Monitorul Oficial 23/1990

De la wiki.civvic.ro
Salt la: navigare, căutare

Această pagină a fost migrată la Civvic.ro. Orice modificări veți aduce aici nu vor mai fi propagate pe Civvic.ro. Vă rugăm să faceți orice modificări doriți direct pe Civvic.ro.

Monitorul Oficial al României

Anul II, Nr. issue::0023 - Vineri, 9 februarie year::1990

Decrete-lege

Decret-lege pentru abrogarea unor prevederi din Decretul nr. 233/1974, astfel cum a fost modificat și completat prin Decretul nr. 159/1984, precum și din anexa nr. 1 la Decretul nr. 146/1987

Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:

Articol unic. - Articolele 34, 35, 36, 39 alineatele 1 și 3 și articolul 42 din Decretul nr. 233/1974 privind unele drepturi și obligații ale cetățenilor români care realizează venituri în valută, astfel cum a fost modificat și completat prin Decretul nr. 159/1984, precum și prevederile de la lit. B, pct. 2 din anexa nr. 1 la Decretul nr. 146/1987 privind dobânzile ce se încasează și se plătesc de către bănci și alte unități socialiste, se abrogă pe data de 15 ianuarie 1990.

Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu | București, 8 februarie 1990 | Nr. 63.


Decret-lege privind anularea unor majorări de întârziere

Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:

Articol unic. - Majorările de întârziere în achitarea sumelor datorate după expirarea termenului de plată pentru serviciile de gospodărie comunală, calculate în baza art. 67 din Legea gospodăriei comunale nr. 4/1981, neîncasate până la 31 decembrie 1989, se anulează.

Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu | București, 8 februarie 1990 | Nr. 64.


Decret-lege privind aprobarea normelor de constituire a compartimentelor funcționale din ministere, celelalte organe centrale, centrale industriale, întreprinderi, fabrici, uzine, exploatări și alte unități de stat similare

Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:

Art. 1. - (1) Atribuțiile și modul de funcționare a ministerelor și celorlalte organe centrale de stat se stabilesc prin decret.

(2) Organizarea ministerelor și celorlalte organe centrale de stat se face în mod unitar, pe baza normelor prevăzute în prezentul decret-lege.

Art. 2. - Structura organizatorică a ministerelor și celorlalte organe centrale de stat poate cuprinde, în funcție de volumul, complexitatea, importanța și specificul activității, următoarele tipuri de compartimente, având un număr minim de persoane:

a) birouri - 5 persoane;
b) servicii - 10 persoane;
c) oficii - 15 persoane;
d) direcții - 25 persoane;
e) direcții generale - 60 persoane.

Art. 3. - (1) Biroul poate fi organizat fie independent, fie în cadrul unui serviciu.

(2) În cadrul serviciului pot funcționa birouri și executanți subordonați direct șefului de serviciu.

(3) De asemenea, se pot organiza servicii cu cel puțin 8 persoane, în care caz executanții sunt direct subordonați șefului de serviciu.

Art. 4. - Prevederile art. 2 lit. a), b) și d), precum și ale art. 3, se aplică în mod corespunzător și pentru constituirea compartimentelor funcționale ale centralelor industriale, iar pentru cele ale întreprinderilor, fabricilor, uzinelor, exploatărilor și altor unități de stat similare se aplică prevederile art. 2, lit. a) și b), precum și cele ale art. 3.

Art. 5 - (1) Structura organizatorică a ministerelor și celorlalte organe centrale de stat, până la nivel de direcții, a compartimentelor subordonate nemijlocit miniștrilor, precum și numărul total de personal, se aprobă prin hotărâre a guvernului.

(2) În mod excepțional, acolo unde se justifică, prin hotărârea guvernului de aprobare a structurii organizatorice, compartimentele prevăzute la art. 2 se pot constitui și cu un număr mai mic de persoane.

Art. 6. - (1) Structura organizatorică a ministerelor și celorlalte organe centrale de stat, pe compartimente, altele decât cele prevăzute la art. 5 alin. 1, precum și statele de funcții, se aprobă de miniștri și ceilalți conducători de organe centrale de stat, cu avizul Ministerului Muncii și Ocrotirilor Sociale.

(2) Statele de funcții se aprobă și cu avizul Ministerului Finanțelor.

Art. 7. - Structura organizatorică a centralelor industriale, elaborată pe baza prevederilor legale în vigoare, precum și statele de funcții, se aprobă de consiliile de administrație ale acestora, cu acordul conducerii ministerului de resort.

