Monitorul Oficial 25/1994

De la wiki.civvic.ro
Sari la navigare Sari la căutare


Monitorul Oficial al României

Anul VI, Nr. issue::0025 - Partea I - Joi, 27 ianuarie year::1994

Acte ale organelor administrației publice

Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului

Departamentul pentru Administrație Publică Locală

Ordin pentru aprobarea Normativului-cadru privind contorizarea apei și a energiei termice la populație, instituții publice și agenți economici

În temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 795/1992, astfel cum a fost modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 491/1993 privind organizarea și funcționarea Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, și al Hotărârii Guvernului nr. 515/1993 privind structura Guvernului României și a aparatului său de lucru,
în aplicarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 348/1993 privind contorizarea apei și a energiei termice la populație, instituții publice și agenți economici,
ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului și secretarul de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normativul-cadru privind contorizarea apei și a energiei termice la populație, instituții publice și agenți economici, cuprins în anexa la prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, toate prevederile contrare se abrogă.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României.

Ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului,
Marin Cristea
Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală,
Octav Cozmâncă
București, 23 decembrie 1993 | Nr. 29/N.


Anexă

Normativ-cadru privind contorizarea apei și a energiei termice la populație, instituții publice și agenți economici

1. Dispoziții generale

1.1. Prezentul normativ-cadru reglementează modul de derulare a acțiunii de contorizare a apei și a energiei termice la populație, instituții publice și agenți economici, racordați la sistemele centralizate de distribuție, în vederea economisirii acestor resurse, a gestionării și facturării lor corecte, precum și a stabilirii unor raporturi echitabile între distribuitor și consumator.

1.2. Determinarea consumurilor de apă și energie termică în vederea facturării se face direct, cu ajutorul sistemelor de măsurare, conform prevederilor din Hotărârea Guvernului nr. 348/1993.

1.3. Până la generalizarea contorizării, stabilirea consumurilor de apă se face în regim paușal, diferențiat, iar determinarea consumurilor de energie termică se efectuează prin metoda indirectă, bazată pe măsurători și calcule.

1.4. Datorită diferențierilor care există între localități în ceea ce privește zona climaterică și eoliană, gradul de echipare tehnico-edilitară, starea tehnică a sistemelor de alimentare cu apă și energie termică, resursele, capacitățile și obiectivele de care dispun sau pe care și le fixează consiliile locale, vechile reglementări privind defalcarea uniformă a cantităților de apă și energie termică livrate, cu aplicabilitate generală în întreaga țară, constituie o frână în efortul de economisire a acestor resurse, precum și motive de neînțelegere între consumatori și agenții economici prestatori. De aceea, aprobarea programelor de achiziționare și montaj al sistemelor de măsurare, precum și a normelor care reglementează modul de repartizare a cantităților de apă și energie termică de către unitățile distribuitoare, până la montarea sistemelor de măsurare și, respectiv, în perioadele de nefuncționare temporară a acestora, se descentralizează și intră în competența consiliilor locale.

1.5. Desfășurarea acțiunii de contorizare, precum și stabilirea procedurilor de determinare și repartizare a cantităților de apă și energie termică pe abonați se efectuează potrivit prevederilor din prezentul normativ-cadru.

2. Achiziționarea, montarea, exploatarea, întreținerea, repararea, înlocuirea și verificarea metrologică a sistemelor de măsurare a apei și a energiei termice

2.1. Toate unitățile locale de distribuție, care livrează către populație apă sau agent termic pe bază de contract, au obligația să întocmească programe proprii de contorizare în conformitate cu prevederile art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 348/1993.

Până la 31 ianuarie 1994 programele de contorizare elaborate de unitățile de distribuție vor fi analizate și aprobate de consiliile locale.

2.1.1. Programele de contorizare trebuie să cuprindă:

  • inventarul abonaților pe categorii;
  • necesarul de contori și caracteristicile acestora;
  • graficul de eșalonare a lucrărilor de montaj;
  • sursele de finanțare.

2.1.2. Sursele de finanțare a lucrărilor de proiectare, achiziție și montaj al sistemelor de măsurare sunt:

  • sursele proprii ale unității distribuitoare;
  • alocații din bugetul local;
  • transferurile din bugetul de stat;
  • sume avansate de abonați pentru montarea contorilor în devans față de programul stabilit;
  • credite bancare;
  • alte surse.

2.1.3. În situația identificării unor surse suplimentare în perioada de realizare a programului, față de cele avute în vedere la întocmirea lui, termenele stabilite prin grafic vor fi devansate.

2.2. La alegerea, prin preselecție, de către distribuitor, a sistemelor de măsurare, se vor avea în vedere, în mod obligatoriu, prevederile normelor elaborate de Biroul Român de Metrologie Legală, precum și celelalte reglementari legale în domeniul activității de metrologie.

2.3. Achiziția sistemelor de măsurare pentru populație se face în etape, conform programului aprobat de consiliile locale sau în devans.

2.3.1. Întocmirea documentației tehnico-economice și execuția lucrărilor de montaj se asigură tot de către distribuitor, în mod direct sau prin unități de specialitate.

2.3.2. Instalarea sistemelor de măsurare se va face în locuri accesibile, pentru a putea fi citite atât de reprezentanții distribuitorului, cât și de cei ai consumatorului.

2.4. Agenții economici și instituțiile publice cu branșamente separate vor achiziționa sistemele de măsurare din fonduri proprii și vor asigura montarea acestora până la data de 31 decembrie 1994, pe bază de documentații avizate de către distribuitor.

2.5. (1) Recepția de către distribuitor privind realizarea montajului, conform documentației avizate, se va face cu participarea reprezentanților consumatorului și, după caz, a unității care a realizat lucrările de montaj. Cu această ocazie se vor realiza și probele, reglajele, spălările și dezinfectările necesare.

(2) Când condițiile sunt îndeplinite, contorul se pune în funcțiune și se sigilează, toate operațiunile fiind consemnate într-un proces-verbal de recepție și preluare în exploatare de către distribuitor.

(3) O dată cu montarea, pentru fiecare sistem de măsurare se va întocmi fișa contorului, în care se vor preciza: caracteristicile contorului, data și organul care a făcut etalonarea, fabricantul și indexul la pornire.

(4) În fișă se vor opera în mod obligatoriu toate operațiunile legate de întreținerea și funcționarea contorului (revizii, defecțiuni produse, remedieri, reetalonări etc.), consemnându-se data la care se execută aceste intervenții și perioadele de nefuncționare.

2.6. Exploatarea, întreținerea, repararea, înlocuirea și verificarea metrologică a sistemelor de măsurare sunt în sarcina exclusivă a distribuitorului și vor fi realizate cu respectarea normelor și instrucțiunilor de metrologie legală. Costurile pe care le implică realizarea acestor operațiuni se cuprind distinct în tariful de distribuție stabilit de consiliul local.

2.6.1. (1) În vederea unei bune exploatări, abonatul are obligația să se preocupe de asigurarea integrității sistemelor de măsurare și să faciliteze în permanență agenților distribuitorului accesul la contor pentru toate operațiunile necesare (citiri, verificări, întreținere, intervenții etc.).

(2) De asemenea, abonatul are obligația să asigure în permanență curățenia în căminul sau camera contorilor și să mențină accesul liber la aceștia.

(3) Accesul la contor trebuie să se facă în condiții de securitate și de igienă.

2.6.2. Sistemele de măsurare vor fi verificate periodic sau ori de câte ori este necesar de personal autorizat al distribuitorului și înlocuite în caz de uzură, avarie sau nefuncționare, de către distribuitor, pe cheltuiala sa.

2.6.3. În cazul în care deteriorarea sistemelor de măsurare, în orice mod, s-a produs din vina consumatorului, acesta va suporta costul sistemelor deteriorate sau al lucrărilor de demontare, verificare, reparare și remontare.

2.6.4. Ruperea sau violarea sigiliilor aplicate sistemelor de măsurare, precum și afectarea integrității sau funcționalității lor în orice mod constituie contravenție sau infracțiune, după caz, și se pedepsește în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

2.6.5. (1) În cazul verificărilor făcute la cererea abonatului, acesta va trebui să suporte cheltuielile ocazionate de verificare, dacă se dovedește că aparatul înregistrează corect sau dacă înregistrează în favoarea abonatului. Dacă se dovedește că aparatul nu funcționează corect sau înregistrează în favoarea distribuitorului, cheltuielile vor fi suportate de acesta.

(2) Dacă abonatul contestă rezultatele verificării, el are dreptul să ceară o expertiză la inspecțiile interjudețene de metrologie. Cheltuielile de expertiză le va suporta beneficiarul, dacă reclamația sa a fost neîntemeiată. În caz contrar, cheltuielile revin distribuitorului.

3. Determinarea consumurilor de apă și de energie termică
3.1. În cazul existenței și funcționării sistemelor de măsurare:

(1) Citirea contorilor se va face periodic (în conformitate cu prevederile din contract) de către reprezentantul distribuitorului instruit special în acest scop și de delegatul împuternicit al consumatorului.

(2) În cazul în care delegatul împuternicit al consumatorului nu se prezintă la data și ora stabilite pentru citirea contorului, datele înregistrate de contor sunt înscrise în fișa de consum, urmând ca abonatul să ia cunoștință de aceste date din facturile emise de distribuitor și confirmate la citirile ulterioare făcute în comun.

(3) Neprezentarea delegatului împuternicit al consumatorului la citirea contorului nu constituie motiv pentru neachitarea facturii.

(4) În facturile emise de distribuitor se vor evidenția valorile indexului vechi, ale indexului nou, cantitățile consumate, prețurile unitare, valoarea totală și alte elemente prevăzute de reglementările legale.

3.2. În cazul nefuncționării sistemelor de măsurare

Pentru perioada în care contorul a funcționat defectuos sau a fost prelevat din instalație pentru verificare metrologică, consumul de apă și de energie termică se va determina pe baza mediei zilnice corespunzătoare unei perioade similare în care contorul a funcționat normal.

3.3. Până la montarea sistemelor de măsurare în conformitate cu programele aprobate

3.3.1. Determinarea consumurilor de apă

(1) Stabilirea consumurilor de apă pe consumatori se face în regim paușal, diferențiat, ținând seama de baremurile orientative cuprinse în anexa nr. 1 și de mărimea coeficienților de corecție.

(2) Criteriile care vor opera în calculele făcute de unitatea distribuitoare de apă pentru determinarea coeficienților de corecție a normei stabilite în regim paușal sunt:

a) regimul de presiune asigurat la branșamentul consumatorului față de cel stipulat în contractul de furnizare;
b) consumul de apă stabilit prin măsurare directă la consumatori similar cu cel pentru care se întocmește calculul, față de baremul stabilit în regim paușal pe seama acestuia;
c) durata de furnizare efectivă a apei, față de aceea cuprinsă în programul de distribuție aprobat de consiliul local.

3.3.2. Determinarea consumurilor de energie termică

3.3.2.1. Consumurile de energie termică ce nu se înregistrează (Qnmtot) se determină de către furnizori (producători, revânzători) după relația generală:

Qnmtot = Qtot - (Qp + Qmtot)

în care:

Qtot = cantitatea totală de energie termică livrată de furnizori;
Qp = pierderile de energie termică în rețelele de transport și distribuție (rețele primare și/sau secundare);
Qmtot = suma consumurilor de energie termică pentru consumatorii dotați cu contoare de căldură sau la care se fac determinări pe baza debitelor din studiul de regim hidraulic și a diferențelor de temperatură măsurate.

Notă:

În cazul măsurării energiei termice la punctul de distribuție se aplică aceeași relație generală, în care:

Qtot = cantitatea de energie termică măsurată la punctul de distribuție;
Qp = pierderi de energie termică pe secundar.

3.3.2.1.1. Cantitatea totală de energie termică livrată de furnizor(Qtot) se determină, în cazul livrări din centralele termice aparținând unităților din subordinea consiliilor locale, cu relația:

Qtot = Cc × Pi × ηef

în care:

Cc = consumul de combustibil măsurat prin înregistrare la gaze naturale (contorizare), prin determinări volumetrice (mire, rigle gradate) la combustibili lichizi și prin cântărire la combustibili solizi;
Pi = puterea calorică inferioară efectivă a combustibilului utilizat, conform buletinelor de analiză prezentate de furnizor, în condițiile de livrare la consumator;
ηef = randamentul mediu efectiv al centralei termice, stabilit prin măsurători periodice conform legislației în vigoare (la sarcina medie efectivă corespunzătoare perioadei de facturare).

3.3.2.1.2. Determinarea pierderilor (Qp)

Pierderile Qp au două componente, și anume:

Qpt = pierderile prin transmisie spre mediul ambiant;
Qps = pierderile prin scăpări de agent termic.
Qp = Qpt + Qps

Pierderile prin transmisie spre mediul ambiant (Qpt) se determină, pentru fiecare sistem de alimentare centralizată cu energie termică, prin măsurători și calcule.

Pierderile prin scăpări de agent termic se stabilesc cu relația:

Qps = Gad × cad (tpmed - tadmed)

în care:

Gad reprezintă cantitatea de apă de adaos (măsurată), introdusă în sistem pentru completarea pierderilor, de către furnizorul de energie termică;
cad reprezintă căldura specifică a apei de adaos;
tpmed reprezintă temperatura medie a agentului termic pe conductele de ducere (ttmed) și pe conductele de întoarcere (trmed)
<math> t_{med}^p = \frac{t_{t_{med}} + t_{r_{med}}}{2} </math>;
tadmed reprezintă temperatura medie a apei de adaos.

3.3.2.2. Defalcarea pe destinații a consumului de energie termică care nu se înregistrează

3.3.2.2.1. Consumul de energie termică pentru prepararea apei calde menajere (Qdacm) se determină cu relația:

Qdacm = Gdar × c (tacmmed - tarmed)

în care:

Gdar = consumul de apă rece (determinat) pentru prepararea apei calde menajere:
Gdar = S + Varm

în care:

S = densitatea apei reci la temperatura medie;
Varm = consumul de apă rece măsurat cu apometre;
c = căldura specifică a agentului termic;
tacmmed = temperatura medie a apei calde menajere măsurată cu termometre;
tarmed = temperatura medie a apei reci măsurată cu termometre.

3.3.2.2.2. Consumul de energie termică pentru încălzire (Qinm) rezultă din cantitatea totală de energie termică livrată de furnizor, pe baza relației:

Qinm = Qnmtot - Qdacm

în care:

Qdacm are semnificația de la pct. 3.3.2.2.1.

3.3.2.3. Defalcarea pe consumatori a consumului de energie termică pentru încălzire și pentru prepararea apei calde menajere

3.3.2.3.1. Principii:

a) pentru încălzire:
  • în cazul consumatorilor industriali, agricoli și similari, proporțional cu puterea termică instalată;
  • în cazul consumatorilor urbani (casnici, dotări social-culturale și comerciale), proporțional cu suprafața echivalentă termic a corpurilor de încălzire cu care acestea sunt dotate;
b) pentru prepararea apei calde menajere:
  • în cazul locuințelor, proporțional cu numărul de persoane;
  • în cazul unităților comerciale, social-culturale, economice etc., proporțional cu puterea instalată, ținându-se seama de nivelurile orientative de consum prevăzute în anexa nr. 2 la prezentele norme, corectate în funcție de condițiile efective de livrare.

3.3.2.3.2. Criterii

Criteriile care vor opera în calculele făcute de unitatea distribuitoare de energie termică pentru determinarea coeficienților de corecție a cantităților determinate și defalcate pe destinații, în conformitate cu precizările de la pct. 3.3.2.1 și 3.3.2.2., sunt:

A. Pentru încălzire:
a) debitul de agent termic circulat prin instalația consumatorului față de cel prevăzut în studiul de regim hidraulic;
b) temperatura agentului termic pe tur și retur, măsurată la limita vecinătății dintre instalațiile distribuitorului și cele ale consumatorului, față de valoarea acelorași parametri măsurați la centrala termică sau, după caz, la punctul termic.
B. Pentru prepararea apei calde menajere:
  • presiunea medie orară asigurată la punctul de distribuție (centrală termică, respectiv punctul termic) în cadrul programului de livrare a apei calde, față de presiunea necesară la consumator.

3.3.3. (1) În calculele făcute de unitățile distribuitoare pentru repartizarea diferențiată pe consumatori a cantităților de apă și de energie termică, prezentele criterii vor opera sub formă de coeficienți de corecție, a căror mărime și periodicitate de determinare vor fi stabilite prin normele aprobate de consiliile locale.

(2) La evaluarea mărimii acestora se va ține seama de necesitatea stimulării interesului părților contractante pentru economisirea apei și a energiei termice, creșterea calității serviciilor în aceste domenii și scurtarea perioadei de timp până la generalizarea contorizării.

4. Dispoziții finale

4.1. Până la montarea sistemelor de măsurare, în vederea stabilirii corecte a consumurilor de apă și de energie termică, distribuitorii au obligația sa-și echipeze instalațiile cu aparatură de măsură și control necesară determinării parametrilor prevăzuți la pct. 3.3.1. și 3.3.2.

4.2. Distribuitorii au obligația să țină evidența primară a parametrilor și să înregistreze toate manevrele care se fac în instalații.

4.3. Abonații au obligația să declare distribuitorului toate elementele necesare efectuării calculelor de repartizare a consumurilor de apă și de energie termică, precum și modificările care intervin pe parcursul derulării contractului.


Anexa Nr. 1 la normativul-cadru

Lista de baremuri orientative pentru determinarea în sistem paușal a consumurilor de apă pe categorii de consumatori

1. Pentru imobilele care se alimentează cu apă din cișmele publice amplasate la o distanță de până la 500 m - 1,2 m3/persoană/lună.

2. Pentru imobilele branșate și racordate la rețeaua de apă și canalizare, cu cișmele amplasate în curți - 2,4 m3/persoană/lună.

3. Pentru imobilele cu instalații interioare de apă și canalizare, cu preparare locală a apei calde menajere - 6,3 m3/persoană/lună.

4. Pentru imobilele cu instalații centrale de încălzire a apei (puncte și centrale termice) în care este inclus și consumul de apă caldă - 8,4 m3/persoană/lună.

5. Pentru posesorii de autovehicule care folosesc apa din conductele de alimentare ale clădirii, în vederea întreținerii acestora (când această operațiune nu este interzisă prin hotărâre a consiliului local):

Autovehiculul Baremul
- Motocicletă 1 m3/vehicul/lună
- Autoturism 7,5 m3/vehicul/lună
- Autocamion 15 m3/vehicul/lună
- Autodubă, microbuz, autoutilitară și altele asimilate 12 m3/vehicul/lună

6. Pentru consumul de apă folosită pentru udatul spațiilor verzi, al plantațiilor de pomi, irigarea grădinilor de zarzavat, precum și pentru creșterea și îngrijirea animalelor:

a) pentru udarea spațiilor verzi (peluze, rabate de flori etc.) consumul mediu de apă este de 250 l/mp și sezon;
b) pentru stropitul grădinilor de legume consumul mediu de apă este de 300 l/mp și sezon;
c) pentru stropitul legumelor din solarii consumul mediu de apă este de 500 l/mp și sezon;
d) pentru stropitul viilor și livezilor consumul mediu de apă este de 50 l/mp și sezon;
e) pentru creșterea și îngrășarea animalelor consumul mediu de apă este următorul:
Animalul Consumul lunar (litri)
- Boi, cai, tineret taurin 1.800
- Vaci 3.000
- Porci 1.000
- Purcei 600
- Ovine 300
- Păsări de curte 15
- Nutrii, nurci 6.000

7. Pentru consumul de apă rece care revine personalului agenților economici care folosesc, în comun cu locatarii, obiecte sanitare:

Obiectul sanitar Baremul
- Chiuvetă, lavoar 0,5 m3/persoană/lună
- W.C. 0,5 m3/persoană/lună
- Duș 3,0 m3/persoană/lună
- Cadă baie 2,0 m3/persoană/lună
- Cișmea cu robinet 1,0 m3/persoană/lună
- Cișmea cu jet continuu 120,0 m3/lună
- Pisoar cu spălare continuă 144,0 m3/lună la 2 m la țeavă
- Pisoar cu spălare intermitentă 28,0 m3/lună
Notă:
Din consumul total înregistrat se determină mai întâi consumul de apă aferent suprafețelor cu altă destinație decât aceea de locuință conform baremurilor de mai sus, iar diferența se repartizează pe locatari proporțional cu numărul de persoane. În cazul în care consumul înregistrat cu ajutorul sistemului de măsurare este mai mic decât cel determinat în sistem paușal pentru deținătorii spațiilor cu altă destinație decât aceea de locuință, calculul împărțirii pe destinații se reface, cantitățile fiind stabilite proporțional.

8. Pentru suprafețele locative cu altă destinație decât aceea de locuință, care nu au montate aparate pentru înregistrarea consumului de apă și care sunt alimentate cu apă prin branșament comun cu locuințele:

Unitatea Baremul
- Bufet expres 400 m3/robinet/lună
- Piață agroalimentară 400 m3/robinet/lună
- Bufet, bodegă, lacto-bar, bar, unități tip „Gospodina”, patiserii 250 m3/robinet/lună
- Restaurant 200 m3/robinet/lună
- Cantină 100 m3/robinet/lună
- Cofetărie 150 m3/robinet/lună
- Centru de răcoritoare 120 m3/robinet/lună
- Centru de umplut sifoane 100 m3/robinet/lună
- Magazin pentru desfacerea legumelor și fructelor 50 m3/robinet/lună
- Magazin alimentar 50 m3/robinet/lună
- Magazin pentru desfacerea produselor din carne și pescărie 100 m3/robinet/lună
- Atelier de spălătorie (manual) 100 m3/robinet/lună
- Frizerie 10 m3/robinet/lună
- Coafură 15 m3/robinet/lună
- Atelier fotografic 20 m3/robinet/lună
- Farmacie 5 m3/robinet/lună
- Magazin de florărie 20 m3/robinet/lună
- Policlinică și dispensar 10 m3/robinet/lună
- Spital 17 m3/robinet/lună
- Cinematograf 0,4 m3/loc/lună
- Teatru și casă de odihnă 0,8 m3/loc/lună
- Școală 1 m3/elev/lună
- Școală cu internat 4 m3/elev/lună
- Grădiniță și creșă cu program săptămânal 3 m3/copil/lună
- Club sindical 0,2 m3/loc/lună
- Cămin muncitoresc 2,5 m3/loc/lună
- Hotel cu băi comune 4,5 m3/loc/lună
- Hotel cu băi în fiecare cameră 15 m3/loc/lună

9. Pentru agenții economici neprevăzuți în această listă, stabilirea consumurilor se va face prin asimilarea cu unitățile cu specific de activitate asemănător celor care figurează în listă.

În cazul în care agenții economici folosesc și apa încălzită care nu trece printr-un aparat de înregistrare, cantitatea de apă caldă va reprezenta 40% din consumul de apă rece și se va adăuga la aceasta.


Anexa Nr. 2 la normativul-cadru

Lista de baremuri privind consumurile orientative de energie termică în instituții publice și agenți economici pentru prepararea apei calde menajere prin instalații comune cu locuințele care nu sunt dotate cu aparate de măsurat proprii

Nr. crt. Unitatea U.M. Consumuri de energie termică
iarna vara
1. Bufet expres, piață agroalimentară Gcal./robinet/lună 8,80 7,20
2. Bufet, bodegă, lacto-bar, bar, unități tip „Gospodina”, patiserie Gcal./robinet/lună 5,50 4,50
3. Restaurant Gcal./robinet/lună 4,40 3,60
4. Cofetărie Gcal./robinet/lună 3,30 2,70
5. Centru de răcoritoare Gcal./robinet/lună 2,64 2,16
6. Cantină, magazin pentru desfacerea produselor din carne și pescărie, atelier de spălătorie (manual) Gcal./robinet/lună 2,20 1,80
7. Magazin pentru desfacerea legumelor și fructelor, magazin alimentar Gcal./robinet/lună 1,10 0,90
8. Atelier fotografic, magazin de florărie Gcal./robinet/lună 0,44 0,36
9. Spital Gcal./robinet/lună 0,374 0,306
10. Coafură Gcal./robinet/lună 0,33 0,27
11. