Monitorul Oficial 224/1991

Această pagină a fost migrată la Civvic.ro. Orice modificări veți aduce aici nu vor mai fi propagate pe Civvic.ro. Vă rugăm să faceți orice modificări doriți direct pe Civvic.ro.

Monitorul Oficial al României

Anul III, Nr. issue::0224 - Partea I - Miercuri, 6 noiembrie year::1991

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre privind organizarea, finanțarea și coordonarea învățământului preuniversitar din ramurile exploatării și prelucrării lemnului, celulozei și hârtiei, sticlei și ceramicii fine

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Începând cu anul de învățământ 1991/1992, Ministerul Industriei, prin Departamentul industriei lemnului, organizează și asigură finanțarea unităților de învățământ preuniversitar din ramurile exploatării și prelucrării lemnului, celulozei și hârtiei, sticlei și ceramicii fine, prevăzute în anexa la prezenta hotărâre, ca instituții publice care dispun de bază materială proprie, corespunzătoare procesului instructiv-educativ, inclusiv instruirii practice.

Coordonarea întregii activități de învățământ revine, potrivit legii, Ministerului Învățământului și Științei care, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 940/1990, conlucrează cu Departamentul industriei lemnului din cadrul Ministerului Industriei, pentru pregătirea de specialitate a elevilor.

Încadrarea, transferarea, promovarea, perfecționarea și eliberarea din funcție a cadrelor didactice tehnice, cât și numirea și eliberarea din funcție a personalului de conducere al unităților de învățământ prevăzute în anexă se vor face potrivit Hotărârii Guvernului României nr. 940/1990, la propunerea Ministerului Industriei, prin Departamentul industriei lemnului.

Art. 2. - Finanțarea unităților de învățământ prevăzute în anexă se asigură:

• de la bugetul administrației centrale de stat prin Departamentul industriei lemnului din Ministerul Industriei;
• din fondurile proprii ale agenților economici - la învățământul profesional și tehnic de maiștri - pentru elevii cu care s-au încheiat contracte de școlarizare, luându-se în calcul toate cheltuielile de instruire, inclusiv salariile personalului didactic și bursele elevilor;
• din taxele de școlarizare încasate, pentru elevii care doresc să se pregătească în aceste unități de învățământ și care nu s-au încadrat în numărul de locuri repartizate prin planul de școlarizare al școlilor profesionale și tehnice de maiștri și nu au contracte cu agenții economici. La stabilirea taxelor școlare se va lua în calcul totalitatea cheltuielilor de instruire.

Bugetele de venituri și cheltuieli ale unităților de învățământ din ramurile exploatării și prelucrării lemnului, celulozei și hârtiei, sticlei și ceramicii fine vor fi avizate de către Departamentul industriei lemnului din cadrul Ministerului Industriei.

La stabilirea fondurilor de la bugetul administrației centrale de stat, necesare pentru finanțarea unităților de învățământ, se vor avea în vedere și veniturile proprii ce se realizează din activitatea practică a elevilor, din taxele de școlarizare care se vor încasa, precum și alte venituri ce se pot realiza din activitățile organizate în unitate.

Fondurile de la bugetul administrației centrale de stat, aferente anului 1991, urmează a fi asigurate, în condițiile menținerii echilibrului bugetar, potrivit Legii finanțelor publice nr. 10/1991, prin preluarea sumelor necesare din fondurile prevăzute pe seama Ministerului Învățământului și Științei, pe bază de protocol.

Art. 3. - Se interzice schimbarea destinației spațiilor de învățământ existente în rețeaua Departamentului industriei lemnului din Ministerul Industriei fără acordul Ministerului Învățământului și Științei.

Art. 4. - Orice dispoziții contrare prezentei hotărâri se abrogă.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 10 octombrie 1991 | Nr. 705.