Art. 8. - Structura organizatorică a întreprinderilor, fabricilor, uzinelor, exploatărilor și altor unități de stat similare, elaborată pe baza prevederilor legale în vigoare, precum și statele de funcții, se aprobă de consiliile de administrație ale acestora, cu acordul conducerii organului ierarhic superior.

Art. 9. - (1) Normele de constituire a compartimentelor din celelalte unități și instituții de stat se aprobă prin hotărâre a guvernului.

(2) Structurile organizatorice ale acestor unități și instituții de stat, precum și statele de funcții, se aprobă de conducerile acestora, cu acordul conducerii organului ierarhic superior.

Art. 10. - Unitățile economice și instituțiile de stat de interes național se înființează prin hotărâre a guvernului, iar cele de interes local, prin decizii ale primăriilor județene și a municipiului București.

Prin actul de înființare se stabilesc denumirea, sediul și obiectul de activitate.

Art. 11. - Numărul de posturi prevăzut în statul de funcții al unităților de presă, precum și nivelul de salarizare al acestora, se stabilesc în raport cu complexitatea, periodicitatea și volumul de activitate, de către conducerea unității de presă, cu avizul Ministerului Muncii și Ocrotirilor Sociale.

Art. 12. - Pe data prezentului decret-lege se abrogă:

  • Decretul nr. 103/1973 privind stabilirea normelor unitare de organizare a ministerelor și a celorlalte organe centrale de stat;
  • prevederile art. 1. art. 2 alin. 2, art. 8 alin. 1, art. 9, 10, 18, 20, 21, 23, 24, 25 din Decretul nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice;
  • Decretul nr. 140/1974 privind stabilirea normelor unitare de structură pentru redacțiile ziarelor și revistelor;
  • prevederile art. 165 (4) referitoare la salarizarea în acord pentru lucrările publicate în afara sarcinilor de serviciu, precum și art. 165 (6) din Legea retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr. 57/1974;
  • H.C.M. nr. 75/1975 privind încadrarea unităților de presă pe niveluri de salarizare;
  • art. 4 alin. 1 și art. 105 alin. 2 din Legea nr. 5/1978 cu privire la organizarea și conducerea unităților socialiste de stat, precum și la funcționarea acestora pe baza autoconducerii muncitorești și autogestiunii economico-financiare;
  • orice alte dispoziții contrare prezentului decret-lege.

Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu | București, 8 februarie 1990 | Nr. 65.


Decret-lege privind organizarea și funcționarea cooperației meșteșugărești

Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:

Capitolul I

Dispoziții generale

Art. 1. - Cooperativele meșteșugărești sunt asociații cu caracter economic, care se constituie pe baza consimțământului, exprimat în mod liber, al persoanelor care devin membrii acestora, în scopul desfășurării activității în comun cu mijloace de producție proprietate colectivă sau închiriate.

Din sistemul cooperativelor meșteșugărești fac parte și cooperativele de invalizi, care au ca scop integrarea în activități productive a persoanelor handicapate.

Cooperativele meșteșugărești funcționează potrivit prevederilor prezentului decret-lege și ale statutelor proprii și sunt conduse de organe alese dintre membrii cooperatori în adunările lor generale.

Cooperativele meșteșugărești asigură membrilor lor condiții corespunzătoare de muncă și de ridicare a nivelului de viață.

Art. 2. - Cooperația meșteșugărească își aduce, prin întreaga sa activitate, contribuția la propășirea vieții economice și sociale a României.

Cooperația meșteșugărească se încadrează în sistemul economiei naționale, ca organizație economică productivă independentă.

Întreaga activitate a cooperației meșteșugărești se desfășoară în conformitate cu legea, pe baza reglementărilor proprii, potrivit programelor economice, financiare și social-culturale aprobate de organele prevăzute în statute.

Art. 3. - Activitatea cooperativelor meșteșugărești are ca obiect:

a) lucrări la comandă și prestări de servicii pentru populație, pentru unități proprii și alți beneficiari din țară și străinătate;

b) producția de bunuri de consum;

c) achiziții, recondiționări și valorificări de bunuri de la populație și alte unități;

d) producția de obiecte de artă populară și artizanat;

e) activitatea productivă specifică invalizilor;

f) realizarea de produse prin cooperare cu întreprinderi și alte organizații și executarea de lucrări solicitate de acestea;

g) desfacerea de mărfuri;

h) activitatea de comerț exterior, import-export, schimb de marfă, cooperare și alte operațiuni de comerț exterior, prin unități proprii și alte unități specializate;

i) relații economice, tehnice, schimburi de specialiști și schimburi cultural-sportive cu organizații din alte țări.

