente de impozitare, registre agricole, registre comerciale, registre de evidență a populației și altele), cu respectarea regimului de confidențialitate a acestora.
Art. 11. - Cercetările statistice de interes național, de tipul recensămintelor populației, locuințelor, clădirilor, întreprinderilor, animalelor, patrimoniului, se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Art. 12. - Activitatea de culegere a datelor statistice se efectuează utilizând purtătorii de informații, nomenclatoarele, clasificările și metodele stabilite de Comisia Națională pentru Statistică în urma consultării ministerelor și organelor guvernamentale interesate.
Art. 13. - (1) Culegerea de date statistice de la persoane fizice sau juridice de către alte organe în afara serviciilor de statistică publică se poate realiza numai în următoarele situații:
a) de către ministere și alte organisme guvernamentale, pentru nevoi proprii, de la persoanele juridice și fizice din domeniul lor de activitate, iar de către serviciile publice, cu avizul Comisiei Naționale pentru Statistică referitor la oportunitatea acțiunii și corectitudinea metodelor statistice utilizate;
b) de către ministere, alte organisme guvernamentale, servicii publice, institute de cercetări, pentru nevoi naționale - pe bază de delegare de autoritate din partea Comisiei Naționale pentru Statistică, în situația în care cercetările respective au un caracter specific deosebit sau depășesc capacitatea de execuție a serviciilor de statistică publică;
c) de către orice serviciu public sau privat, ori persoană particulară, cu acordul subiecților (agenți economici, servicii publice sau persoane fizice) de la care se culeg datele;
d) de către Ministerul Apărării Naționale, în condițiile prevăzute de art. 13 din Legea nr. 41/1990.
(2) Pentru domeniile de cercetare statistică specifice aflate în competența ministerelor de resort, cum sunt: statistica judiciară, statistică sanitară, statistică financiară, statistica șomajului, statistica mediului înconjurător, ministerele respective au obligația de a transmite Comisiei Naționale pentru Statistică, pe bază de convenții bilaterale, datele centralizate ce urmează să fie incluse în fondul național de date statistice, în publicațiile statistice sau transmise organismelor internaționale.
- Capitolul IV
- Confidențialitatea datelor statistice
Art. 14. - Serviciile de statistică publică, personalul cuprins în activitatea de statistică, persoanele oficiale sau serviciile publice, care, potrivit statutului lor legal, iau cunoștință de conținutul datelor statistice sunt obligate să asigure confidențialitatea acestora, după cum urmează:
a) datele statistice referitoare la persoanele juridice își păstrează gradul de confidențialitate stabilit de către emitent; aceste date vor putea fi utilizate numai în scopurile statistice pentru care au fost culese și prelucrate și nu vor putea servi ca probe în justiție sau la stabilirea unor drepturi sau obligații pentru unitățile la care se referă;
b) datele statistice agregate pentru trei sau mai multe persoane juridice își pierd caracterul stabilit de emitent, dacă datele, astfel obținute, nu mai permit identificarea datelor individuale și dobândesc gradul de confidențialitate stabilit de către serviciile de statistică publică potrivit reglementărilor după care acestea se conduc;
c) datele statistice individuale referitoare la persoanele fizice și gospodăriile acestora au caracter confidențial, în toate cazurile neputând fi comunicate altor persoane fizice sau juridice și nu pot fi utilizate în alte scopuri decât cele statistice.
- Capitolul V
- Accesul la datele statistice
Art. 15. - (1) Datele și informațiile statistice reprezintă un bun național, accesibil Parlamentului, organismelor guvernamentale, serviciilor publice, unităților de cercetare științifică, agenților economici, cadrelor didactice, cercetătorilor, studenților și altor categorii de populație care dovedesc că au un interes legitim.
(2) Datele centralizate obținute pe baza înregistrărilor cuprinse în programele de cercetări statistice ale serviciilor de statistică publică vor fi puse la dispoziția organismelor guvernamentale în mod gratuit și vor fi publicate periodic sau la sfârșitul cercetărilor, prin grija Comisiei Naționale pentru Statistică, în volume și structuri cât mai largi posibile, pentru a satisface nevoile de informare ale populației.
(3) Datele și informațiile statistice analitice, rezultate din cercetările statistice efectuate, pot fi comunicate utilizatorilor pe baza cererilor motivate ale acestora, autorizate de conducătorii serviciilor de statistică publică și cu respectarea principiilor privind confidențialitatea datelor cuprinse în cap. IV al prezentei ordonanțe.
Art. 16. - Comisia Națională pentru Statistică asigură, gratuit sau cu plată, difuzarea datelor și informațiilor către diferitele categorii de utilizatori prin publicare, acces la rezultatele cercetărilor și acces direct la banca de date statistice, în condițiile specifice ale protecției datelor și ale confidențialității informațiilor.
