Monitorul Oficial 239/1994
Monitorul Oficial al României
Anul VI, Nr. issue::0239 - Partea I - Luni, 29 august year::1994
Decrete și Legi
Decret privind acordarea gradului de general-maior in retragere unui colonel (r.) din Ministerul de Interne
În temeiul art. 94 lit. b) din Constituția României,
Președintele României decretează:
Articol unic. - Se acordă gradul de general-maior în retragere colonelului (r.) Stan Stoica Aurelian.
Hotărâri ale Guvernului României
Hotărâre privind aprobarea Acordului comercial dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Cipru
Guvernul României hotărăște:
Articol unic. - Se aprobă Acordul comercial dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Cipru, semnat la Nicosia la 22 noiembrie 1993.
Contrasemnează:
Ministrul comerțului, Cristian Ionescu
Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Teodor Viorel Meleșcanu
Acord comercial între Guvernul României și Guvernul Republicii Cipru
Guvernul României și Guvernul Republicii Cipru, denumite în continuare părți contractante,
ținând seama de dezvoltarea cu succes a relațiilor comerciale dintre cele două țări,
dorind să dezvolte și să diversifice în continuare comerțul și relațiile economice dintre cele două țări pe baza egalității și avantajului reciproc,
reafirmând hotărârea, lor de a acționa pentru dezvoltarea comerțului internațional în avantajul tuturor țărilor,
aplicând prevederile Acordului general pentru tarife vamale și comerț (G.A.T.T.) la care cele două părți contractante sunt membre cu drepturi depline și având în vedere, de asemenea, participarea lor la organizațiile economice internaționale,
au convenit cele ce urmează:
Articolul 1
(1) Părțile contractante își reafirmă hotărârea de a acționa pentru extinderea schimburilor de mărfuri și de servicii între cele două țări, în conformitate cu prevederile prezentului acord și în cadrul legislației în vigoare în țările lor.
(2) Cele două părți contractante vor lua măsurile necesare în scopul de a încuraja și facilita schimburile comerciale, atât cu mărfuri tradiționale, cât și cu noi produse, precum și pentru promovarea și schimbul de servicii între țările lor.
Articolul 2
(1) Cele două părți contractante își acordă reciproc tratamentul națiunii celei mai favorizate privind taxele vamale, taxele și alte cheltuieli referitoare la export și import.
(2) Acest tratament nu se va aplica, totuși, următoarelor:
a) avantajelor pe care fiecare parte contractantă le-a acordat sau le va acorda țărilor vecine pentru facilitarea comerțului de frontieră;
b) avantajelor și/sau privilegiilor pe care fiecare parte contractantă le-a acordat sau le poate acorda în cadrul unei uniuni vamale sau economice, sau unei zone de comerț liber sau unei organizații economice regionale la care este sau poate deveni membră sau asociat;
c) avantajelor acordate țărilor terțe, ca urmare a aplicării acordurilor internaționale multilaterale la care cealaltă parte contractantă, participă;
d) importului de mărfuri în cadrul programelor de ajutorare furnizate uneia sau alteia dintre cele două țări de către terțe țări sau grupuri de țări, sau de către instituții și/sau organizații internaționale.
Articolul 3
În vederea realizării livrărilor de mărfuri, precum și a promovării serviciilor în conformitate cu prezentul acord, părțile contractante vor încuraja și vor facilita încheierea de contracte comerciale și alte înțelegeri specifice între întreprinderile și/sau persoanele fizice și juridice din cele două țari, pe baza considerentelor comerciale uzuale, cum sunt: prețul, calitatea, termenul de livrare, condițiile de plată și altele.
Articolul 4
Plățile pentru tranzacțiile comerciale cu mărfuri și servicii încheiate de către întreprinderile și/sau persoanele fizice și juridice din cele două țări vor fi efectuate în devize liber convertibile desemnate de către Fondul Monetar Internațional ca atare, în conformitate cu legile și reglementările în vigoare în fiecare dintre cele două țări în momentul efectuării plăților.
Articolul 5
Având în vedere importanța pe care o are atât finanțarea cât și acordarea de credite pentru dezvoltarea schimburilor comerciale bilaterale, părțile contractante vor depune eforturi pentru ca astfel de finanțări și credite să fie acordate în condiții avantajoase.
Articolul 6
Autoritățile competente ale celor două părți contractante vor elibera, în cadrul legilor și reglementărilor în vigoare în țările lor, licențe de import și de export, precum și alte permise în cazurile în care acestea sunt necesare. Părțile contractante nu vor impune restricții și/sau prohibiții la importul oricărui produs din teritoriul celeilalte țări sau la exportul oricărui produs destinat teritoriului celeilalte țări, decât dacă astfel de restricții și/sau prohibiții sunt aplicabile tuturor țărilor terțe, cu excepția celor prevăzute în art. 2.
Articolul 7
(1) Părțile contractante, în conformitate cu legile și reglementările lor interne, vor scuti de taxe vamale importul următoarelor categorii de bunuri originare din teritoriul celeilalte țări:
a) materialele pentru probe, experimentări și cercetări;
b) mostrele fără valoare comercială, materialele publicitare, documentațiile;
c) bunurile care au fost reparate sau înlocuite în perioada de garanție;
d) ajutoarele și donațiile cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv și didactic.
(2) Excepțiile menționate mai sus vor fi acordate și vor continua să fie efective atât timp cât produsele importate îndeplinesc următoarele cerințe:
a) sunt trimise fără obligații de plată;
b) nu sunt comercializate ulterior;
c) nu sunt utilizate pentru prestații către terțe țări aducătoare de venituri;
d) sunt cuprinse și înregistrate în evidențele agentului economic importator și folosite numai în scopurile pentru care au fost importate.
(3) În cazul neîndeplinirii oricăreia dintre cerințele menționate mai sus, vor fi aplicate și respectate în întregime reglementările vamale în vigoare în țara respectivă.
Articolul 8
(1) Părțile contractante vor lua măsurile necesare, în conformitate cu legislația în vigoare în țările lor și în conformitate cu prevederile acordurilor internaționale la care ambele părți contractante au aderat, pentru ca pe teritoriile lor să protejeze produsele originare din cealaltă țară de orice formă de concurență neloială în tranzacțiile comerciale, împiedicând în acest scop importul și interzicând fabricația, circulația și vânzarea de produse care poartă mărci, inscripții și alte semne care constituie o falsă indicare privind proveniența, natura și calitatea produsului respectiv.
(2) Părțile contractante sunt de acord să asigure protecția patentelor, mărcilor comerciale, drepturilor de autor, secretelor comerciale și schemelor de montaj pentru circuite integrate care sunt proprietatea persoanelor fizice și juridice din cealaltă țară, în conformitate cu legislația în vigoare în țările lor și cu respectarea obligațiilor în cadrul acordurilor internaționale referitoare la proprietatea intelectuală, la care ambele părți contractante au aderat.
Articolul 9
Părțile contractante, recunoscând necesitatea unei mai intense cooperări a întreprinderilor mici și mijlocii în domeniul comerțului între cele două țări, vor încuraja și vor facilita această participare.
Articolul 10
Pentru promovarea și realizarea obiectivelor prezentului acord, părțile contractante vor încuraja și vor facilita:
a) contactele economice între oameni de afaceri, specialiști și tehnicieni din diferite domenii de activitate, inclusiv crearea de servicii mixte în cadrul camerelor de comerț și industrie din cele două țări, în scopul creșterii volumului comerțului bilateral;
b) organizarea în țările lor de manifestări comerciale, cum sunt: târguri, expoziții, misiuni comerciale, simpozioane, conferințe, seminar ii și alte acțiuni similare;
c) activități de marketing rezultate din contracte sau alte înțelegeri comerciale între întreprinderi și/sau persoane fizice sau juridice dintre cele două țări, efectuarea de activități de reclamă pentru promovarea produselor și serviciilor, lor, prin utilizarea mediilor publice și private din cealaltă țară;
d) schimbul de informații între autoritățile competente, precum și între oamenii de afaceri din cele două țări cu privire la legislația lor, regulile și procedurile administrative referitoare la comerțul exterior, investiții, impozitare, activitate bancară, asigurări, finanțe, transport și alte servicii, precum și cu privire la programele lor pe termen lung de dezvoltare economică, potențialul de import și de export și licitațiile internaționale;
e) contacte directe între producătorii și importatorii de produse și servicii;
f) transferul de tehnologie, know-how, documentații, publicații, informații tehnice, informații privind comerțul între cele două țări, schimbul de experiență și informații privind mecanismele pieței libere, programarea, controlul și managementul societăților care îndeplinesc activitate de comerț exterior, băncile comerciale și alte instituții cu activități similare, precum și promovarea și pregătirea profesională a personalului necesar pentru aceste activități;
g) constituirea, pe teritoriul uneia dintre cele două țări sau în terțe țări, de societăți mixte și bănci comerciale, birouri tehnice și comerciale, unități de service, depozite de mărfuri, piese de schimb, unități de reparații și alte forme care se convin între agenții economici;
h) colaborarea între agenții economici din cele două țări pentru promovarea și dezvoltarea comerțului în terțe țări, precum și pentru tranzacții multilaterale;
i) utilizarea porturilor și zonelor libere din cele două țări.
Articolul 11
Fiecare parte contractantă va acorda, în conformitate cu legile și reglementările în vigoare în țara sa și cu obligațiile sale rezultând din acorduri internaționale, toate facilitățile de tranzit pe teritoriul său, pentru mărfurile originare din cealaltă țară și destinate țărilor terțe, precum și pentru cele originare din țări terțe și destinate celeilalte țări.
Articolul 12
(1) Părțile contractante reafirmă că o contribuție importantă la promovarea și intensificarea schimburilor comerciale bilaterale o are comisia mixtă, care va fi formată din reprezentanți ai celor două părți contractante și se va reuni alternativ în capitalele celor două țări.
(2) Comisia mixtă va examina aplicarea prezentului acord, va analiza diferitele probleme care ar putea să existe în schimburile comerciale dintre cele două țări și va prezenta propuneri și recomandări pentru dezvoltarea în viitor a comerțului bilateral;
Articolul 13
(1) Părțile contractante afirmă interesul lor pentru o soluționare amiabilă a diferendelor rezultând din tranzacțiile comerciale încheiate între întreprinderi și/sau persoane fizice și/sau persoane juridice din cele două țări, în baza prevederilor prezentului acord,
(2) În cazurile în care o Soluționare nu se poate realiza pe cale amiabilă, părțile în diferend pot supune diferendul lor unui arbitraj. Asemenea arbitraje pot fi prevăzute în contractele încheiate între întreprinderi și/sau persoane fizice și juridice din cele două țări.
(3) Părțile contractante vor promova aplicarea regulilor de arbitraj ale Comisiei Națiunilor Unite pentru Dreptul Comercial Internațional (U.N.C.I.T.R.A.L.) și supunerea cazului unei instanțe arbitrale a unei țări, membră a Convenției privind recunoașterea și executarea hotărârilor arbitrale străine, încheiată la New York la 10 iunie 1958.
(4) Nici o prevedere a acestui articol nu va fi interpretată ca interzicând părților în diferend să convină asupra altei forme de arbitraj sau de soluționare a diferendelor, pe care o preferă și o acceptă ca fiind cea mai bună în circumstanțele respective.
Articolul 14
(1) Părțile contractante, recunoscând importanța economică a sectorului serviciilor, convin să se consulte pentru promovarea și dezvoltarea tranzacțiilor în acest sector între întreprinderile și/sau persoanele fizice sau juridice din cele două țări.
(2) Prevederile acestui acord se vor aplica, de asemenea, serviciilor, dacă este necesar.
Articolul 15
Prevederile prezentului acord nu afectează și nu vor afecta în nici o formă alte aranjamente bilaterale și/sau acorduri care sunt în vigoare sau urinează a se încheia, precum și drepturile și obligațiile părților contractante decurgând din acordurile internaționale la care acestea sunt părți.