Art. 4. - Activitatea cooperativelor meșteșugărești se desfășoară în ateliere de producție, unități prestatoare de servicii sau la domiciliu.

Art. 5. - Cooperația meșteșugărească poate organiza, potrivit legii, unități sau activități specifice în străinătate.

Capitolul II

Dispoziții cu privire la înființarea, organizarea și funcționarea organizațiilor cooperației meșteșugărești

Art. 6. - Organizațiile cooperației meșteșugărești sunt:

a) cooperativele meșteșugărești și de invalizi;

b) uniunile de cooperative meșteșugărești;

c) Uniunea Centrală a Cooperativelor Meșteșugărești.

De asemenea, sunt organizații ale cooperației meșteșugărești unitățile proprii create de cooperative, de uniuni și de Uniunea Centrală a Cooperativelor Meșteșugărești.

Art. 7. - Cooperativele meșteșugărești se înființează, se organizează și funcționează potrivit statutelor adoptate de adunările generale ale acestora, pe baza statutului cadru aprobat de Congresul cooperației meșteșugărești.

Art. 8. - Cooperativele meșteșugărești se pot asocia în uniuni organizate teritorial pe județe și în municipiul București sau pe ramuri de activitate.

Uniunea Centrală a Cooperativelor Meșteșugărești este organizația generală a sistemului cooperației meșteșugărești și apără interesele acesteia în raporturile cu organele de stat, precum și cu alte organe și organizații.

Art. 9. - Uniunile de cooperative și Uniunea Centrală a Cooperativelor Meșteșugărești iau ființă, se organizează și funcționează potrivit statutelor adoptate, după caz, de conferințe sau de Congresul cooperației meșteșugărești. Acestea sunt conduse de organe alese potrivit statutelor.

Art. 10. - Recunoașterea înființării cooperativelor meșteșugărești și a uniunilor de cooperative se face de către consiliul organizației cooperatiste meșteșugărești ierarhic superioare. Acestea dobândesc personalitate juridică prin înregistrare la organele de stat competente, potrivit legii.

Uniunea Centrală a Cooperativelor Meșteșugărești dobândește personalitate juridică, în temeiul prezentului decret-lege, prin adoptarea statutului său de către Congresul cooperației meșteșugărești.

Art. 11. - Unitățile de producție și de prestări servicii ale organizațiilor cooperației meșteșugărești se înființează de acestea prin hotărâre a adunării generale a fiecăreia dintre aceste organizații.

Art. 12. - În vederea satisfacerii unor nevoi proprii ale organizațiilor cooperației meșteșugărești și ale membrilor acestora se pot înființa pe lângă cooperative, uniuni și Uniunea Centrală a Cooperativelor Meșteșugărești:

a) școli pentru pregătirea personalului;

b) unități de perfecționare și specializare a personalului și a cadrelor de conducere;

c) unități de cercetare, proiectare și inginerie tehnologică;

d) unități de documentare tehnico-științifică și economică;

e) unități de prelucrare automată a datelor și informațiilor;

f) unități de prezentare, reclamă și marketing;

g) unități de asistență tehnică și service;

h) unități de asistență medicală;

i) case de odihnă și unități de agrement;

j) cantine, restaurante, bufete și anexe de aprovizionare a acestora;

k) case de cultură, biblioteci, cluburi, asociații sportive și baze de practicare a sporturilor;

l) creșe și grădinițe;

m) alte unități.

Uniunea Centrală a Cooperativelor Meșteșugărești poate organiza organe de presă și edituri, bancă centrală și întreprinderi de comerț exterior. Acestea dobândesc personalitate juridică potrivit legii.

Art. 13. - Cooperativele meșteșugărești își desfășoară activitatea prin munca membrilor lor. Acestea pot folosi și persoane încadrate cu contracte de muncă sau convenție, potrivit legislației în vigoare. La cererea lor, aceste persoane pot deveni membri cooperatori în condițiile prevăzute în statut.

Art. 14. - Uniunea Centrală a Cooperativelor Meșteșugărești îndrumă și sprijină întreaga activitate a cooperației meșteșugărești.

Cooperativele meșteșugărești pot fi reprezentate prin organele lor proprii, precum și de uniunile la care sunt asociate și de Uniunea Centrală a Cooperativelor Meșteșugărești, în fața organelor de stat și a instanțelor judecătorești. Uniunea Centrală a Cooperativelor Meșteșugărești poate reprezenta, de asemenea, uniunile cooperației meșteșugărești.

Art. 15. - Uniunea Centrală a Cooperativelor Meșteșugărești emite, în condițiile legii, norme obligatorii pentru toate organizațiile cooperației meșteșugărești cu privire la:

a) constituirea și utilizarea fondurilor proprii;

b) efectuarea investițiilor și reparațiilor capitale;

c) organizarea conducerii și a muncii;

d) raporturile de muncă, normarea, salarizarea și cointeresare materială pentru membrii cooperatori și angajați;

e) protecția muncii, prevenirea și stingerea incendiilor;

f) asigurările sociale și pensiile membrilor cooperatori;

g) alte domenii ale organizării și funcționării cooperației meșteșugărești.

Art. 16. - Organizațiile cooperației meșteșugărești stabilesc, potrivit competenței prevăzute de lege, prețuri și tarife.

Art. 17. - Litigiile dintre organizațiile cooperației meșteșugărești se rezolvă de organele competente potrivit legii.

Art. 18. - Organizațiile cooperației meșteșugărești păstrează fondurile disponibile în conturi deschise la unitățile bancare, ce efectuează operațiunile lor de decontare.

Art. 19. - Organizațiile cooperației meșteșugărești varsă la bugetul de stat impozite și taxe pentru activitatea ce o desfășoară în temeiul reglementărilor legale.

Art. 20. - Uniunea Centrală a Cooperativelor Meșteșugărești poate reprezenta organizațiile cooperației meșteșugărești din România în relațiile cu organizațiile cooperatiste din alte țări, cu organizațiile cooperatiste cu caracter internațional, precum și cu alte organizații internaționale, putându-se afilia la acestea.

Capitolul III

Regimul juridic al bunurilor organizațiilor cooperației meșteșugărești

Art. 21. - Bunurile mobile și imobile, mijloace fixe, proprietatea organizațiilor cooperației meșteșugărești pot fi transmise în proprietate sau date în folosință numai cu plată, în condițiile prevăzute în statute.

Bunurile prevăzute în alineatul precedent nu pot fi urmărite de creditorii organizațiilor cooperatiste și de creditorii personali ai membrilor cooperatori.

Bunurile imobile mijloace fixe, proprietatea organizațiilor cooperației meșteșugărești, nu pot fi dobândite de terți prin prescripție achizitivă, iar bunurile mobile mijloace fixe, proprietatea acelorași organizații, nu pot fi dobândite de terți prin posesia de bună-credință.

Acțiunea în revendicarea bunurilor arătate în alineatele precedente este imprescriptibilă.

Dispozițiile alineatelor precedente se aplică în mod corespunzător și mijloacelor circulante.

Mijloacele circulante excedentare pot fi transmise cu plată potrivit reglementărilor Uniunii Centrale a Cooperativelor Meșteșugărești.

Art. 22. - Creditorii organizațiilor cooperatiste pot urmări disponibilul în bani al organizației debitoare, în limita soldurilor creditoare la fondurile în legătură cu destinația cărora s-a născut creanța. În cazul în care creanța nu poate fi realizată în acest mod, creditorii vor putea urmări produsele organizației cooperatiste debitoare, care nu sunt necesare acesteia pentru îndeplinirea obligațiilor contractuale existente la începutul urmăririi, precum și partea excedentară a mijloacelor circulante.

Capitolul IV

Sprijinul acordat de stat cooperației meșteșugărești

Art. 23. - Proprietatea organizațiilor cooperației meșteșugărești este ocrotită de lege.

Statul, prin organele sale, sprijină organizațiile cooperației meșteșugărești prin:

a) acordarea de credite;

b) aprovizionarea cu materii prime, materiale, piese de schimb, utilaje și mijloace de transport;

c) atribuirea de terenuri în folosință din fondul funciar de stat;

d) vânzarea sau închirierea de imobile din fondul de stat;

e) stabilirea unui sistem de impozitare care să stimuleze dezvoltarea producției și a activității de servire a populației;

f) protejarea producției cooperativelor și secțiilor de invalizi și nevăzători, inclusiv prin reduceri și scutiri de impozite pentru acestea și pentru alte categorii de unități;

g) alte măsuri pentru îmbunătățirea activității cooperației meșteșugărești.