Anexă

Rețeaua
unităților de învățământ care vor funcționa în subordinea Departamentului industriei lemnului din Ministerul Industriei

    A. Pentru ramura exploatării și prelucrării lemnului

1. Grupul școlar forestier Blaj
2. Grupul școlar forestier Câmpeni
3. Grupul școlar forestier Arad
4. Grupul școlar forestier Pitești
5. Grupul școlar forestier Curtea de Argeș
6. Grupul școlar forestier Rucăr
7. Grupul școlar forestier Comănești
8. Grupul școlar forestier Beiuș
9. Grupul școlar forestier Bistrița
10. Grupul școlar forestier Codlea
11. Grupul școlar forestier Brăila
12. Grupul școlar forestier Nehoiu
13. Grupul școlar forestier Caransebeș
14. Grupul școlar forestier Cluj-Napoca
15. Grupul școlar forestier Covasna
16. Grupul școlar forestier Târgu Jiu
17. Grupul școlar forestier Miercurea-Ciuc
18. Grupul școlar forestier Ditrău
19. Grupul școlar forestier Sighetu Marmației
20. Grupul școlar forestier Drobeta-Turnu Severin
21. Grupul școlar forestier Târgu Mureș
22. Grupul școlar forestier Sovata
23. Grupul școlar forestier Deda
24. Grupul școlar forestier Piatra-Neamț
25. Grupul școlar forestier Câmpina
26. Grupul școlar forestier Satu Mare
27. Grupul școlar forestier Cehu Silvaniei
28. Grupul școlar forestier Sibiu
29. Grupul școlar forestier Suceava
30. Grupul școlar forestier Deta
31. Grupul școlar forestier Râmnicu Vâlcea
32. Grupul școlar pentru construcții forestiere Râmnicu Vâlcea
33. Grupul școlar forestier Focșani
34. Grupul școlar forestier „Pipera” București
35. Școala profesională forestieră Domnești
36. Școala profesională forestieră Brașov
37. Școala profesională forestieră Vernești
38. Școala profesională forestieră Sibișel
39. Școala profesională forestieră Roznov
40. Școala profesională forestieră Vatra Dornei
    B. Pentru ramura celulozei și hârtiei
41. Grupul școlar industrial „Letea” Bacău
42. Grupul școlar pentru celuloză și hârtie Călărași
43. Grupul școlar pentru celuloză și hârtie Bușteni
44. Școala profesională pentru celuloză și hârtie Dej
    C. Pentru ramura sticlei și ceramicii fine
45. Grupul școlar pentru sticlă și ceramică fină Turda
46. Grupul școlar pentru sticlă Boldești-Scăeni
47. Grupul școlar pentru sticlă București.

Hotărâre privind unele măsuri pentru consolidarea construcțiilor din fondul de stat și particular avariate de cutremure

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Fondurile necesare pentru finanțarea cheltuielilor de natura investițiilor privind proiectarea și execuția lucrărilor de consolidare a imobilelor avariate de cutremure se vor asigura după cum urmează:

a) pentru locuințele proprietate personală, din sursele proprii ale proprietarilor și din despăgubirile acordate, potrivit clauzelor contractuale, de societățile de asigurări, precum și din credite bancare pe termen lung cu dobândă redusă.

În scopul sprijinirii populației pentru completarea surselor financiare se autoriză băncile comerciale să acorde cu prioritate, în completarea resurselor prevăzute la alineatul precedent, credite bancare pe termen lung cu dobândă redusă, necesare lucrărilor de consolidare, la cererea proprietarului, pe baza documentației prezentate în condițiile stabilite prin prezenta hotărâre;

b) pentru locuințele din fondul locativ de stat, din veniturile obținute din chirii și sursele proprii de investiții ale agenților economici care au în administrare locuințele respective, precum și din o parte din cota de 50% din sumele încasate ca urmare a vânzării locuințelor în conformitate cu prevederile Decretului-lege nr. 61/1990 și ale hotărârilor Guvernului nr. 88/1991 și 562/1991, rămasă la dispoziția prefecturilor și a Primăriei municipiului București, precum și din credite bancare pe termen lung, cu dobândă redusă, în conformitate cu condițiile stabilite prin prezenta hotărâre;

c) pentru construcțiile deținute de instituțiile publice, potrivit prevederilor stabilite anual, cu respectarea termenelor prevăzute de normele tehnice pentru lucrările de consolidări de natura investițiilor și aprobate prin bugetul administrației centrale de stat sau bugetele locale, după caz, în funcție de subordonarea instituțiilor respective.