Articolul 16
(1) Părțile contractante, în conformitate cu politicile și obiectivele lor, vor colabora bilateral și multilateral în promovarea problemelor comerciale de interes comun.
(2) Părțile contractante se vor consulta1 în cadrul comisiei mixte sau prin canale adecvate, la cererea oricăreia dintre ele, asupra problemelor privind interpretarea și aplicarea prezentului acord sau a altor aspecte ale relațiilor comerciale dintre cele două țări.
Articolul 17
(1) Ministerul Comerțului din România și Ministerul Comerțului și Industriei din Cipru sunt desemnate prin prezentul acord ca autorități competente pentru punerea în practică a prevederilor acestora.
(2) Fiecare parte contractantă poate, în oricare moment, prin notificare în scris către cealaltă parte contractantă, să desemneze orice alt organism, minister sau organizație în locul celui menționate în paragraful 1 al acestui articol.
Articolul 18
(1) Prezentul acord va intra în vigoare la data la care părțile contractante își vor notifica reciproc că acesta a fost aprobat în conformitate cu procedurile legale din cele două țări. El va fi valabil pentru o perioadă de 5 ani și, după aceea, va fi prelungit automat, pentru perioade succesive de 1 an fiecare. În afară de cazul în care una dintre părțile contractante notifică în scris celeilalte părți, cu 90 de zile înainte de expirarea perioadei de valabilitate, intenția sa de a denunța acordul sau propune încheierea unui nou acord.
(2) Orice modificare, expirare sau denunțare a prezentului acord nu va afecta drepturile sau obligațiile rezultând din contractele încheiate în baza acestui acord și care nu au fost realizate integral înainte de data modificării sau denunțării.
Articolul 19
Prezentul acord va înlocui Acordul comercial pe termen lung, încheiat între guvernele celor două țări la București la 15 decembrie 1978.
Încheiat la Nicosia, la 22 noiembrie 1993, în două exemplare originale. fiecare în limbile română, greacă și engleză, toate textele fiind egal autentice. în caz de divergențe în interpretare, textul în limba engleză va fi de referință.
Pentru Guvernul României, Cristian Ionescu, ministrul comerțului
Pentru Guvernul Republicii Cipru, Stelios Kiliaris, ministrul comerțului și industriei
Hotărâre privind înființarea Societății Comerciale „Geprocon” - S.A.
În temeiul art. 3 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 15/1993,
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - Se înființează Societatea Comercială „Geprocon” - S.A., persoană juridică română, cu sediul în municipiul Iași, str. Aeroportului nr, 1, județul Iași, având obiectul de activitate și capitalul social inițial prevăzute în anexa nr. 1.
Societatea Comercială „Geprocon” - S.A. se înființează pe baza divizării parțiale a Regiei Autonome a Apelor „Apele Române”,
Art. 2. - Societatea comercială pe acțiuni, înființată potrivit art. 1, se va organiza și va funcționa în conformitate cu legislația în vigoare și cu statutul prevăzut în anexa nr. 2.
”Art. 3. - Capitalul social inițial al societății, în valoare de 221.254 mii lei, a fost stabilit în baza indicatorilor raportați la data de 31 decembrie 1993 și are următoarea structură:
a) active imobilizate - 214.493 mii lei;
b) active circulante - 6.781 mii lei.
Activul și pasivul se preiau de către societatea nou-Înființată pe bază de protocol de predare-primire de la Regia Autonomă a Apelor „Apele Române”.
Art. 4. - Personalul trecut la societatea comercială nou-înființată se consideră transferat.
Art. 5. - Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 6. - Patrimoniul Regiei Autonome-a Apelor „Apele Române”, stabilit la art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 196/1991 (republicată), se diminuează corespunzător cu partea din valoarea patrimoniului transmisă societății comerciale nou-înființate.
Art. 7. - Orice dispoziție contrară prezentei hotărâri se abrogă.
Contrasemnează:
Ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului, Aurel Constantin Ilie
Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu
Anexa Nr. 1
| Denumirea societății comerciale care se înființează | Sediul principal | Obiectul de activitate | Valoarea capitalului social - mii lei - a) active imobilizate b) active circulante |
Unitatea care își încetează activitatea |
| Societatea Comercială „Geprocon” - S.A. | - Municipiul Iași, str. Aeroportului nr. 1, județul Iași | - Execută foraje hidrogeologice de cercetare și exploatare până la 250 m adâncime, inclusiv pompări experimentale cu instalații aer lift;
|
221.254
a) 214.493 b) 6.761 |
șantierul de construcții-montaj - Atelierul de studii și proiectare; Compartimentul de lucrări geologice aparținând Regiei Autonome a Apelor „Apele Române”[1] - Filiala Iași. |
Anexa Nr. 2
Statutul Societății Comerciale „Geprocon” - S.A.
Capitolul I
Denumirea, forma juridică, sediul, durata
Articolul 1
Denumirea
Denumirea societății este Societatea Comercială „Geprocon” - S.A.
Articolul 2
Forma juridică
Societatea Comercială „Geprocon” - S.A. este persoană juridică română, având forma juridică de societate comercială pe acțiuni. Aceasta își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și cu prezentul statut.
Articolul 3
Sediul
Sediul societății este în România, municipiul Iași, str. Aeroportului nr. 1, județul Iași.
Societatea poate avea sucursale, filiale, reprezentanțe, agenții situate și în alte localități din țară și în străinătate, în conformitate cu necesitățile legate de îndeplinirea activităților și obiectivelor sale.
Articolul 4
Durata de funcționare
Durata societății este nelimitată, cu începere de la data înregistrării la Registrul comerțului.
Capitolul II
Scopul și obiectul de activitate al societății
Articolul 5
Scopul societății
Scopul societății este efectuarea de prestări de servicii și lucrări în domeniile: studii și lucrări geologice, hidrogeologice și geotehnice, studii topografice, proiectare, construcții-montaj pentru alimentări cu apă, canalizări și stații de epurare, construcții civile și industriale, construcții hidrotehnice și de îmbunătățiri funciare, precum și reparații la aceste tipuri de lucrări.