Art. 24. - Abaterile de la regulile interne de disciplină financiară și de la regulile de disciplină a muncii săvârșite de membrii cooperativelor meșteșugărești și angajați se constată de către organele proprii de control, iar sumele provenite prin aplicarea sancțiunilor de către aceste organe se varsă la fondurile organizațiilor cooperatiste.

Art. 25. - Datoriile organizațiilor cooperației meșteșugărești, inclusiv părțile sociale, față de membrii cooperatori, foștii membri și angajații acestor organizații, nevalorificate de titularii creanțelor în termenul prevăzut de lege, se prescriu și se virează la fondurile cooperatiste.

Art. 26. - Contractele încheiate de cooperativele meșteșugărești cu persoanele fizice în cadrul servirii populației, contractele de executări de lucrări la domiciliu, precum și contractele încheiate între cooperativele meșteșugărești și meșteșugarii cu ateliere proprii, au caracterul de titluri executorii, organizațiile creditoare putând proceda, în temeiul acestora, la executarea creanțelor bănești în cazul neîndeplinirii obligațiilor de către debitori.

Art. 27. - Organizațiile cooperației meșteșugărești pot să urmărească și să execute creanțele lor bănești prin executori proprii.

Capitolul V

Asigurările sociale în cooperația meșteșugărească

Art. 28. - Cooperația meșteșugărească își organizează sistemul său propriu de asigurări sociale, de asistență medicală și socială.

Art. 29. - Dreptul la asigurare materială se realizează în cadrul asigurărilor sociale din cooperația meșteșugărească prin pensii, ajutoare sociale, ajutoare pentru incapacitate temporară de muncă, pentru prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea și întărirea sănătății, maternitate și deces, precum și prin trimiterea la tratament balneoclimateric și la odihnă.

Membrii de familie ai asiguraților beneficiază de pensii și ajutoare sociale de urmaș, precum și de ajutoare materiale în caz de deces al susținătorului.

Elevii și ucenicii din cooperația meșteșugărească, deveniți invalizi în timpul și din cauza efectuării practicii profesionale, beneficiază de pensii de invaliditate, cauzate de accident de muncă sau boală profesională.

Art. 30. - Drepturile de asigurări sociale din cooperația meșteșugărească se acordă prin organe proprii stabilite de Uniunea Centrală a Cooperativelor Meșteșugărești.

Condițiile de acordare, cuantumul și procedura de stabilire a drepturilor ce se cuvin asiguraților, precum și organele competente să judece contestațiile privind aceste drepturi, sunt cele prevăzute în regulamentele aprobate de Uniunea Centrală a Cooperativelor Meșteșugărești.

Regulamentele se elaborează pe baza principiilor din reglementările referitoare la asigurările sociale de stat, ținând seama de specificul cooperației meșteșugărești.

Încadrarea în grade de invaliditate se face de organele și cu procedura prevăzută de normele legale ce se aplică asigurărilor sociale de stat.

Art. 31. - Asigurații din asigurările sociale ale cooperației meșteșugărești și membrii lor de familie beneficiază, în condițiile legii, de asistență medicală, întreținere, medicamente și materiale sanitare pe tot timpul internării, precum și de asistență medicală ambulatorie.

Art. 32. - Meșteșugarii cu ateliere proprii și persoanele care, potrivit legii, lucrează împreună cu aceștia, pot fi înscriși în asigurările sociale din cooperația meșteșugărească, plătind o cotizație de asigurări sociale calculată la venitul profesional impozabil.

Ucenicii ce se pregătesc în atelierele meșteșugarilor asigurați beneficiază de pensii de invaliditate plătite din fondurile de asigurări sociale ale cooperației meșteșugărești, dacă au devenit invalizi în timpul și din cauza efectuării practicii profesionale.

Art. 33. - Fondurile asigurărilor sociale din cooperația meșteșugărească provin din contribuția de asigurări sociale a cooperativelor, contribuția pentru pensia suplimentară a membrilor cooperatori și cotizațiile meșteșugarilor cu ateliere proprii, înscriși în asigurările sociale din cooperația meșteșugărească, precum și din alte venituri prevăzute de statute. Aceste fonduri nu pot fi înstrăinate.

Art. 34. - Stabilirea cuantumului contribuțiilor, cotizațiilor de asigurare, precum și a majorărilor acestora, în caz de neplată în termenele stabilite, se va face de către Uniunea Centrală a Cooperativelor Meșteșugărești.