Instituțiile publice finanțate integral din venituri extrabugetare vor asigura acoperirea cheltuielilor din veniturile proprii și din credite acordate de băncile comerciale, pe baza documentației prezentate de proprietar cu respectarea prevederilor prezentei hotărâri;

d) pentru construcțiile aflate în proprietatea agenților economici, din fondurile proprii ale acestora și din credite acordate de băncile comerciale, pe baza documentației prezentate de proprietar, cu respectarea prevederilor prezentei hotărâri.

Art. 2. - Diferențele de dobânzi vor fi acoperite de la bugetul administrației centrale de stat după cum urmează:

• 75% pentru creditele solicitate potrivit prevederilor art. 1 lit. a);
• 50% pentru creditele solicitate de agenți economici deținători de locuințe și de construcții cu caracter edilitar și de gospodărie comunală care deservesc așezările umane, acordate potrivit prevederilor art. 1 lit. b) și d).

Art. 3. - Pentru realizarea expertizării locuințelor se suportă, de la bugetul administrației centrale de stat o cotă din costul acesteia, cu condiția ca deținătorii imobilelor să se oblige să realizeze lucrările de consolidare prevăzute prin expertiză, după cum urmează:

• 75% pentru locuințele proprietate particulară;
• 50% pentru locuințele din fondul locativ de stat.

Art. 4. - Suma reprezentând subvențiile acordate de la bugetul administrației centrale de stat pentru expertizarea și consolidarea construcțiilor afectate de cutremure se va prevedea într-o poziție distinctă ca transfer - în bugetul Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului - care, pe baza propunerilor prefecturilor și Primăriei municipiului București, o va repartiza pe ordonatorii principali de credite în baza documentațiilor prezentate în condițiile prezentei hotărâri.

Pentru anul 1991, fondurile se vor asigura, în limita sumei de 35 milioane lei, în cadrul acțiunii de ajustare a cheltuielilor bugetului administrației centrale de stat, ca urmare a indexării acestora în funcție de evoluția indicilor de prețuri.

Art. 5. - Consolidarea construcțiilor avariate în urma cutremurelor se va realiza cu respectarea condițiilor de siguranță, în termenele și în conformitate cu condițiile tehnice prevăzute în Normativul P 100/1991.

Lucrările de consolidare care nu respectă condițiile stabilite prin alineatul precedent, nu vor putea beneficia de facilitățile prevăzute la art. 1, 2 și 3 din prezenta hotărâre.

Art. 6. - Deținătorii de construcții, indiferent de forma de proprietate, pe baza expertizelor efectuate la construcțiile afectate de cutremure și a unor studii de fezabilitate, vor analiza și decide oportunitatea executării lucrărilor de consolidare sau a demolării.

Se exceptează de la prevederile alineatului precedent clădirile care reprezintă monumente istorice și de arhitectură, pentru care se va proceda potrivit prevederilor art. 1 lit. c) și art. 5 din prezenta hotărâre.

Art 7. - Lucrările de consolidări la clădirile afectate de cutremure se pot efectua și în afara ciclurilor prevăzute în actele nominative în vigoare privind reparațiile capitale pentru construcții și clădiri.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 10 octombrie 1991 | Nr. 709.

Hotărâre privind completarea Hotărârii Guvernului nr. 460 din 30 iunie 1991

Pentru creșterea responsabilității în gospodărirea eficientă a resurselor materiale, a stimulării inițiativei agenților economici și în temeiul art. 52 din Legea nr. 15/1990,

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 460 din 30 iunie 1991 se modifică și se completează cu articolele 2-4, care vor avea următorul cuprins:

„Art. 2. - Bunurile de consum provenite din importul realizat din fondul valutar de stat se stabilesc, se repartizează și se derulează prin Ministerul Comerțului și Turismului în calitate de coordonator în acest domeniu."

„Art. 3. - Nivelurile maxime de prețuri de vânzare cu ridicata și adaosurile maxime la formarea prețurilor de vânzare cu amănuntul, la bunurile de consum prevăzute la art. 2, indiferent de agenții economici care participă la derularea acestora, se stabilesc de Ministerul Comerțului și Turismului."

„Art. 4. - Ministerul Comerțului și Turismului va urmări împreună cu organele specializate de control ale statului ca derularea bunurilor de consum provenite din importul realizat din fondul valutar de stat să se realizeze potrivit prezentei hotărâri."