Articolul 6
Obiectul de activitate
Obiectul de activitate al societății este:
- execută foraje hidrogeologice de cercetare și exploatare până la 250 m adâncime, inclusiv pompări experimentale cu instalații aer lift;
- foraje și studii geotehnice;
- foraje orizontale, subtraversări piloți forați;
- injecții de impermeabilizare sau consolidare;
- întocmește regulamente de exploatare și grafice dispecer pentru acumulări de apă;
- documentații tehnice pentru lucrări de regularizări de râuri, apărări de maluri, acumulări de apă cu folosințe complexe, posturi hidrometrice de măsurare a debitelor de apă, alimentări cu apă, canalizări și stații de epurare;
- studii topografice complexe și documentații de terenuri pentru stabilirea patrimoniului;
- studii de gospodărirea apelor pentru folosințe consumatoare de apă;
- tehnologii de execuție și lucrări de organizare de șantier;
- produse software în domeniile specificate mai sus;
- studii geotehnice și hidrogeologice;
- execută lucrări de regularizări de râuri, apărări de maluri, baraje, îndiguiri, alimentări cu apă, canalizări și stații de epurare construcții civile, căi de comunicație de interes local, precum și reparații la tipurile de lucrări menționate;
- construcții și instalații de debitmetrie pe canale deschise și conducte forțate;
- produse și prestări de servicii specifice activității de construcții, transporturi și mecanizare în țară și în străinătate;
- activități de import-export și comercializare în cadrul obiectului de activitate.
Capitolul III
Capitalul social, acțiunile
Articolul 7
Capitalul social
Capitalul social este fixat la suma de 221.254 mii lei, împărțit în 44.250 acțiuni nominative în valoare de 5.000 lei fiecare.
Capitalul social inițial este în întregime subscris de statul român, în calitate de acționar unic, și vărsat în întregime la data constituirii societății.
Capitalul social inițial este deținut de statul român, ca unic acționar, până la transmiterea acțiunilor, parțial sau în totalitate, din proprietatea statului către persoane fizice sau juridice, în condițiile legii.
Articolul 8
Acțiunile
Acțiunile societății sunt nominative și vor cuprinde: denumirea și durata societății, numărul Monitorului Oficial al României în care s-a făcut publicarea, numărul din Registrul comerțului sub care se află înmatriculată societatea, capitalul social, numărul acțiunilor și numărul de ordine, valoarea, nominală a acțiunilor și vărsămintele efectuate, numele, prenumele și domiciliul acționarului sau, după caz, denumirea și sediul acestuia, avantajele acordate fondatorilor
Acțiunile vor purta timbrul sec al societății și semnătura a doi administratori.
Societatea va ține evidența acțiunilor într-un registru numerotat, sigilat și parafat de către președintele consiliului de administrație și care se păstrează la sediul societății.
Articolul 9
Reducerea sau mărirea capitalului social
Capitalul social poate fi redus sau mărit pe baza hotărârii adunării generale extraordinare a acționarilor, în condițiile și cu respectarea procedurii prevăzute de lege.
Articolul 10
Drepturi și obligații decurgând din deținerea de acțiuni
Fiecare acțiune subscrisă și vărsată de acționari, potrivit legii, conferă acestora dreptul la un vot în adunarea generală a acționarilor, dreptul de a alege și de a fi aleși în organele de conducere, dreptul de a participa la distribuirea profitului, conform prevederilor prezentului statut și dispozițiilor legale, respectiv alte drepturi prevăzute în statut.
Deținerea acțiunii implică adeziunea, de drept, la statut.
Drepturile și obligațiile legate de acțiuni urmează acțiunile în cazul trecerii lor în proprietatea altor persoane.
Obligațiile societății sunt garantate cu capitalul social al acesteia, iar acționarii răspund în limita valorii acțiunilor pe care le dețin.
Capitalul social al societății nu poate fi grevat de datorii sau alte obligații personale ale acționarilor. Un creditor al unui acționar poate formula pretenții asupra părții din profitul societății ce i se va repartiza de către adunarea generală a acționarilor sau a cotei-părți cuvenite acestuia la lichidarea societății, efectuată în condițiile prezentului statut.
Articolul 11
Cesiunea acțiunilor
Acțiunile sunt indivizibile cu privire la societate, care nu recunoaște decât un proprietar pentru fiecare acțiune.
Cesiunea parțială sau totală a acțiunilor, între acționari sau terți, se poate face potrivit legii.
Cesiunea acțiunilor se înregistrează în registrul de evidență a acțiunilor și se menționează pe titlu.
Articolul 12
Pierderea acțiunilor
în cazul pierderii unor acțiuni, proprietarul va trebui să anunțe consiliul de administrație și să facă public faptul prin presă 'în localitatea în care se află sediul societății. După 6 luni va putea obține un duplicat al acțiunii.
Capitolul IV
Organele de conducere
A. Adunarea generală a acționarilor
Articolul 13
Atribuții
Adunarea generală a acționarilor este organul de conducere al societății care decide asupra activității acesteia și stabilește politica ei economică și promoțională.
Adunările generale ale acționarilor sunt ordinare și extraordinare.
Articolul 14
Adunarea generală ordinară
Adunarea generală ordinară se întrunește cel puțin o dată pe an în cel mult 3 luni de la încheierea exercițiului economico-financiar. În afară de dezbaterea altor probleme înscrise pe ordinea de zi, adunarea generală este obligată:
a) să analizeze raportul de activitate al consiliului de administrație și să aprobe direcțiile principale de acțiune în viilor;
b) să analizeze și să aprobe bilanțul anual, contul de profit și pierderi, destinația și repartizarea profitului, dividendele ce se distribuie acționarilor, precum și descărcarea de gestiune a administratorilor, pe baza raportului consiliului de administrație asupra activității societății și a raportului comisiei de cenzori;
c) sa aleagă membrii consiliului de administrație și cenzorii și să le stabilească remunerația pentru exercițiul în curs;
d) să aprobe emiterea de acțiuni și de alte hârtii de valoare;
e) să se pronunțe asupra gestiunii administratorilor;
f) să aprobe bugetul de venituri și cheltuieli și programul de activitate pe anul în curs.
