Monitorul Oficial 218/1995

Monitorul Oficial al României

Anul VII, Nr. issue::0218 - Partea I – Vineri, 22 septembrie year::1995

Hotărâri ale Senatului

Hotărâre privind majorarea numărului maxim de membri la Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă

În temeiul art. 30 alin. 3 din Regulamentul Senatului,

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - Numărul maxim de membri în Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, stabilit prin Hotărârea Senatului nr. 38/1992, se majorează de la 13 la 15.

Președintele Senatului, prof. univ. dr. Oliviu Gherman | București, 18 septembrie 1995 | Nr. 13.

Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 32/1993 privind aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Senatului

În temeiul art. 30 alin. 3 din Regulamentul Senatului,

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - Hotărârea Senatului nr. 32/1993 privind aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Senatului se modifica după cum urmează:

• La anexa nr. X - Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă - se includ în componența comisiei domnii senatori Ion Diniș (P.D.S.R.) și Ioan Turlacu (P.D.).

Președintele Senatului, prof. univ. dr. Oliviu Gherman | București, 18 septembrie 1995 | Nr. 14.

Hotărâri ale Camerei Deputaților

Hotărâre privind numirea unui membru al Consiliului Național al Audiovizualului

În temeiul art. 25 alin. (1) lit. b) alin. (3) și alin. (6) din Legea audiovizualului nr. 48/1992,

având în vedere Procesul-verbal din 19 septembrie 1995 referitor la rezultatul votului privind numirea, din partea Camerei Deputaților, a unui membru în Consiliul Național al Audiovizualului,

Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - Domnul Nicolae Corjos se numește în calitatea de membru al Consiliului Național al Audiovizualului, în locul devenit vacant ca urmare a decesului lui Paul Anghel.

Numirea se face pentru restul duratei neexpirate din mandatul de 4 ani prevăzut în Hotărârea Camerei Deputaților nr. 22/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 12 iulie 1994.

p. Președintele Camerei Deputaților, Ioan Gavra | București, 19 septembrie 1995 | Nr. 30.

Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Camerei Deputaților nr. 59/1992 privind aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților

Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - Hotărârea Camerei Deputaților nr. 59/1992 privind aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților se modifică după cum urmează:

• Se completează componența Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă (anexa nr. 10) cu domnul deputat Costel Eugen Popescu, din partea Grupului parlamentar socialist.

p. Președintele Camerei Deputaților, Ioan Gavra | București, 19 septembrie 1995 | Nr. 31.

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre privind participarea Ministerului Cercetării și Tehnologiei la Târgul Internațional București

În temeiul Legii bugetului de stat pe anul 1995 nr. 22/1995 (anexa nr. 3/24),

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă organizarea, de către Ministerul Cercetării și Tehnologiei, a unui pavilion în cadrul Târgului Internațional București, ediția 1995, în vederea promovării celor mai semnificative rezultate ale cercetării științifice și tehnice românești.

Art. 2. - Cheltuielile necesare organizării și administrării pavilionului pe perioada manifestării se vor efectua cu respectarea prevederilor legale, în limita sumei de 150 milioane lei, conform devizului estimativ din anexă, care face parte din prezenta hotărâre, și se suportă din bugetul aprobat pe anul 1995 Ministerului Cercetării și Tehnologiei, de la capitolul 73.1 „Cercetare științifică”.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 13 septembrie 1995 | Nr. 725.

Contrasemnează:

Ministrul cercetării și tehnologiei, Doru Dumitru Palade

Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

Anexă

Deviz estimativ

Denumirea acțiunii: Organizarea Pavilionului cercetării în cadrul Târgului Internațional București, ediția 1995.