Prim-ministru, Petre Roman | București, 10 octombrie 1991 | Nr. 714.

Hotărâre privind aprobarea documentației tehnico-economice a obiectivului de investiții „Alimentarea cu apă a municipiului București - stația de pompare, ateliere și dispecerat Grozăvești”

În conformitate cu prevederile Decretului-lege nr. 28/1990 și ale Legii finanțelor publice nr. 10/1991,

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă caracteristicile principale și indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Alimentarea cu apă a municipiului București - stația de pompare, ateliere și dispecerat Grozăvești”, prevăzute în anexa la prezenta hotărâre.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 10 octombrie 1991 | Nr. 717.

Anexă

Caracteristicile principale și indicatorii tehnico-economici
ai obiectivului de investiții „Alimentarea cu apă a municipiului București - stația de pompare, ateliere și dispecerat Grozăvești”
(Studiul tehnico-economic)

Titular: Primăria municipiului București

Beneficiar: Regia generală de apă București

Amplasament: Obiectivul se amplasează în intravilanul municipiului București, în zona stației de pompare Grozăvești.

Indicatorii tehnico-economici:

• Valoarea totală a investiției: 750.600 mii lei
  din care:
  • construcții-montaj: 465.000 mii lei
  • utilaje: 223.800 mii lei
• Eșalonarea investiției - INV/C+M:

Anul I: 11.500 mii lei / 7.500 mii lei

Anul II: 315.000 mii lei / 195.000 mii lei

Anul III: 345.000 mii lei / 215.000 mii lei

Anul IV: 79.100 mii lei / 47.500 mii lei

• Capacități:
  • stație de pompare: 6.750 l/s
  • atelier reparații și întreținere: 6.000 mp. Ad.
  • dispecerat și spații administrative: 6.300 mp. Ad.
• Durata de realizare a investiției: 40 luni
• Locuri de muncă nou create: 90

Factori de risc: Încărcarea seismică corespunzătoare perioadei de colț (Tc) - 1,5 sec. și zonei seismice de calcul C, conform prevederilor Normativului P 100/1991.

Finanțarea investiției: Finanțarea obiectivului se face din fondurile Regiei generale de apă București și, în completare, din sumele rămase la dispoziția Primăriei municipiului București, potrivit hotărârilor Guvernului nr. 86/1991 și nr. 562/1991.

Hotărâre privind regimul licențelor de import și export

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Importul mărfurilor în teritoriul vamal al României este liberalizat, fiind supus licențelor de import automate.

Fac excepție importurile supuse unor restricții cantitative și cele supuse controlului, conform prevederilor prezentei hotărâri, administrate printr-un sistem de licențe neautomate.

Art. 2. - Ministerul Comerțului și Turismului poate institui restricții cantitative la import, cu caracter temporar, după cum urmează:

a) la cererea Băncii Naționale a României, când apare riscul iminent al unui dezechilibru al balanței de plăți externe sau în scopul creării unor rezerve valutare normale;

b) la cererea fundamentată a agenților economici naționali ori a asociațiilor de agenți economici naționali interesați, în cazul în care anumite importuri produc sau amenință cu producerea unui prejudiciu grav, prin cantitate sau prin condițiile de realizare, producătorilor naționali ai unor produse similare sau direct concurente.

Art. 3. - Instituirea de restricții cantitative la import, lista mărfurilor contingentate, precum și cantitatea sau, după caz, valoarea pe mărfuri și țări a contingentelor, se publică în presă sau alte mijloace mass-media.

Art. 4. - În cazul în care anumite importuri produc sau amenință cu producerea unui prejudiciu grav, prin cantitate sau prin condițiile de realizare, producătorilor naționali ai unor produse similare sau direct concurente, sau când apare riscul iminent al unui dezechilibru al balanței de plăți externe sau în scopul creării unor rezerve valutare normale, Ministerul Economiei și Finanțelor, împreună cu Ministerul Comerțului și Turismului pot institui suprataxe vamale de import cu caracter temporar.

Aceste suprataxe se vor aplica până la eliminarea influențelor negative rezultate din importuri, avute în vedere la instituirea lor sau până la echilibrarea balanței de plăți externe.