Articolul 15
Organizarea adunării generale ordinare
Adunarea generală ordinară este constituită valabil și poate lua hotărâri astfel:
a) dacă, la primă convocare, acționarii prezenți sau reprezentați dețin cel puțin 2/3 din capitalul social;
b) dacă adunarea generală nu poate lucra datorită neîndeplinirii condițiilor de la lit. a), adunarea generală ce se va întruni, după o a doua convocare, poate să ia hotărâri asupra problemelor incluse pe ordinea de zi a celei dintâi adunări, dacă acționarii prezenți sau reprezentați dețin cel puțin 1/2 din capitalul social.
Articolul 16
Adunarea generală extraordinară
Adunarea generală extraordinară se întrunește ori de câte ori este necesar a se lua o hotărâre pentru:
a) mărirea, reducerea sau întregirea capitalului social;
b) emiterea de acțiuni și de alte titluri de valoare;
c) schimbarea sediului;
d) fuziunea cu alte societăți;
e) dizolvarea anticipată a societății.
Articolul 17
Organizarea adunării generale extraordinare
Adunarea generală extraordinară este valabil constituită dacă, la data convocării acesteia, sunt prezenți acționarii reprezentând 3/4 din capitalul social, iar hotărârile sunt luate cu votul unui număr de acționari care să reprezinte cel puțin 1/2 din capitalul social. Dacă adunarea generală nu se poate ține din cauza numărului insuficient de acționari, la convocarea următoare adunarea generală este valabil constituită dacă sunt prezenți acționari reprezentând 1/2 din capitalul social, iar hotărârile sunt luate cu votul unui număr de acționari care să reprezinte cel puțin 1/3 din capitalul social.
Articolul 18
Convocarea adunării generale
Administratorii societății au dreptul de a convoca adunarea generală ori de câte ori consideră că este necesar, precum și obligația de a o convoca la cererea acționarilor reprezentând cel puțin 1/10 din capitalul social, dacă în cerere sunt invocate probleme, ce intră în atribuțiile adunării generale.
Convocarea va fi publicată în Monitorul Oficial al României și într-unul dintre cotidienele de largă circulație.
Convocarea va cuprinde locul și data ținerii adunării generale, data următoarei adunări, în cazul când prima nu se poate întruni, precum și ordinea de zi, cu prezentarea explicită a tuturor problemelor ce vor face obiectul dezbaterilor adunării generale.
Termenul de întrunire a adunării generale este de minimum 15 zile de la data publicării convocării, iar dacă adunarea este convocată la cererea acționarilor, nu poate depăși 30 de zile de la data cererii, în condițiile prezentului articol.
Reprezentarea acționarilor
Acționarii care nu pot participa la adunarea generală pot fi reprezentați numai de alți acționări, în baza unei procuri speciale, depuse la sediul societății comerciale cu cel puțin 5 zile înainte de data adunării generale.
Articolul 19
Exercitarea dreptului de vot în adunarea generală a acționarilor
Hotărârile adunării generale se iau prin vot deschis sau secret, după caz.
Votul secret este obligatoriu pentru alegerea și revocarea membrilor consiliului de administrație și a cenzorilor, precum și pentru adoptarea hotărârii referitoare la răspunderea administratorilor.
Hotărârile adunării generale sunt obligatorii chiar .și pentru acționarii absenți sau nereprezentați.
Articolul 20
Conducerea adunării generale
Adunarea generală a acționarilor este prezidată de președintele consiliului de administrație, iar în lipsa acestuia, de către unul dintre vicepreședinți, desemnat de către președinte.
Președintele consiliului de administrație desemnează, dintre membrii adunării generale, doi secretari care să verifice lista de prezență a acționarilor și să întocmească procesul-verbal al adunării.
Procesul-verbal al adunării generale va fi semnat de persoana care a prezidat ședința și de secretarul care 1-a întocmit.
Procesul-verbal al adunării generale se va scrie în registrul ședințelor adunărilor generale, care va fi sigilat și parafat.
La ședințele ordinare și extraordinare ale adunării generale a acționarilor în care se dezbat probleme privitoare la raporturile de muncă cu personalul societății, pot fi invitați și reprezentanții sindicatului și ai salariaților.
În perioada în care statul este acționar unic, atribuțiile adunării generale a acționarilor vor fi exercitate de împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat, potrivit legii.
Împuterniciții mandatați vor reprezenta interesele capitalului de stat, până la aplicarea prevederilor art. 39 din Legea privatizării societăților comerciale nr, 58/1991, atribuțiile ministerului de resort fiind îndeplinite de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.
B. Consiliul de administrație
Articolul 21
Componența
Societatea Comercială „Geprocon” - S.A. este administrată de către consiliul de administrație, compus din 5 administratori.
Articolul 22
Organizarea
Membrii consiliului de administrație sunt aleși de adunarea generală a acționarilor pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realeși pe noi perioade de 4 ani. Administratorii pot avea și calitatea de acționari.
Când se creează un loc vacant în consiliul de administrație, adunarea generală a acționarilor alege un nou administrator pentru completarea locului vacant; durata pentru care este ales noul administrator va fi egală cu perioada care a rămas până la expirarea mandatului predecesorului său.
Sunt incompatibile cu calitatea de membru al consiliului de administrație, al comisiei de cenzori și cu cea de director persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, înșelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare și luare de mită, trafic de influență, precum și pentru alte infracțiuni prevăzute de lege referitoare Ia societățile comerciale.
Fiecare administrator va depune, în termenul prevăzut-de lege, garanția aprobată de către adunarea generală a acționarilor.
La prima ședință, consiliul de administrație alege, dintre membrii săi, un președinte și doi vicepreședinți. Președintele este și directorul general al societății.
Consiliul de administrație se întrunește la sediul societății, lunar și ori de câte ori este nevoie, la convocarea unuia dintre membrii săi. El este prezidat de președinte, iar în lipsa acestuia, de către vicepreședinte. Președintele numește un secretar fie dintre membrii consiliului, fie din afara acestuia.