Art. 35. - Pensiile și ajutoarele sociale acordate în cadrul asigurărilor sociale din cooperația meșteșugărească nu sunt impozabile și nu pot fi cedate cu nici un titlu, nici total, nici parțial.

Dreptul la pensie și ajutor social este imprescriptibil. Sumele plătite fără temei, cu titlu de pensie, ajutor social sau alte drepturi aferente, precum și cele plătite în plus ca ajutoare materiale, se recuperează, reîntregindu-se fondurile de asigurări sociale din cooperația meșteșugărească din care au fost acordate.

Capitolul VI

Dispoziții finale

Art. 36. - Legea nr. 14 din 15 mai 1968, precum și orice alte dispoziții contrare prezentului decret-lege, se abrogă.

Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu | București, 8 februarie 1990 | Nr. 66.


Decret-lege privind organizarea și funcționarea cooperației de consum și de credit

Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:

Capitolul I

Dispoziții generale

Art. 1. - Cooperativele de consum sunt organizații obștești, cu caracter economic, create la orașe și sate, în scopul de a satisface unele cerințe de ordin economic, social și cultural ale populației.

Cooperativele de credit sunt organizații obștești cu caracter economic, create la orașe și sate, în scopul întrajutorării financiare a membrilor săi.

Art. 2. - Cooperativele de consum și cooperativele de credit se asociază în uniuni județene, iar acestea în Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum și de Credit.

Art. 3. - Activitatea cooperativelor de consum, de credit și a uniunilor acestora se desfășoară pe baza prezentului decret-lege și în conformitate cu statutul aprobat de Congresul cooperației de consum și de credit.

Art. 4. - Cooperația de consum și de credit își desfășoară activitatea în mod autonom, pe baza legii și statutului propriu.

Capitolul II

Obiectul activității cooperației de consum și de credit

Art. 5. - Cooperația de consum și de credit realizează activitate privind:

a) comerțul cu amănuntul, cu întreaga gamă de mărfuri alimentare și nealimentare necesare consumului personal, gospodăresc și productiv;

b) alimentația publică și turismul, pe plan intern și extern;

c) comerțul cu ridicata, prin bazele proprii, pentru aprovizionarea unităților sale, a micilor comercianți și a altor unități solicitante, asigurându-și fondul de marfă prin relații directe cu întreprinderile producătoare;

d) producția industrială și prestările de servicii de toate categoriile pentru populație, unități economice și social-culturale de stat și particulare;

e) cumpărarea, potrivit legii, de produse agroalimentare de la populație și unități agricole, în condiții reciproc avantajoase, precum și valorificarea acestora în stare proaspătă sau prelucrată;

f) vânzarea către gospodăriile populației de mașini și unelte agricole, îngrășăminte, animale de reproducție, furaje, semințe, răsaduri, puieți și alte produse necesare acestor gospodării;

g) exportul și importul, cooperări și schimburi de mărfuri cu organizații cooperatiste, întreprinderi sau firme de peste hotare, organizarea de societăți mixte cu organizații cooperatiste sau firme din alte țări, în condițiile prevăzute de lege;

h) proiectarea și executarea de investiții pentru dezvoltarea bazei materiale proprii, precum și pentru terți;

i) cooperări între organizațiile și întreprinderile sale cu alte organizații cooperatiste, întreprinderi de stat, precum și cu particularii, în condiții stabilite pe bază de contract;

j) acordarea de împrumuturi membrilor cooperatori și prestări servicii bancare, operațiuni bancare în mandat, organizarea de bănci cooperatiste;

k) pregătirea și perfecționarea cadrelor prin licee, școli profesionale, centre de perfecționare proprii și alte forme de învățământ;

l) reclamă, publicitate, activități de presă, editură și tipărire;

m) activitatea cultural-educativă, sportivă și recreativă.

Capitolul III

Înființarea, organizarea și funcționarea organizațiilor cooperației de consum și de credit

Art. 6. - Cooperativele de consum și cooperativele de credit, uniunile județene ale acestora și Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum și de Credit se înființează, se organizează și funcționează potrivit prezentului decret-lege și statutului.

Art. 7. - Cooperativele de consum, cooperativele de credit, uniunile județene, întreprinderile și Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum și de Credit sunt reprezentate în fața organelor puterii și ale administrației de stat, a organelor judecătorești, a organelor procuraturii, precum și în fața organizațiilor obștești de către conducătorii lor.

Conducătorii organizațiilor cooperației de consum și de credit pot împuternici și alte persoane pentru reprezentare.

Art. 8. - Organizațiile, întreprinderile și alte unități ale cooperației de consum și de credit dobândesc personalitate juridică prin înregistrare la organele de stat competente, potrivit legii.

Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum și de Credit dobândește personalitate juridică în temeiul prezentului decret-lege.

Art. 9. - Uniunea centrală, uniunile județene și cooperativele pot înființa întreprinderi și unități proprii cu sau fără personalitate juridică, în vederea realizării activităților economice.

Criteriile de înființare, organizare și funcționare a acestora se stabilesc de către Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum și de Credit.

Art. 10. - Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum și de Credit stabilește structura organizatorică a aparatului propriu și avizează structura organizatorică a organizațiilor și întreprinderilor subordonate.

Art. 11. - Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum și de Credit emite norme obligatorii pentru toate organizațiile și întreprinderile cooperației de consum și de credit cu privire la:

a) constituirea și utilizarea fondurilor proprii;

b) finanțarea și executarea investițiilor, elaborarea și aprobarea documentațiilor tehnice, inclusiv a celor privind reparațiile capitale;

c) formele de organizare a muncii și conducerea întregii activități economice;

d) salarizarea personalului și cointeresarea materială;

e) organizarea rezolvării litigiilor dintre organizațiile și întreprinderile cooperației de consum și de credit;

f) exercitarea competențelor în materia stabilirii de prețuri și tarife;

g) acordarea de împrumuturi între organizațiile cooperatiste din fonduri proprii;

h) condițiile de încredințare a gestiunilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor;

i) alte activități economico-financiare.

Art. 12. - Organizațiile, întreprinderile și alte unități ale cooperației de consum și de credit își păstrează fondurile disponibile în conturi deschise la unitățile bancare.

Art. 13. - Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum și de Credit reprezintă organizațiile cooperației de consum și de credit din România în relațiile cu organizațiile cooperatiste din alte țări, cu asociațiile cooperatiste și alte organizații internaționale, putându-se afilia la acestea.

Art. 14. - Controlul economico-financiar al activității organizațiilor și întreprinderilor cooperației de consum și de credit se efectuează prin comisiile de cenzori și aparatul propriu de control financiar intern.

Abaterile de la regulile interne de disciplină financiară și de la regulile de disciplină a muncii, săvârșite de salariații cooperației de consum și de credit, se constată de către organele proprii de control, iar sumele provenite din aplicarea sancțiunilor se varsă la fondurile organizațiilor cooperatiste.

Art. 15. - Contractele de orice fel încheiate de organizațiile și întreprinderile cooperației de consum și de credit cu persoane fizice sunt titluri executorii, organizațiile creditoare putând proceda în temeiul acestora la executarea creanțelor bănești în cazul neîndeplinirii obligațiilor de către debitori.

Organizațiile și întreprinderile cooperației de consum și de credit pot să urmărească și să execute creanțele lor bănești prin executori proprii.

Capitolul IV

Regimul juridic al bunurilor proprietate a organizațiilor cooperației de consum și de credit

Art. 16. - Bunurile mobile și imobile mijloace fixe, proprietatea organizațiilor și întreprinderilor cooperației de consum și de credit, pot fi transmise în proprietate sau date în folosință, numai cu plată, în condițiile prevăzute în lege și statut.

Bunurile prevăzute în alineatul precedent nu pot fi urmărite de creditorii organizațiilor cooperatiste și de creditorii personali ai salariaților și membrilor cooperatori.

Bunurile imobile mijloace fixe, proprietatea organizațiilor și întreprinderilor cooperației de consum și de credit, nu pot fi dobândite de terți prin prescripție achizitivă, iar bunurile mobile, proprietate a acelorași organizații și întreprinderi, nu pot fi dobândite de terți prin posesia de bună-credință.

Acțiunea în revendicarea bunurilor arătate în alineatele precedente este imprescriptibilă.

Dispozițiile alineatelor precedente se aplică în mod corespunzător și mijloacelor circulante.

Mijloacele circulante excedentare pot fi transmise cu plată potrivit reglementărilor Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum și de Credit.

Capitolul V

Sprijinul acordat de stat cooperației de consum și de credit

Art. 17. - Proprietatea organizațiilor și întreprinderilor cooperației de consum și de credit este ocrotită de lege.

