Monitorul Oficial 246/1993

De la wiki.civvic.ro
Sari la navigare Sari la căutare


Monitorul Oficial al României

Anul V, Nr. issue::0246 - Partea I - Vineri, 15 octombrie year::1993

Legi şi decrete

Lege privind garantarea în plată a salariului minim

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1. - (1) Persoanele juridice și fizice care angajează personal salariat cu contract de muncă sunt obligate să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puțin egal cu nivelul salariului de bază minim brut pe țară.

(2) Dispozițiile alineatului precedent se aplică în cazul când salariatul este prezent la lucru, în cadrul programului, dar nu poate să-și desfășoare activitatea din motive neimputabile acestuia.

(3) În cazul salariatului angajat cu o fracțiune de normă, se garantează în plată un salariu egal cu nivelul salariului de bază minim brut pe țara, corespunzător fracțiunii de normă.

Art. 2. - (1) Ministerul Muncii și Protecției Sociale efectuează controlul în unități privind modul de respectare a prevederilor prezentei legi.

(2) Nerespectarea dispozițiilor arii. 1 constituie contravenție și se sancționează cu amendă între 50.000 lei și 200.000 lei.

(3) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către persoanele cu atribuții de control din Ministerul Muncii și Protecției Sociale și din direcțiile teritoriale pentru muncă și protecție socială.

(4) Dispozițiile privind constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se completează cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor.

Art. 3. - Litigiile generate de neacordarea drepturilor prevăzute de prezenta lege salariaților constituie litigii de muncă și se soluționează de către instanțele judecătorești.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 30 septembrie 1993, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

p. Președintele Senatului, Eugen Dijmărescu

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 4 octombrie 1993, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

p. Președintele Camerei Deputaților, Radu Berceanu

București, 11 octombrie 1993 1993 | Nr. 68.

Decret pentru promulgarea Legii privind garantarea în plată a salariului minim

În temeiul art. 77 alin. (1) din Constituția României, promulgăm

Legea privind garantarea în plată a salariului minim

și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 11 octombrie 1993 | Nr. 176.

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre privind structura Guvernului României și a aparatului său de lucru

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - (1) Guvernul României - organ central al puterii executive - asigură realizarea coerentă a politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice, fiind organizat în conformitate cu prevederile Constituției și ale Legii nr. 37/1990, precum și cu Hotărârea Parlamentului României nr. 11 din 19 noiembrie 1992.

(2) Guvernul României are structura prevăzută în anexele nr. 1 și 1 A.

Art. 2. - Primul-ministru al Guvernului are un aparat de lucru format din: Grupul de consilieri de stat; Corpul de control al primului-ministru; Departamentul informațiilor Publice; Departamentul pentru Integrare Europeană; Oficiul pentru Relații cu Sindicatele și Patronatul; Cabinetul primului-ministru, potrivit anexei nr. 2.

Art. 3. - Primul-ministru al Guvernului coordonează activitatea următoarelor organe de specialitate din subordinea Guvernului: Administrația Națională a Rezervelor Materiale; Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale; Agenția Națională de Control al Exporturilor; Agenția Națională pentru Resurse Minerale; Comisia Națională pentru Statistică.

Art. 4. - Consiliul pentru Coordonare, Strategie și Reformă Economică, condus de un președinte, are în structură: Colegiul consultativ, Consiliul interministerial, Departamentul pentru reformă economică, potrivit anexei nr. 3.

Art. 5. - Ministrul de stat, președintele Consiliului pentru Coordonare, Strategie și Reformă Economică, coordonează activitatea următoarelor organe de specialitate din subordinea Guvernului: Agenția Națională pentru Privatizare; Agenția Română de Dezvoltare; Comisia Națională de Prognoză; Comisia Națională de Informatică.

Art. 6. - Ministrul de stat, ministrul muncii și protecției sociale, coordonează activitatea următoarelor organe de specialitate din subordinea Guvernului: Secretariatul de Stat pentru Culte; Secretariatul de Stat pentru Handicapați; Subsecretariatul de Stat pentru Problemele Victimelor Revoluției; Comitetul Național pentru Protecția Copilului.

Art. 7. - Ministrul de stat, ministrul finanțelor, coordonează activitatea următoarelor organe de specialitate din subordinea Guvernului: Institutul Român de Standardizare; Biroul Român de Metrologie Legală; Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci.