Pentru valabilitatea deciziilor consiliului de administrație este necesară prezența a cel puțin 1/2 din numărul membrilor săi.
Dezbaterile consiliului de administrație au loc conform ordinii de zi stabilite pe baza proiectului comunicat de președinte cu cel puțin 15 zile înainte. Acestea se consemnează în procesul-verbal al ședinței, care se scrie într-un registru sigilat și parafat de către președintele consiliului de administrație.
Procesul-verbal este semnat de persoana care a prezidat ședința și de persoana care l-a întocmit. În relațiile cu terții, societatea este reprezentată da către președintele consiliului de administrație, pe baza și în limitele împuternicirilor date de adunarea generală a acționarilor sau, în lipsa acestuia, de către vicepreședinte.
Membrii consiliului de administrație vor putea executa orice act care este legal și legat de administrarea societății, în interesul acesteia și în limitele drepturilor care li se conferă.
Președintele consiliului de administrație este obligat să pună la dispoziția acționarilor și a comisiei de cenzori, la cererea acestora, toate documentele societății.
Membrii consiliului de administrație răspund individual sau solidar, după caz, față de societate, pentru prejudiciile rezultate din infracțiuni sau abateri de la dispozițiile legale, de la statut sau pentru greșeli în administrarea societății. în astfel de situații, ei vor putea fi revocați prin hotărârea-, adunării generale.
Consiliul de administrație poate delega o parte din atribuțiile sale unui comitet de direcție, compus din membri aleși dintre administratori, fixându-le în același timp și remunerația.
Decizia consiliului de administrație privind suma necesară remunerării membrilor comitetului de direcție va trebui să fie ratificată de adunarea generală.
Deciziile comitetului de direcție se iau cu majoritatea absolută a voturilor membrilor săi.
Comitetul de direcție este obligat să prezinte, la fiecare ședință a consiliului de administrație, registrul său de deliberări.
În comitetul de direcție votul nu poate fi dat prin delegație.
Consiliul de administrație poate oricând revoca persoanele numite în comitetul de direcție.
Articolul 23
Atribuțiile consiliului de administrație
Consiliul de administrație are următoarele atribuții:
a) aprobă structura organizatorică, funcțiile, atribuțiile și competențele personalului, numărul de angajați și nivelul de salarizare;
b) aprobă regulamentul de organizare și funcționare și regulamentul de ordine interioară;
c) stabilește și aprobă regimul semnăturilor și al împuterniciților în cadrul societății;
d) stabilește planul de marketing;
e) aprobă operațiunile de vânzare și cumpărare de bunuri, potrivit competențelor acordate;
f) aprobă încheierea sau rezilierea contractelor cu terții, potrivit competențelor aprobate;
g) supune aprobării adunării generale a acționarilor, în termen de 90 de zile de la încheierea exercițiului economico-financiar, raportul cu privire la activitatea societății, bilanțul și contul de profit și pierderi pe anul precedent, precum și proiectul de buget al societății pe anul în curs;
h) stabilește nivelul veniturilor și cheltuielilor societății, al investițiilor proprii și a ??lor capitale, precum și actele de dispoziție ce urmează a se efectua, în cadrul prevederilor legale, cu privire la bunurile societății;
i) aprobă documentațiile tehnico-economice pentru lucrările proprii;
j) face propuneri adunării generale a acționarilor cu privire la mărirea, micșorarea și reîntregirea capitalului social, precum și cu privire la emiterea și modul de distribuire a acțiunilor.
Capitolul V
Gestiunea societății
Articolul 24
Comisia de cenzori
Gestiunea societății este controlată de către acționari și de către comisia de cenzori formată din trei membri, care trebuie să fie acționari, cu excepția cenzorilor contabili.
Cenzorii sunt aleși de către adunarea generală a acționarilor; unul dintre aceștia fiind recomandat de către Ministerul Finanțelor.
Adunarea generală alege, de asemenea, același număr de cenzori supleanți, care vor înlocui, în condițiile legii, pe cenzorii titulari.
Cenzorii vor depune, în termenul prevăzut de lege, o garanție reprezentând o treime din garanția cerută administratorilor.
Pentru a-și putea exercita dreptul de control, acționarilor li se pot prezenta, la cerere, date cu privire Ia activitatea societății, situația patrimoniului, a profitului și a pierderilor.
Comisia de cenzori are următoarele atribuții principale:
a) în cursul exercițiului economico-financiar verifică gospodărirea fondurilor fixe și a mijloacelor circulante, a portofoliului de efecte, cașa și registrele de evidență contabilă și informează consiliul de administrație asupra neregulilor constatate;
b) la încheierea exercițiului economico-financiar controlează exactitatea inventarului, a documentelor și a informațiilor prezentate de consiliul de administrație asupra conturilor societății, a bilanțului contabil și a contului de profit și pierderi, prezentând adunării generale a acționarilor un raport scris;
c) la lichidarea societății controlează operațiunile de lichidare;
d) prezintă adunării generale a acționarilor punctul său de vedere privind propunerile de reducere a capitalului social sau de modificare a statutului societății.
Comisia de cenzori poate convoca adunarea generală extraordinară a acționarilor, dacă aceasta nu a fost convocată de consiliul de administrație, în cazul în care capitalul social s-a diminuat cu mai mult de 10% timp de 2 ani consecutiv (cu excepția _primilor 2 ani de la constituirea societății) sau ori de câte ori consideră necesar pentru alte situații privind încălcarea dispozițiilor legale și statutare.
Atribuțiile și modul de funcționare a comisiei de cenzori, precum și drepturile și obligațiile cenzorilor se completează cu dispozițiile legale în acest sens.
Cenzorii și cenzorii supleanți sunt numiți pe o perioadă de maximum 3 ani și pot fi realeși; numărul cenzorilor trebuie să fie impar.
Sunt incompatibile cu calitatea de cenzor persoanele care intră sub incidența art. 112 alin. 2 din Legea nr. 31/1990.
Capitolul VI
Activitatea economico-financiară
Articolul 25
Exercițiul economico-financiar
Exercițiul economico-financiar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie ale fiecărui an. Primul exercițiu începe la data constituirii societății.
Articolul 26
Personalul societății
Salarizarea personalului se face conform legislației în vigoare. Plata salariilor, a impozitelor pe acestea și a cotei de asigurări sociale se face potrivit legii.
Articolul 27
Amortizarea mijloacelor fixe
Amortizarea mijloacelor fixe se determină în condițiile prevăzute de lege.
Articolul 28
Evidența contabilă și bilanțul contabil
Societatea va ține evidența contabilă în lei, va întocmi anual bilanțul contabil și contul de profit și pierderi, pe baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanțelor.
Bilanțul contabil și contul de profit și pierderi vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, conform legii.
Articolul 29
Calculul și repartizarea profitului
Profitul impozabil se stabilește în condițiile legii și se reflectă în bilanțul contabil.
Profitul rămas după plata impozitului pe profit se repartizează conform prevederilor legale.
Plata dividendelor cuvenite acționarilor se face de către societate, în condițiile legii, în cel mult 2 luni de la aprobarea bilanțului contabil, de către adunarea generală a acționarilor.
În cazul înregistrării de pierderi, adunarea- generală a acționarilor va analiza cauzele și va lua măsuri în consecință.
Suportarea pierderilor de către acționari se va face proporțional cu aportul la capitalul social.
Articolul 30
Registrele societății
Societatea va ține registrele prevăzute de lege.
Capitolul VII
Modificarea formei juridice, dizolvarea, lichidarea, litigii
Articolul 31
Modificarea, formei juridice
Societatea va putea fi transformată în altă formă de societate prin hotărârea adunării generale a acționarilor.
Articolul 32
Dizolvarea
Următoarele situații duc la dizolvarea societății:
a) imposibilitatea realizării obiectului societății;
b) falimentul;
c) pierderea unei jumătăți din capitalul social, după ce s-a consumat fondul de rezervă, dacă adunarea generală a acționarilor nu decide completarea capitalului sau reducerea lui la suma rămasă;
d) reducerea numărului de acționari la mai puțin de cinci, dacă au trecut mai mult de 6 luni fără a fi completat;
e) existența forței majore invocate de orice acționar, în cazul în care aceasta durează mai mult de 8 luni, iar adunarea generală a acționarilor constată că funcționarea societății nu mai este posibilă;
f) în orice alte situații, pe baza hotărârii adunării generale a acționarilor, luată în unanimitate.
Dizolvarea societății comerciale trebuie să fie înscrisă în Registrul comerțului și publicată în Monitorul Oficial al României. Partea a IV-a.
Articolul 33
Lichidarea
În caz de dizolvare, societatea va fi lichidată.
Lichidarea societății și repartizarea patrimoniului se iac în condițiile și cu respectarea procedurii prevăzute de lege.
Articolul 34
Litigii
Litigiile societății cu persoane fizice sau juridice române sunt de competența instanțelor judecătorești din România.
Litigiile născute din raporturile contractuale dintre societate și persoanele juridice române pot fi soluționate și prin arbitraj, potrivit legii.
Capitolul VIII
Dispoziții finale
Articolul 35
Prevederile prezentului statut se completează cu dispozițiile legale referitoare la societățile comerciale.
Hotărâre privind organizarea unei conferințe a miniștrilor științei, cercetării și tehnologiei din Europa Centrală și de Est
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - Se aprobă organizarea de către Ministerul Cercetării și Tehnologiei, în prima decadă a lunii septembrie 1994, pe o durată de 3 zile, a unei conferințe a miniștrilor științei, cercetării și tehnologiei din Europa Centrală și de Est, referitoare la cunoașterea și promovarea rezultatelor activității de cercetare științifică În etapa de tranziție la economia de piață.
Art. 2. - Cheltuielile necesare organizării și desfășurării conferinței, în limita sumei de 100 milioane lei, conform devizului estimativ din anexă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, se suportă din Fondul special pentru cercetare-dezvoltare pe anul 1994, alocat Ministerului Cercetării și Tehnologiei.
Contrasemnează:
Ministrul cercetării și tehnologiei, Doru Dumitru Palade
Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Teodor Viorel Meleșcanu
Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu
Anexă
Deviz estimativ
Denumirea manifestării: Conferința miniștrilor științei, cercetării și tehnologiei din Europa Centrală și de Est, cu tema „Cunoașterea și promovarea rezultatelor activității de cercetare științifică în etapa de tranziție la economia de piață”.
Număr total de participanți: 100 din care: străini 70 români 30
Total cheltuieli: 100.000.000 lei
- din care:
a) cazare 78.499.600: lei
b) masa 70 X 4 X 13.500: 3.780.000 lei
c) transport București-Constanța-Neptun: 5.000.000 lei
d) cocteil 120X2.120: 254.400 lei
e) masa oficială 100X8.900: 890.000 lei
f) amenajare sală (instalație de traducere simultană în două limbi, traducători, aparate de copiere, proiecție etc.): 4.000.000 lei
g) mape, ecusoane și alte materiale: 2.476.000 lei
h) protocol (spectacole, muzee etc.): 300.000 lei
i) diverse materiale: 1.900.000 lei
j) diverse cheltuieli: 1.900.400 lei |}
Hotărâre privind scoaterea Societății Comerciale „Azochim” - S.A. Piatra-Neamț de sub regimul special de supraveghere instituit conform Hotărârii Guvernului nr. 301/1993
În temeiul art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 301/1993,
Guvernul României hotărăște:
Articol unic. - Se aprobă scoaterea Societății Comerciale „Azochim” - S.A. Piatra-Neamț de sub regimul special de supraveghere instituit conform Hotărârii Guvernului nr. 301/1993, în baza rezultatelor financiare obținute la sfârșitul anului 1993.
Contrasemnează:
Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu
Ministrul industriilor, Dumitru Popescu
Hotărâre pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Letonia cu privire la relațiile comercial-economice
Guvernul României hotărăște:
Articol unic. - Se aprobă Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Letonia cu privire la relațiile comercial-economice, semnat la Riga la 27 mai 1994.