Suprafața (brută) - interior cca 200 m² (pavilionul M)

- exterior cca 300 m²

Total Cheltuieli (lei)	150.000.000
din care:
- taxe, chirie, servicii cu ROMEXPO	100.000.000
- proiectare-amenajare pavilion	2.500.000
- montare, administrare, demontare	5.200.000
- grafică generală	4.500.000
- pregătire, finisare exponate	8.000.000
- transporturi	6.500.000
- prospecte, tipărituri, materiale de reclamă	12.500.000
- protocol	2.500.000
- diverse cheltuieli	8.300.000

Notă:

Toate sumele estimate includ T.V.A.

Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 626/1995

În temeiul art. 1 alin. (2) și al art. 17 din Legea nr. 55/1995 pentru accelerarea procesului de privatizare,

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Lista societăților comerciale care se privatizează în baza Legii nr. 55/1995 pentru accelerarea procesului de privatizare, prevăzută în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 626/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 bis din 21 august 1995, se modifică potrivit anexelor nr. 1- 3 la prezenta hotărâre.

Art. 2. - Lista-anexa la Hotărârea Guvernului nr. 626/1995, cu modificările din prezenta hotărâre, se republica în Monitorul Oficial al României.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 19 septembrie 1995 | Nr. 732.

Contrasemnează:

Ministru de stat, președintele Consiliului pentru Coordonare, Strategie și Reformă Economică, Mircea Coșea

Președintele Agenției Naționale pentru Privatizare, Iacob Zelenco

p. Ministru de stat, ministrul finanțelor, Nicolae Constantinescu, secretar de stat

Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmâncă

Președintele Fondului Proprietății de Stat, Emil Dima

Acte ale Băncii Naționale a României

Circulară privind asigurarea condițiilor corespunzătoare pentru limitarea riscurilor de credit și menținerea în permanență a nivelului minim de solvabilitate

În temeiul prevederilor art. 15 din Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancară, în scopul asigurării condițiilor corespunzătoare pentru limitarea riscurilor de credit și menținerea în permanență a nivelului minim de solvabilitate în conformitate cu normele de prudență bancară emise de Banca Națională a României, se dau următoarele reglementări:

1. Societățile bancare au obligația să constituie integral, prin includerea pe cheltuieli, provizioanele specifice de risc rezultate în cadrul operațiunilor de clasificare a creditelor în conformitate cu prevederile art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 335 din 16 mai 1995 privind regimul constituirii, utilizării și deductibilității fiscale a provizioanelor agenților economici și societăților bancare, indiferent de rezultatul financiar înregistrat ca urmare a acestor operațiuni.

Constituirea și înregistrarea pe cheltuieli a provizioanelor specifice de risc se efectuează în maximum 30 de zile de la data stabilită pentru depunerea la organele în drept, de către societățile bancare, a raportărilor financiar-contabile întocmite pentru 30 iunie și, respectiv, a bilanțului contabil încheiat pe 31 decembrie.

Regimul deductibilității fiscale a provizioanelor specifice de risc este cel reglementat la art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 335/1995.

2. Societățile bancare care nu au constituit și nu au inclus integral pe cheltuieli provizioanele specifice de risc menționate la pct. 1, precum și cele care nu au atins raportul minim de solvabilitate de 8% determinat în conformitate cu prevederile Normelor Băncii Naționale a României nr. 4/1994 privind solvabilitatea societăților bancare, vor putea efectua investiții și dotări de natura imobilizărilor corporale numai în limita fondului de dezvoltare constituit și existent efectiv.

Cheltuieli în avans pentru astfel de destinații, cu acoperire pe seama profitului net ce urmează a fi realizat la încheierea exercițiului financiar, vor putea fi efectuate numai din momentul în care societatea bancară a constituit și a inclus integral pe cheltuieli provizioanele specifice de risc și a atins nivelul minim de solvabilitate menționat mai sus.

3. Până la atingerea nivelului minim de solvabilitate prevăzut de normele Băncii Naționale a României, sus-menționate, societățile bancare în cauză vor asigura repartizarea cu prioritate, în cadrul cotei de 50% din profitul net permisă de lege - în cazul celor cu capital integral sau majoritar de stat - și în cuantumul hotărât de adunarea generală a acționarilor - în cazul celor cu capital integral sau majoritar privat, a sumelor destinate creșterii surselor proprii de finanțare.

4. Nerespectarea prevederilor prezentei circulare constituie contravenție, potrivit art. 49 din Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancară, și se sancționează în conformitate cu art. 50 și 51 din această lege.

Conducătorii societăților bancare vor asigura cunoașterea și aplicarea dispozițiilor cuprinse în prezenta circulară.

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu

București, 14 septembrie 1995 | Nr. 35.

Republicări

Hotărârea Guvernului Nr.354/1990 privind înființarea Fundației Culturale Române

Art. 1. - Pe data prezentei hotărâri se înființează Fundația Culturală Română, persoană juridică autonomă, cu sediul în București.

Fundația are ca scop să participe la promovarea cooperării culturale cu alte popoare, să sprijine eforturile și preocupările unor uniuni de creație și ale unor persoane, să întrețină legături cu organizațiile românilor stabiliți în străinătate, precum și cu asociațiile de prietenie cu alte state. De asemenea, noul organism va răspunde de administrarea și îndrumarea activității așezămintelor culturale ale statului român în alte țări (centre culturale, biblioteci, institute etc.) și va ține legătura cu instituțiile similare străine din România.

Art. 2. - Ministerul Culturii și Ministerul Afacerilor Externe vor acorda fundației asistență în domeniul culturii și politicii culturale.

Art. 3. - Modul de organizare și funcționare, precum și atribuțiile Fundației Culturale Române se stabilesc prin statutul anexat (anexa nr. 1), care face parte din prezenta hotărâre.

Art. 4. - Sursele de finanțare a Fundației Culturale Române se constituie din cotizații și alte venituri proprii, din donații sau ajutoare ale persoanelor fizice sau juridice din țară și străinătate, precum și din alocații bugetare prin Ministerul Afacerilor Extreme, aprobate anual.

Art. 5. - Fundația Culturală Română poate produce, edita și difuza reviste, cărți și alte publicații de profil, material audiovizual, precum și alte asemenea produse culturale.

Fundația, singură sau în asociere, poate înființa, în condițiile legii, entități economice cu caracter lucrativ, ale căror activități sunt compatibile cu scopurile sale statutare, utilizând profiturile realizate în satisfacerea acestor scopuri, după plata impozitului pe profit, stabilit potrivit dispozițiilor legale.

Fundația poate înființa filiale în țară și în străinătate.

Art. 6. - Pentru asigurarea bazei materiale a fundației, pe data prezentei hotărâri, unitățile și activitățile cuprinse în anexa nr. 2, cu întregul lor patrimoniu, trec în administrarea Fundației Culturale Române.

Activul și pasivul unităților preluate, stabilite pe baza de bilanț la data prezentei hotărâri, precum și indicatorii economici și financiari trec la Fundația Culturală Română, pe bază de protocol.

Art. 7. - Pe data prezentei hotărâri se abrogă: H.C.M. nr. 474/1962 privind autorizarea înființării Institutului Român pentru Relațiile Culturale cu Străinătatea, ca organizație obștească; H.C.M. nr. 600/1962 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea funcționării Institutului Român pentru Relațiile Culturale cu Străinătatea, ca organizație obștească; H.C.M. nr. 1.434/1972 privind autorizarea înființării Asociației „România” și a organului ei de presă „Tribuna României”, precum și orice alte dispoziții contrare.

Anexa nr. 1

Statutul de funcționare și organizare a Fundației Culturale Române

Capitolul I

Funcționare
(Denumire, natură juridică, sediu, obiect, scopuri, patrimoniu)

Art. 1. - Fundația Culturală Română este persoana juridică autonomă și funcționează ca instituție culturală de utilitate publică, apolitică, pe durata nelimitată.

Art. 2. - Fundația are sediul în București, Aleea Alexandru nr. 38, putând deschide filiale în alte localități din țară sau din străinătate.

Art. 3. - Obiectul activității Fundației Culturale Române îl constituie desfășurarea unor programe de schimburi cu caracter cultural, artistic, științific, educativ, documentar, între persoane fizice, instituții neguvernamentale, asociații profesionale interesând sfera sa de activitate, pentru favorizarea cunoașterii și răspândirii culturii române, stabilirii de legături culturale și spirituale cu românii și originarii din România, precum și stimularea cunoașterii altor culturi, îndeosebi a celor interferate spațiului spiritualității românești, oriunde în lume.

Art. 4. - În acest scop, Fundația Culturală Română:

• menține și întărește legăturile cu românii din afara frontierelor țării, precum și cu persoanele care aparțin spațiului spiritualității românești, în vederea păstrării identității lor culturale, de limbă și tradiții;
• promovează și sprijină activitățile de studiu și cercetare cu privire la istoria și civilizația românilor;
• menține legături cu asociații culturale și ligi de prietenie din străinătate;
• acordă burse și organizează cursuri lingvistice, de istorie și cultură, în țară și în străinătate;
• dotează biblioteci, institute de învățământ, centre culturale și așezăminte, din țară și străinătate, cu publicații, cărți, mobilier etc.;
• organizează sau participă la expoziții, spectacole, concerte și alte manifestări cultural-artistice;
• produce, editează și difuzează cărți și reviste, material audiovizual, precum și alte asemenea produse culturale;
• organizează orice alte acțiuni compatibile cu obiectul său de activitate.

Art. 5. - Patrimoniul Fundației Culturale Române se compune din bunurile imobiliare și mobiliare trecute în administrarea sa prin actul de înființare sau dobândite ulterior, potrivit legii.

Finanțarea cheltuielilor de întreținere și funcționare se asigura din:

• venituri proprii;
• donații acordate de persoane fizice și juridice;
• subvenții de la bugetul de stat.

Fundația Culturală Română dispune de cont bancar.

Art. 6. - Liberalitățile de orice fel vor putea fi acceptate, potrivit legii, numai dacă nu sunt grevate de condiții sau sarcini care ar afecta autonomia fundației sau de natură să-i impună o conduita morală contrară obiectului de activitate și scopurilor stabilite prin prezentul statut.

Art. 7. - Fundația poate înființa, potrivit legii, entități economice proprii, cu capital exclusiv al fundației, realizat din venituri proprii sau din donații, precum și în asociere cu alte capitaluri, beneficiind de profiturile rămase după plata impozitului pe profit datorat în condițiile legii.

De asemenea, în îndeplinirea obiectivelor statutare, fundația va putea încheia convenții de cooperare economică sau cu caracter de mutualitate cu alte persoane juridice române ori străine.

Capitolul II

Organizare și administrare

Art. 8. - Organele de conducere și administrare ale Fundației Culturale Române sunt:

• Consiliul director;
• Consiliul de administrație;
• Forumul.

Art. 9. - Consiliul director este organul de conducere al Fundației Culturale Române.

Consiliul este alcătuit din președinte și 24 de membri. În compunerea consiliului intră 4 vicepreședinți, secretarul executiv, conducătorul Centrului de Studii Transilvane Cluj-Napoca, conducătorul Centrului de Studii Românești Iași, conducătorii departamentelor, conducătorul Editurii Fundației Culturale Române, redactorii-șefi ai publicațiilor fundației, prin rotație, reprezentanții unor instituții publice cu activități similare celei desfășurate de fundație, precum și 3 membri, personalități prestigioase din lumea culturii.

Instituțiile publice reprezentante în consiliu sunt: Academia Română, Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Învățământului.

Cei 3 membri, personalități prestigioase din lumea culturii, sunt aleși prin vot secret, cu majoritate simplă, de către restul membrilor consiliului director.

La lucrările consiliului pot lua parte, cu vot consultativ, redactorii-șefi ai publicațiilor fundației, care nu fac parte din consiliu.

Art. 10. - Atribuțiile consiliului director sunt următoarele:

• alege și revocă pe președintele fundației;
• aprobă și modifică programele de activitate ale fundației;
• face propuneri pentru bugetul de venituri și cheltuieli, care se aprobă în condițiile prevăzute de lege;
• hotărăște, în condițiile legii, înființarea de entități economice cu scop lucrativ;
• stabilește structura organizatorică, atribuțiile compartimentelor funcționale și ale angajaților;
• ia orice altă măsură care nu este interzisă prin lege sau care nu este dată prin statut în competența unui alt organ.

Art. 11. - Consiliul director își desfășoară activitatea în prezența a cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor săi și adoptă hotărâri cu majoritate de doua treimi, afară de cazurile în care prin statut se prevede altfel.

Art. 12. - Președintele fundației este o personalitate de prestigiu național și internațional, neangajată politic.

El este ales cu o majoritate de două treimi din totalul numărului membrilor consiliului director, pe o perioadă de 4 ani.

Președintele poate fi revocat sau suspendat din funcție pentru săvârșirea unor grave încălcări ale prevederilor statutului.

Mandatul președintelui se reînnoiește la fiecare patru ani.

Art. 13. - Președintele reprezintă fundația în toate actele sale și realizează conducerea operativă a acesteia.

Președintele conduce, de asemenea, activitatea consiliului de administrație.

Art. 14. - Vicepreședinții și secretarul executiv sunt numiți de președinte, la propunerea consiliului director.

Art. 15. - Vicepreședinții coordonează sectoarele de activitate încredințate de președinte.

În absenta președintelui, un vicepreședinte desemnat de președinte îndeplinește toate atribuțiile acestuia.

Art. 16. - Secretarul executiv urmărește aducerea la îndeplinire a hotărârilor organelor de conducere ale fundației și coordonează activitatea personalului salariat al acesteia.

Art. 17. - Consiliul de administrație este organul de coordonare a activității curente a Fundației Culturale Române.

Consiliul de administrație este compus din 9 membri: președintele fundației, 2 vicepreședinți desemnați de președinte, secretarul executiv, conducătorul departamentului Coordonare logistică-secretariat, consilierul juridic și trei conducători ai departamentelor funcționale, prin rotație.

Art. 18. - Atribuțiile consiliului de administrație sunt următoarele:

• elaborează programul de activitate al fundației și bugetul de venituri și cheltuieli, care sunt supuse aprobării consiliului director;
• analizează și aprobă propunerile președintelui fundației privind activitățile curente ale acesteia, precum și modul de organizare și finanțare a activităților;
• acceptă liberalitățile în condițiile prevăzute de statut și stabilește destinația ce urmează a fi dată acestora, ținând seama de clauzele ori sarcinile impuse de autor, precum și de interesele de utilitate publică ale fundației;
• la propunerea președintelui, înființează publicații noi sau desființează publicațiile existente;
• întocmește raportul de activitate al fundației și bilanțul contabil, pe care le prezintă consiliului director;
• aprobă Regulamentul interior de funcționare a fundației;
• îndeplinește alte atribuții stabilite de consiliul director.

Art. 19. - Consiliul de administrație se întrunește în fiecare lună, precum și la solicitarea președintelui.

Deciziile se iau cu majoritatea membrilor prezenți.

Art. 20. - Structura organizatorică și funcțională a fundației este următoarea:

a) departamente: Analiză și programe; Relații internaționale - Educație și învățământ; Schimburi culturale; Românii din afara granițelor; Tipărituri - Difuzare; Analiză economico-financiară și contabilitate; Coordonare logistică – Secretariat; Publicații;

b) centre: Centrul de Studii Transilvane Cluj-Napoca și Centrul de Studii Românești Iași.

Art. 21. - Editura Fundației Culturale Române funcționează ca instituție publică finanțată integral din venituri extrabugetare.

Editura este subordonată fundației, care fixează și aprobă planul său editorial, precum și bugetul de venituri și cheltuieli.

Fundația poate aloca editurii mijloace financiare pentru editarea de cărți, pe baza unor propuneri motivate cultural și financiar, alocațiile fiind prevăzute în planurile financiare trimestriale ale fundației și acordate la începutul fiecărui trimestru, în condițiile legii.

Fundația controlează și aprobă executarea propunerilor editoriale și modul de realizare a prevederilor bugetare.

Consiliul de administrație al fundației aprobă regulamentul de organizare și funcționare a editurii, precum și normativele privind relațiile funcționale dintre fundație și editură.

Capitolul III

Membri de onoare. Forumul României

Art. 22. - Fundația Culturală Română poate acorda titlul de membru de onoare al fundației unor persoane care s-au ilustrat prin contribuții remarcabile în promovarea culturii și spiritualității românești sau care au consolidat, prin activitatea lor, prestigiul moral al fundației și nu susțin programatic și activ puncte de vedere cu caracter extremist, de intoleranță națională, rasială sau confesională.

Membrii de onoare pot proveni dintre:

• reprezentanții comunităților etnice sau spirituale românești de pretutindeni, indiferent de apartenența statală, confesională și de opțiunile politice;
• personalități culturale, artistice, științifice, din țară și străinătate, care contribuie la realizarea scopurilor formulate prin prezentul statut;
• membri ai uniunilor și asociațiilor de creație, organizațiilor profesionale și cultelor.

Titlul de membru de onoare este acordat de consiliul director, la propunerea consiliului de administrație sau a președintelui fundației.

Art. 23. - Forumul se constituie prin participarea următoarelor persoane:

• membrii consiliului director al fundației și membrii de onoare ai fundației;
• reprezentanți ai uniunilor și asociațiilor de creație;
• reprezentanți ai organizațiilor profesionale de ziariști;
• membri ai asociațiilor profesionale ale oamenilor de cultură, știința și învățământ;
• reprezentanți ai principalelor culte din România;
• delegați ai comunității românești sau de limbă română, din străinătate, interesate în realizarea scopurilor fundației.

Hotărârile forumului au un caracter de recomandare.

Art. 24. - Forumul fundației se constituie în reuniuni ordinare o dată la patru ani, iar în reuniuni extraordinare, ori de câte ori este nevoie.

Art. 25. - Modul de desemnare și convocare a participanților, fixarea ordinii de zi, desfășurarea dezbaterilor, precum și procedura de adoptare a hotărârilor se stabilesc printre-un regulament aprobat de către consiliul director.

Capitolul IV

Dispoziții finale și tranzitorii

Art. 26. - Fundația va pregăti și publica anual un raport general cu privire la activitatea desfășurată.

Art. 27. - Încetarea activității Fundației Culturale Române poate avea loc numai ca urmare a hotărârii de dizolvare, luată cu o majoritate de patru cincimi din numărul membrilor consiliului director.

Condițiile lichidării patrimoniului se stabilesc prin actul de dizolvare.

Art. 28. - Până la alegerea consiliului director, fundația va fi condusă de un consiliu provizoriu, alcătuit din președinte, vicepreședinți, secretar executiv, conducătorii departamentelor funcționale, ai publicațiilor, editurii și Centrului de Studii Transilvane.

În termen de o lună de la adoptarea statutului, consiliul provizoriu va proceda la organizarea și definitivarea consiliului director, potrivit normelor prezentului statut.

Art. 29. - Prevederile prezentului statut se completează cu dispozițiile legale în vigoare.

Anexa nr. 2

1. Institutul Român pentru Relațiile Culturale cu Străinătatea
2. Asociația „România”
3. Revista „Tribuna României".