Art. 18. - Statul, prin organele sale, sprijină organizațiile cooperației de consum și de credit prin:

a) înlesnirea procurării fondului de marfă necesar aprovizionării populației, a materiilor prime, materialelor pentru producție, servicii și investiții, a energiei, combustibililor, utilajelor, pieselor de schimb, a tehnicii de calcul și a mijloacelor de transport;

b) acordarea de credite bancare;

c) stabilirea unui sistem de impozitare care să stimuleze dezvoltarea activității cooperației;

d) atribuirea în folosință sau transmiterea în proprietate, potrivit legii, de terenuri pentru producția agricolă sau construirea de obiective economice și sociale;

e) vânzarea sau închirierea de imobile sau părți din imobile proprietate de stat;

f) alte măsuri pentru îmbunătățirea și dezvoltarea activității cooperației de consum și de credit.

Capitolul VI

Dispoziții finale

Art. 19. - Prevederile Decretului nr. 230/1974 privind îndeplinirea de către ministerele cu caracter economic a funcției de organ central coordonator nu se aplică organizațiilor și întreprinderilor cooperației de consum și de credit.

Art. 20. - Pe data intrării în vigoare a prezentului decret-lege se abrogă:

  • Legea nr. 6/1970 cu privire la organizarea și funcționarea cooperației de consum;
  • prevederile art. 7, 9 și 29 referitoare la activitatea cooperației de consum din Legea nr. 3/1972 cu privire la activitatea de comerț interior;
  • prevederile Decretului nr. 160/1976 privind organizarea și funcționarea consiliului central și a consiliilor județene, municipale, orășenești și comunale de coordonare a activității organizațiilor cooperatiste;
  • prevederile art. 2 din Decretul nr. 401/1976 privind structura organizatorică a aparatului Uniunii Centrale a Cooperativelor Meșteșugărești și al Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum;
  • Decretul nr. 18/1977 cu privire la unele măsuri organizatorice pentru unitățile din sistemul Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum;
  • prevederile art. 4 referitoare la cooperația de consum din Decretul nr. 280/1977 privind unele măsuri de îmbunătățire a organizării comerțului interior;
  • orice alte prevederi contrare prezentului decret-lege.

Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu | București, 8 februarie 1990 | Nr. 67.



Hotărâri ale Guvernului

Hotărâre privind Institutul român de consulting „Romconsult”

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Pe data prezentei hotărâri, Institutul român de consulting „Romconsult” se reorganizează ca persoană juridică, cu sediul în București, în subordinea Ministerului Comerțului Exterior.

Art. 2. - Obiectul de activitate al I.R.C. „Romconsult” constă în executarea de servicii de consulting și engineering pentru parteneri externi și interni, respectiv studii, proiecte, asistență tehnică și de specialitate, nelegate de livrări, pregătire de personal, expertize, elaborarea de caiete de sarcini pentru licitații internaționale și alte servicii specifice activității de consulting.

I.R.C. „Romconsult” preia și activitatea desfășurată în acest domeniu de către I.C.E. „Terra”.

Art. 3. - I.R.C. „Romconsult” funcționează pe criterii de eficiență economică și își acoperă cheltuielile în lei și valută din încasările proprii.

Art. 4. - Operațiunile de comerț exterior ce se efectuează de I.R.C. „Romconsult” se autorizează<ref>În original, „se autoriză"</ref> de Ministerul Comerțului Exterior.

Art. 5. - I.R.C. „Romconsult” execută operațiunile contractate cu partenerii străini în nume propriu și le realizează cu personalul propriu sau atras de la alte unități, precum și cu participarea institutelor de proiectare, cercetare și a unităților economice pe bază de contract.

Institutele de cercetare, proiectare și inginerie tehnologică, rețeaua de învățământ și sănătate își desfășoară activitatea de export și asistența de specialitate nelegată de livrări, consulting prin I.R.C. „Romconsult”.

Art. 6. - I.R.C. „Romconsult” se poate înregistra la organisme profesionale, cu caracter național sau internațional, care finanțează și acordă lucrări de consulting, cu integrarea activității partenerilor interni cu care colaborează.

I.R.C. „Romconsult” poate stabili relații de colaborare sub diverse forme cu firme străine de engineering-consulting.

Art. 7. - Organizarea și numărul de personal al I.R.C. „Romconsult” se stabilesc de Ministerul Comerțului Exterior.

Art. 8. - Ministerul Economiei Naționale și Ministerul Finanțelor vor lua măsuri pentru a introduce modificările corespunzătoare în indicatorii economici și financiari pe anul 1990 ai Ministerului Comerțului Exterior.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 17 ianuarie 1990 | Nr. 53.



Referinţe

<references/>