Art. 8. - Ministrul de stat, ministrul afacerilor externe, coordonează activitatea: Comitetului Interministerial pentru Relațiile cu Republica Moldova; Centrului „Euroatlantic” București; Institutului de Relații și Studii Internaționale; Fundației Europene „Nicolae Titulescu”.

Art. 9. - Miniștrii de stat pot avea un aparat de lucru cuprinzând un număr de maximum 10 posturi.

Art. 10. - Ministrul pentru relația cu Parlamentul are un aparat de lucru cuprinzând un număr de maximum 15 posturi.

Art. 11. - (1) Secretariatul General al Guvernului este condus de secretarul general al Guvernului, cu rang de ministru.

(2) În exercitarea atribuțiilor care îi revin, secretarul general al Guvernului emite ordine.

(3) Structura Secretariatului General al Guvernului este prevăzută în anexa nr. 4.

Art. 12. - (1) Secretarul general al Guvernului coordonează activitatea următoarelor organe de specialitate din subordinea Guvernului: Consiliul pentru Minoritățile Naționale; Oficiul pentru Protecția Consumatorilor.

(2) Departamentul pentru Administrație Publică Locală este organizat și funcționează în cadrul structurii Guvernului, conform anexei nr. 1.

Art. 13. - Principalele atribuții ale Secretariatului General al Guvernului sunt prevăzute în anexa nr. 5.

Art. 14. - Organele de specialitate din subordinea Guvernului, a căror activitate este coordonată de primul-ministru, de miniștrii de stat și de secretarul general al Guvernului, sunt organizate și funcționează prin hotărâre a Guvernului.

Art. 15. - Compartimentele funcționale și atribuțiile specifice ale structurilor prevăzute în anexele nr. 2, 3 și 4 se aprobă prin decizie a primului-ministru.

Art. 16. - Personalul din aparatul Guvernului, exclusiv demnitarii, se încadrează pe posturi începând cu data de 15 octombrie 1993.

Art. 17. - Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 18. - Hotărârea Guvernului nr. 860 din 31 decembrie 1992 și Hotărârea Guvernului nr. 196 din 29 aprilie 1993 se abrogă.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 27 septembrie 1993 | Nr. 515.

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului, Viorel Hrebenciuc

Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmâncă

Anexa nr. 1

MO246 93 1.jpg

Anexa nr. 1 A

Componența Guvernului României potrivit Hotărârii Parlamentului României nr. 11 din 19 noiembrie 1992

  • Prim-ministru al Guvernului

*

  • Ministru de stat, președintele Consiliului pentru, Coordonare Strategie și Reformă Economică
  • Ministru de stat, ministrul muncii și protecției sociale
  • Ministru de stat, ministrul finanțelor
  • Ministru de stat, ministrul afacerilor externe

*

  • Ministrul justiției
  • Ministrul apărării naționale
  • Ministru de interne
  • Ministrul industriilor
  • Ministrul agriculturii și alimentației
  • Ministrul transporturilor
  • Ministrul comunicațiilor
  • Ministrul comerțului
  • Ministrul turismului
  • Ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului
  • Ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului
  • Ministrul învățământului
  • Ministrul cercetării și tehnologiei
  • Ministrul sănătății
  • Ministrul culturii
  • Ministrul tineretului și sportului
  • Ministrul pentru relația cu Parlamentul.

Anexa nr. 2

MO246 93 2.jpg

Anexa nr. 3

MO246 93 3.jpg

Anexa nr. 4

MO246 93 4.jpg

Anexa nr. 5

Principalele atribuții ale Secretariatului General al Guvernului

1. Asigură respectarea metodologiei aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 390/1993; examinează proiectele de acte normative (proiecte de legi, ordonanțe și hotărâri ale Guvernului) înaintate de ministere și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, urmărind prezentarea acestora în vederea promovării și adoptării lor în ședințele de Guvern.

2. Elaborează proiecte de acte normative la solicitarea primului-ministru sau a miniștrilor de stat; redactează și prezintă spre aprobare deciziile primului-ministru potrivit art. 7, 9, 16, 17 și 18 din Legea nr. 37/1990.

3. Asigură organizarea ședințelor Guvernului și ale biroului său executiv; convoacă membrii Guvernului la ședințele de Guvern; pregătește și difuzează membrilor Guvernului, spre analiză, proiectele de acte normative, potrivit unui program lunar și, respectiv, săptămânal, în corelare cu propunerile ministerelor.

4. Asigură, împreună cu inițiatorii, definitivarea proiectelor de acte normative în conformitate cu cele stabilite în ședințele de Guvern, potrivit celor consemnate în stenogramele respective.

5. Acționează operativ pentru înaintarea proiectelor de legi la Parlament, precum și pentru publicarea în Monitorul Oficial al României a ordonanțelor și hotărârilor Guvernului adoptate.

6. Organizează obținerea contrasemnăturilor miniștrilor care răspund de punerea în executare a prevederilor ordonanțelor și hotărârilor Guvernului, supunându-l spre aprobare primului-ministru.

7. Organizează evidența proiectelor de legi transmise spre adoptare Parlamentului, a ordonanțelor și hotărârilor Guvernului precum și a deciziilor primului-ministru; asigură evidența și circulația documentelor cu caracter secret sau secret de serviciu.

8. Asigură urmărirea îndeplinirii de către ministere și alte autorități publice a obligațiilor ce decurg din legile țării, ordonanțele și hotărârile Guvernului, precum și din deciziile primului-ministru, raportând periodic în ședințele de Guvern și primului-ministru.

9. Asigură măsurile necesare pentru ca Guvernul să-și poată exercita atribuțiile legale ce îi revin în raporturile cu Curtea Constituțională, Curtea de Conturi și celelalte autorități publice.

10. Efectuează analiza juridică a memoriilor și petițiilor adresate Guvernului sau primului-ministru de către persoane fizice sau persoane juridice; asigură desfășurarea normală a activității privind relațiile cu publicul.

11. Asigură desfășurarea activității de expertizare, documentare și informare juridică, economico-financiară, etc.

12. Acordă asistența juridică necesară pentru soluționarea problemelor contencioase în care Guvernul sau Secretariatul General este parte.

13. Organizează desfășurarea activităților pentru întreg aparatul Guvernului: protocol și relații externe; personal și salarizare; financiar-contabilitate; gestionare și administrare bunuri; transport de bunuri și persoane; registratura generală și informațiile; accesul publicului în incinta Guvernului; paza sediului Guvernului.

14. Îndeplinește, în condițiile reglementărilor legale, atribuțiile ministerului de resort prevăzute de Legea nr. 15/1990 pentru unii agenți economici; răspunde de activitatea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”.

Acte ale Băncii Naționale a României

Ordinul nr. 517

Având în vedere prevederile pct. 15 din Normele privind organizarea și funcționarea pieței valutare bancare (anexa nr. 3 la Regulamentul nr. V/3616/2/1992 privind efectuarea operațiunilor valutare), emise de Banca Națională a României,

  • în temeiul prerogativelor conferite prin Legea nr. 34/1991 privind Statutul Băncii Naționale a României și prin Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancară,

Guvernatorul Băncii Naționale a României emite următorul ordin:

Art. 1. - Începând cu data de 1 octombrie 1993, Comisia de licitații valutare, însărcinată cu organizarea și desfăşurarea ședințelor de licitații valutare în Banca Națională a României, instituită prin Ordinul guvematorului Băncii Naționale a României nr. 257 din 5 iunie 1992, cu modificările ulterioare, va avea următoarea componență:

  • Președinte: George Mucibabici - director, Direcția credit și operațiuni de piață (D.C.O.P.)
  • Înlocuitori : Maria Constantinescu - director adjunct, D.C.O.P.
Adrian Grigoriu - șei Serviciul administrarea rezervelor internaționale (S.A.R.I.)
  • Secretar: Gheorghe Danielopolu - consilier bancar, D.C.O.P.
  • Înlocuitor: Simona Șerbănescu - șef birou Back-Office, S.A.R.I.
  • Cotator: Enache Jiru - șef birou arbitraj, S.A.R.I.
  • Înlocuitor: Adrian Radu - analist, S.A.R.I.
  • Membru: Stere Paris - economist, Serviciul de relații cu Trezoreria
  • Înlocuitor: Magdalena Manea - arbitragist, S.A.R.I.
  • Membru: Daniel Bărbulescu - economist, Oficiul de control al devizelor (O.C.D.)
  • înlocuitor: Irina Simion - economist, O.C.D.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României.

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu

București, 8 octombrie 1993.

Acte ale organelor Administrației publice

Ordin privind circulația în România a produselor de uz veterinar și a altor produse specifice

Ministrul agriculturii și alimentației,

  • văzând nota Direcției generale sanitare veterinare nr. 42.280/9 septembrie 1993,
  • în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 785/11 decembrie 1992 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Alimentației,

emite următorul ordin:


1. Pot produce, deține și comerciali produse de uz veterinar (definite în anexa la prezentul ordin) unitățile specializate cu capital de stat, privat sau mixt, abilitate în acest sens prin autorizație expresă de către Ministerul Agriculturii și Alimentației - Direcția generală sanitară veterinară, conform Ordinului acestui minister nr. 10 din 25 februarie 1993.

2. Autorizația de fabricație se eliberează pe baza avizului Comisiei pentru avizarea produselor de uz veterinar.

3. Produsele de uz veterinar fabricate în țară sau provenite din import, folosite în practica medicală veterinară, trebuie sa fie autorizate și să fie înregistrate în Registrul Național la Ministerul Agriculturii și Alimentației - Direcția generală sanitară veterinară, conform prevederilor Normei sanitare veterinare nr. 20/1992.

4. Deținerea, repartizarea și folosirea produselor de uz veterinar destinate diagnosticării, prevenirii și combaterii bolilor la animale sunt permise numai medicilor veterinari autorizați.

Personalul veterinar cu studii medii poate folosi produsele de uz veterinar sub îndrumarea și controlul direct al medicului veterinar autorizat.

5. Deținerea, manipularea sau utilizarea în orice scop a tulpinilor microbiene (tulpini bacteriene, virale, de referință sau vaccinale, linii celulare etc.), fără autorizarea Ministerului Agriculturii și Alimentației - Direcția generală sanitară veterinară, este interzisă.

6. Înregistrarea, deținerea, repartizarea, utilizarea și evidența produselor toxice și a stupefiantelor folosite în practica medicală veterinară se fac cu respectarea reglementărilor în vigoare: Legea sanitară Veterinară nr. 60/1974, modificată prin Legea nr. 75/1991 și republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 23 decembrie 1991, H.C.M. nr. 1399/1970 Instrucțiunile Ministerului sănătății nr. 103/1970 și Decretul nr. 466/1977.

7. Achiziționarea, depozitarea și livrarea produselor de uz veterinar și de uz uman folosite în practica medicală veterinară pot fi efectuate numai de către agenții economici specializați, farmaciile veterinare, punctele farmaceutice veterinare, autorizate de Ministerul Agriculturii și Alimentației - Direcția generală sanitară veterinară, conform Regulamentului privind organizarea și desfășurarea activităților medicale veterinare particulare, aprobat prin Ordinul Ministerului Agriculturii și Alimentației nr. 16/1991.

Vânzarea de produse de uz veterinar de către alți agenți economici este interzisă.

8. Prin rețeaua de unități medicale veterinare specializate se pot comercializa și produse de tehnică medicală, dietetice, igienice-cosmetice, plante medicinale și alte produse auxiliare care sunt compatibile.

9. Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se sancționează administrativ, contravențional sau penal, după caz, conform Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, republicată şi Hotărârii Guvernului nr. 789/1991.

10. Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României.

Ministrul agriculturii și alimentației, Ioan Oancea

București, 24 septembrie 1993. Nr. 43.

Anexă

Definirea şi clasificarea produselor de uz veterinar și a aditivilor furajeri

1. Prin produse de uz veterinar se înțelege produsele biologice, medicamentele, dezinfectantele, raticidele, insecticidele.

  • Produsele biologice de uz veterinar sunt produse utilizate în medicina veterinară în scopul inducerii unei imunități active sau pasive (vaccinuri, seruri imune, precum și cele utilizate în diagnosticul imunității animalelor: alergene, antigene, seruri martor de reacție).
  • Prin medicament de uz veterinar se înțelege orice compus sau amestec de compuși chimici, produse de origine vegetală sau animală, condiționate într-o formă farmaceutică, utilizată ca atare, fără modificări, care, administrat unui animal, are drept scop diagnosticarea, prevenirea, ameliorarea sau vindecarea unei stări patologice indiferent de natura acesteia.
  • Dezinfectantele sunt substanțe sau produși chimici care, în contact cu germenii infecțioși, au, asupra acestora, o acțiune distructivă sau neutralizantă.
  • Raticidele sunt substanțe chimice cu acțiune toxică lentă sau rapidă, folosite în scopul distrugerii rozătoarelor dăunătoare și vectoare de boli transmisibile.
  • Insecticidele sunt substanțe chimice cu efect de distrugere în masă a insectelor dăunătoare.

2. Aditivii furajeri constituie o grupă de ingrediente chimice care se adaugă în anumite proporții în nutreţurile combinate, cu scopul de a satisface unele cerințe privind stimularea ritmului de creștere a producției animaliere, diminuarea consumului specific, profilaxia și combaterea unor boli, corectarea gustului și a mirosului.