Art. 17. - Serviciile de statistică publică sunt autorizate să realizeze cercetări statistice în afara celor cuprinse în programele lor, la cererea unor beneficiari interni sau externi, pe bază de contract cu plată și cu respectarea dispozițiilor prezentei ordonanțe privind confidențialitatea datelor. În același mod se pot oferi informații, date statistice și studii pe baza cercetărilor cuprinse în programele serviciilor statistice, dacă acestea necesită prelucrări suplimentare. Din veniturile astfel obținute se acoperă cheltuielile efectuate pentru realizarea lucrărilor respective, diferența fiind vărsată la bugetul de stat.
- Capitolul VI
- Obligații și sancțiuni
Art. 18. - Persoanele juridice sunt obligate să organizeze evidența activității pe care o desfășoară, astfel încât să poată determina și comunica serviciilor de statistică publică datele în forma și la termenele stabilite prin normele emise în baza prezentei ordonanțe.
Art. 19. - (1) Refuzul, întârzierea transmiterii datelor statistice, comunicarea de date eronate sau incomplete, refuzul de a prezenta organelor de control statistic materialele și evidențele necesare verificării datelor statistice, neaplicarea măsurilor dispuse de organele de control statistic constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei.
(2) Dispozițiile privind contravențiile prevăzute în prezentul articol se completează cu prevederile Legii privind stabilirea și sancționarea contravențiilor.
(3) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției se poate face plângere, în termen de 15 zile de la data comunicării acestuia, la judecătoria în a cărei rază de competență a fost săvârșită contravenția.
Art. 20. - Încălcarea cu vinovăție a prevederilor prezentei ordonanțe de către personalul serviciilor de statistică publică atrage după sine răspunderea disciplinară, administrativă, civilă, contravențională sau penală, după caz, a persoanelor vinovate.
- Capitolul VII
- Dispoziții finale
Art. 21. - Salariații serviciilor de statistică publică și agenții statistici folosiți la efectuarea de recensăminte și alte cercetări statistice se bucură, pe tot timpul îndeplinirii acestei activități, de protecția legii, fiind socotiți ca îndeplinind o funcție ce implică exercițiul autorității de stat.
Art. 22. - Prezenta ordonanță intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României. La aceeași dată se abrogă Decretul nr. 152/1970, cu modificările ulterioare, precum și orice alte dispoziții contrare.
| Contrasemnează: | |
| Ministrul industriei, Dan Constantinescu | |
| Ministrul transporturilor, Traian Băsescu | |
| Ministrul apărării naționale, general-locotenent Niculae Spiroiu | |
| Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu | |
| p. Ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului, Gheorghe Polizu, secretar de stat |
Hotărâre privind numirea subprefectului județului Gorj
În temeiul art. 96 alin. 3 din Legea administrației publice locale nr. 69/1991,
Guvernul României hotărăște:
Articol unic. - Domnul Caralicea Mărculescu Gheorghe se numește în funcția de subprefect al județului Gorj, începând cu data prezentei hotărâri.
| Contrasemnează: | |
| Secretari de stat în Departamentul pentru Administrația Publică Locală, Doru Viorel Ursu Teodor Mircea Vaida |
Hotărâre privind concediul de odihnă al ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor în activitate din forțele armate
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - (1) Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii au dreptul, în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihnă plătit, a cărui durată se stabilește în raport cu vechimea lor în serviciu, după cum urmează:
a) 32 de zile calendaristice, pentru cei cu o vechime în serviciu de până la 10 ani;
b) 38 de zile calendaristice, pentru cei cu o vechime în serviciu de peste 10 ani.
(2) Vechimea în serviciu ce se ia în considerare la determinarea concediului de odihnă este aceea pe care ofițerii, maiștrii militari și subofițerii o împlinesc în cursul anului calendaristic pentru care li se acordă concediul și se stabilește potrivit legii pensiilor militare.
Art. 2. - (1) Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii, care își desfășoară activitatea în locuri de muncă cu condiții deosebite, au dreptul, în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihnă suplimentar, plătit, stabilit după cum urmează:
a) 20 de zile calendaristice, cei care fac parte din personalul navigant de pe aeronavele turboreactoare și turbopropulsoare și din cel ambarcat pe submarine, scafandrii, precum și ofițerii și maiștrii militari instructori de zbor din instituțiile militare de învățământ;
b) 16 zile calendaristice, cei care fac parte din personalul navigant de pe aeronavele cu piston și din cel ambarcat pe vedete torpiloare sau alte nave similare stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, precum și parașutiștii;
c) 3-14 zile calendaristice, cei care lucrează în condiții de muncă grele sau periculoase, altele decât cele prevăzute la lit. a) și b). Locurile cu condiții de muncă grele sau periculoase și durata concediului suplimentar pentru acestea se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naționale.
(2) Pentru ofițerii, maiștrii militari și subofițerii care, la data efectuării concediului de odihnă suplimentar, nu mai lucrează în condiții deosebite, durata acestuia se stabilește proporțional cu timpul lucrat în asemenea condiții în anul calendaristic respectiv; pentru cei care sunt încadrați în asemenea locuri în cursul anului, durata concediului de odihnă se stabilește proporțional cu timpul de la data încadrării până la sfârșitul anului calendaristic.
(3) Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii care fac parte din personalul navigant de pe aeronavele turboreactoare și turbopropulsoare, din personalul ambarcat pe submarine, vedete torpiloare și vedete purtătoare de rachete, scafandrii, parașutiștii și personalul care execută nemijlocit misiuni de protecție și intervenție antiteroristă vor efectua, gratuit, 15 zile calendaristice din concediul cuvenit la centre de refacere a capacității de muncă și întărire a sănătății. Organizarea și funcționarea centrelor de refacere a capacității de muncă și întărire a sănătății se stabilesc de ministerele și serviciile din care fac parte cadrele militare, iar cheltuielile necesare se suportă din bugetul acestora.
(4) În situația în care centrele de refacere a capacității de muncă și întărire a sănătății nu dispun de locuri suficiente, ofițerii, maiștrii militari și subofițerii pot fi trimiși pentru refacere în stațiuni balneoclimaterice, cu suportarea cheltuielilor aferente de către ministerele sau serviciile în care aceștia își desfășoară activitatea.
Art. 3. - Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii care au absentat de la program întregul an calendaristic datorită incapacității temporare de muncă, iar cadrele militare femei, și datorită unor concedii de maternitate și pentru îngrijirea copilului sau numai a uneia dintre aceste cauze, nu au dreptul la concediu de odihnă pentru acel an. Dacă incapacitatea temporară de muncă sau concediile respective au fost de 12 luni ori mai mari și s-au întins pe 2 ani calendaristici consecutivi, se acordă un singur concediu de odihnă, în anul reluării activității, în măsura în care acesta nu a fost acordat în anul precedent.
Art. 4. - Dacă, din motive întemeiate, concediul de odihnă nu a putut fi efectuat în cursul anului calendaristic pentru care se cuvine, acesta va fi acordat în anul următor, cu toate drepturile aferente, iar în situații cu totul deosebite, poate fi compensat în bani, cu aprobarea comandantului eșalonului imediat superior.
Dispozițiile alin. 1 nu se aplică ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor care au dreptul la concediu suplimentar de odihnă, prevăzuți la art. 2.
Art. 5. - Regulile privind programarea, efectuarea, întreruperea și amânarea concediului de odihnă se stabilesc prin regulamentele militare.
Art. 6. - Competențele stabilite ministrului apărării naționale prin prezenta hotărâre se exercită pentru ofițerii, maiștrii militari și subofițerii din Ministerul de Interne, Ministerul Justiției - Direcția generală a penitenciarelor, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Serviciul de Protecție și Pază, de către ministrul de interne, ministrul justiției, directorul Serviciului Român de Informații, directorul Serviciului de Informații Externe și, respectiv, directorul Serviciului de Protecție și Pază, fiecare pentru personalul militar din subordine.
Art. 7. - (1) Prezenta hotărâre se aplică începând cu anul 1992.
(2) Orice dispoziții contrare prevederilor prezentei hotărâri își încetează aplicabilitatea.
| Contrasemnează: | |
| Ministrul apărării naționale, general-locotenent Niculae Spiroiu | |
| p. Ministrul de interne, Nicolae Crăciun | |
| Ministrul muncii și protecției sociale, Dan Mircea Popescu | |
| Ministrul justiției, Mircea Ionescu-Quintus | |
| Directorul Serviciului Român de Informații, Virgil Măgureanu | |
| Directorul Serviciului de Informații Externe, general-maior Ioan Talpeș | |
| Directorul Serviciului de Protecție și Pază, colonel Dumitru Iliescu |
Hotărâre privind completarea unor dispoziții din Hotărârea Guvernului nr. 1295 din 30 decembrie 1990 privind taxele de timbru pentru acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și asupra actelor de notariat și a serviciilor prestate de acestea
Guvernul României hotărăște:
Articol unic. - Articolul 9 din Hotărârea Guvernului nr. 1295/1990 se completează cu un alineat nou, care va deveni alineatul 3, cu următorul cuprins:
„Pentru transcrierea, respectiv intabularea, la notariatul de stat a dreptului de proprietate asupra activelor vândute de către societățile comerciale cu capital de stat se datorează taxă de timbru de 0,02%, aplicată asupra valorii activului dobândit. Aceeași taxă se aplică și pentru vânzările de active, definite potrivit legii, ce se fac pentru lichidarea fostelor cooperative agricole de producție."
| Contrasemnează: | |
| Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu | |
| Ministrul bugetului, veniturilor statului și controlului financiar, Florian Bercea |