În cazul instituirii de suprataxe, mărfurile respective nu vor fi supuse altor restricții cantitative.

Instituirea suprataxelor vamale se face la cererea fundamentată a agenților economici ori a asociațiilor de agenți economici interesați, sau a Băncii Naționale a României, după caz.

Art. 5. - Pentru motive de protecție a moralei publice, a sănătății și vieții persoanelor, a mediului înconjurător și a securității naționale, Ministerul Comerțului și Turismului poate introduce măsuri de control al importurilor sau interdicții la import.

Art. 6. - Instituirea suprataxelor vamale la import, a măsurilor de control sau a interdicțiilor la import, precum și produsele vizate de acestea și perioada de aplicare se publică în Monitorul Oficial al României sau în presă, după caz.

Art. 7. - Exportul mărfurilor din teritoriul vamal al României este liberalizat, fiind supus licențelor de export automate.

Fac excepție exporturile mărfurilor supuse unor restricții cantitative și cele supuse controlului, conform prevederilor prezentei hotărâri, administrate printr-un sistem de licențe neautomate.

Art. 8. - Ministerul Comerțului și Turismului poate institui restricții cantitative și interdicții la export, cu caracter temporar, în scopul asigurării echilibrului general sau local al pieței interne.

Art. 9. - Pentru motive de protecție a intereselor generale de securitate, a patrimoniului național cultural și artistic, conservarea resurselor naturale epuizabile, precum și a rezervelor în aur și argint, Ministerul Comerțului și Turismului poate introduce măsuri de control al exporturilor sau interdicții la exportul anumitor mărfuri.

Art. 10. - Instituirea de restricții cantitative la export, lista mărfurilor contingentate pe cantități sau, după caz, valoric, precum și lista mărfurilor interzise la export sau supuse controlului se publică în presă sau alte mijloace mass-media.

Art. 11. - Eliberarea licențelor de import și a licențelor de export automate, a celor pentru administrarea contingentelor, precum și instituirea de măsuri de control și interdicții la import și export se realizează de către Ministerul Comerțului și Turismului, prin Departamentul comerțului exterior.

Art. 12. - Licențele de import sau export se eliberează în termen de maximum 10 zile de la data înregistrării cererilor de licență la Ministerul Comerțului și Turismului - Departamentul comerțului exterior.

Valabilitatea licențelor de import sau export este, de regulă, până la sfârșitul anului calendaristic pentru care au fost emise.

Licențele de import sau export pentru mărfurile contingentate se eliberează pe o perioadă care să evite blocarea utilizării contingentelor.

Art. 13. - Respingerea cererilor de licență de import sau export se face motivat.

În cazul în care temeiul respingerii nu se încadrează în prevederile prezentei hotărâri sau licența nu a fost emisă în termen, solicitantul cererii de licență nemulțumit poate acționa în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 29/1990 privind contenciosul administrativ.

Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului României nr. 472/6.07.1991, precum și orice alte dispoziții contrare.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 14 octombrie 1991 | Nr. 726.

Hotărâre privind aprobarea înțelegerilor convenite între Ministerul Comerțului și Turismului din România și Ministerul Economiei și Comerțului Exterior și Ministerul Cooperării Internaționale din Republica Arabă Egipt privind reglementarea datoriei scadente și neîncasate la 31 decembrie 1990 a Republicii Arabe Egipt față de România

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă înțelegerile convenite între Ministerul Comerțului și Turismului din România și Ministerul Economiei și Comerțului Exterior și Ministerul Cooperării Internaționale din Republica Arabă Egipt, încheiate la 25 aprilie și 8 mai 1991, prezentate în anexe.

Art. 2. - Se autoriză Banca Națională a României să asigure finanțarea în lei, fără dobândă, către Banca Română de Comerț Exterior, iar aceasta, la rândul său, către titularii creanțelor din Egipt, respectiv societățile comerciale „Mecanoexportimport” - S.A., „Uzinexportimport” - S.A., „Romelectro” - S.A., „Universal-Tractor” - S.A. și „Electronum Trading” - S.A. din momentul în care valoarea creanțelor reglementată prin cele trei documente a fost introdusă în contul de la Banque Misr Overseas Branch - Cairo, pe numele Ministerului Comerțului și Turismului din România și până la utilizarea disponibilităților din cont.

Art. 3. - În momentul în care valoarea diminuată a creanțelor, reglementată prin cele trei documente, a fost introdusă în contul de la Banque Misr Overseas Branch - Cairo pe numele Ministerului Comerțului și Turismului din România, se exonerează, din punct de vedere valutar, unitățile exportatoare titulare ale creanțelor din Egipt de obligația de a rambursa cota de 18% și, respectiv, 14,26%, reprezentând reducerea acordată părții egiptene, cu modificarea corespunzătoare a balanței creanțelor și angajamentelor.

Art. 4. - În momentul utilizării sumelor din contul special de la Banque Misr Overseas Branch - Cairo pentru plăți de mărfuri, Banca Română de Comerț Exterior - S.A. va deconta titularilor de creanțe 82% și, respectiv, 85,74% din valoarea inițială a creanțelor, debitând corespunzător și societățile comerciale importatoare sau utilizatoare de fonduri.

În situația în care societățile comerciale importatoare sau utilizatoare de fonduri nu vor putea pune la dispoziția Băncii Române de Comerț Exterior - S.A. sursele în lei necesare efectuării decontărilor către titularii de creanță, acestea vor rămâne răspunzătoare și vor suporta toate prejudiciile și pretențiile financiare ale titularilor de creanțe, aferente perioadelor de întârziere în acoperirea în lei a sumelor datorate.

Art. 5. - Decontarea la intern a mărfurilor importate, la valoarea F.O.B. port egiptean, către titularii creanțelor a cotei de 82-85,74% se va efectua, pe măsura realizării importurilor, prin debitarea conturilor societăților comerciale importatoare și creditarea conturilor titularilor de creanțe, după cum urmează:

• la cursul de 60 lei/dolar S.U.A. pentru importul de orez, medicamente, caiete școlare și alimente pentru copii;
• la cursul interbancar din preziua lucrătoare a decontării importurilor prin Banca Română de Comerț Exterior - S.A., minus 45%, pentru materiile prime și materialele importate și destinate producției, specificate în anexa nr. 1;
• la cursul interbancar, din preziua lucrătoare a decontării importurilor prin Banca Română de Comerț Exterior - S.A., minus 30%, pentru bunurile de consum destinate desfacerii către populație, specificate în anexa nr. 2.

Din sumele astfel încasate, societățile comerciale titulare ale creanțelor își vor acoperi toate cheltuielile ocazionate de exporturile respective, inclusiv diferențele din reevaluarea activelor, efectuate la 1 noiembrie 1990.

Sumele în lei care vor depăși valoarea totală a mărfii exportate, plus cheltuielile menționate (dobânzi etc.), se vor vărsa la bugetul administrației centrale de stat.

Art. 6. - Costul transportului și asigurării mărfurilor importate în contul creanțelor vor fi suportate de către agenții economici importatori.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 14 octombrie 1991 | Nr. 728.

Anexa Nr. 1

Lista
materiilor prime și materialelor destinate producției

• Țesături pentru producția de corturi
• Tricot bumbac crud și albit
• Țesături din bumbac, lână și fire sintetice
• Fuior de in
• Coloranți și pigmenți
• Materii prime, materiale și semifabricate pentru încălțăminte
• Accesorii pentru încălțăminte
• Vopsele de uz industrial
• Cabluri și conductori
• Acumulatori pentru vehicule
• Arome pentru industria tutunului
• Aparate de fotocopiat
• Calculatoare
• Alte materii prime și materiale destinate producției.

Anexa Nr. 2

Lista
bunurilor de consum destinate desfacerii către populație

• Lămâi
• Arahide
• Măsline negre
• Supe concentrate și creme alimentare
• Concentrate pentru băuturi răcoritoare
• Bomboane, ciocolată și alte dulciuri
• Produse cosmetice
• Tricotaje și confecții bumbac
• Cearșafuri și fețe de masă
• Prosoape din bumbac
• Baterii uscate
• Becuri și tuburi fluorescente
• Rechizite și articole de papetărie (exclusiv caiete)
• Insecticide
• Lame de ras
• Alte bunuri de consum destinate desfacerii către populație.