Contrasemnează:
Ministrul comerțului, Cristian Ionescu
Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Teodor Viorel Meleșcanu
Acord între Guvernul României și Guvernul Republicii Letonia cu privire la relațiile comercial-economice
Guvernul României și Guvernul Republicii Letonia, denumite în continuare părți contractante,
recunoscând importanța deosebită a relațiilor comercial-economice tradiționale,
recunoscând importanța măsurilor îndreptate spre crearea unei baze stabile pentru lărgirea cu succes a colaborării între cele două țări,
luând în considerare schimbările profunde care au loc în viața economică a ambelor țări,
precum și conducându-se în relațiile comercial-economice după principiile egalității în drepturi, avantajului reciproc și alte principii ale dreptului internațional,
s-au înțeles asupra următoarelor:
Articolul 1
Părțile contractante, conform legislației în vigoare în țările lor, vor tinde să asigure dezvoltarea armonioasă, pe multiple planuri, a relațiilor comerciale dintre România și Republica Letonia.
Articolul 2
În scopul asigurării unor condiții reciproc avantajoase pentru dezvoltarea colaborării comercial-economice, părțile contractante își acordă una celeilalte tratamentul națiunii celei mai favorizate.
Articolul 3
Prevederile art. 2 din prezentul acord nu se extind asupra avantajelor:
a) acordate sau care pot fi acordate în viitor de către una dintre părțile contractante altor țări, în scopul facilitării comerțului de graniță sau riveran;
b) decurgând din participarea uneia dintre părțile contractante, în prezent sau în viitor, la uniuni vamale și zone de comerț liber.
Articolul 4
Prezentul acord nu va împiedica adoptarea de către oricare dintre părțile contractante a unor măsuri general acceptate în practica internațională, pe care aceasta le consideră necesare, pentru apărarea moralității și a ordinii publice, pentru protecția mediului înconjurător, pentru apărarea sănătății populației, a securității statului, sau pe care le consideră absolut necesare pentru aducerea la îndeplinire a convențiilor internaționale în care aceasta este sau Va deveni în viitor participantă.
Articolul 5
Părțile contractante vor contribui la dezvoltarea legăturilor directe dintre operatorii economici și instituțiile din ambele țări și vor crea condițiile necesare pentru încheierea și realizarea de contracte pentru livrarea de mărfuri și acordarea de servicii.
Articolul 6
Livrările reciproce de mărfuri și prestările de servicii se vor realiza pe baza contractelor ce se încheie între subiecții economici din România și Republica Letonia care se vor conduce, în colaborarea reciprocă, după principiile adoptate în practica comercială și financiară internațională, cu luarea în considerare a prețurilor mondiale curente.
Articolul 7
Decontările și plățile pentru toate genurile de operațiuni și servicii se vor efectua în valută liber convertibilă, precum și în oricare altă formă adoptată în practica bancară internațională, cu respectarea legislației fiecăreia din țările părților contractante.
Articolul 8
Băncile din România și din Republica Letonia vor stabili de comun acord modalitatea tehnică de servire bancară a operațiunilor economice externe decurgând din prezentul acord.
Articolul 9
Părțile contractante vor acorda sprijin operatorilor economici difuzând informații privind activitatea comercială, de investiții, de impozite, bancară, privind serviciile financiare, de transport.
Articolul 10
Părțile contractante vor sprijini adâncirea colaborării economice, stabilirea de legături directe și cooperare în producție, crearea de întreprinderi mixte, deschiderea de reprezentanțe și filiale ale operatorilor economici din ambele țări, precum și dezvoltarea și introducerea altor forme moderne de colaborare folosite în practica mondială.
Articolul 11
Părțile contractante vor asigura condițiile necesare pentru tranzitarea pe teritoriul statelor lor a mărfurilor românești și letone spre țările terțe sau din terțe țări.
Articolul 12
Părțile contractante vor înființa o comisie mixtă din reprezentanți ai fiecărei părți contractante, pentru urmărirea stadiului realizării prezentului acord și elaborarea de recomandări pentru dezvoltarea și extinderea colaborării comercial-economice.
Comisia mixtă se convoacă la propunerea uneia dintre părțile contractante.
ședințele comisiei mixte vor avea loc alternativ în România și Republica Letonia, cel puțin o dată pe an.
Articolul 13
Părțile contractante au convenit ca divergențele apărute între ele în ce privește interpretarea, aplicarea sau îndeplinirea prezentului acord, precum și toate celelalte probleme ce decurg din acesta, să fie soluționate pe calea tratativelor bilaterale.
Articolul 14
Prezentul acord poate fi modificat și/sau completat cu acordul prealabil scris al părților contractante.
Articolul 15
Acest acord se încheie pe o perioadă nelimitată și va fi aprobat în conformitate cu legislația în vigoare în fiecare dintre cele două țări. Fiecare parte contractantă va notifica celeilalte părți îndeplinirea procedurilor legale pentru intrarea în vigoare a acestui acord. Data intrării în vigoare a prezentului acord se consideră data primirii ultimei notificări.
La intrarea în vigoare a prezentului acord, Acordul comercial din 23 octombrie 1930 își pierde valabilitatea.
Prezentul acord poate fi denunțat prin notificarea uneia dintre părțile contractante către cealaltă parte contractantă. Prezentul acord își pierde valabilitatea la 6 luni de la notificarea în scris a denunțării.
În cazul încetării valabilității prezentului acord, prevederile lui rămân valabile pentru toate contractele semnate în perioada de valabilitate a acestuia, până la îndeplinirea lor integrală.
Încheiat la Riga la 27 mai 1994, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, letonă și rusă, toate textele având valoare egală. În caz de divergențe în interpretarea textului, textul în limba rusă va prevala.
Din împuternicirea Guvernului României, Theodor Purcărea
Din împuternicirea Guvernului Republicii Letonia, Olgert Pavlovskis
Referințe
- ↑ Regia Autonomă a Apelor „Apele Române” a fost înființată prin Hotărârea Guvernului nr. 196/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 13 aprilie 1991, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 53/1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. ?? din 19 februarie 1993, și a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 19 februarie 1993.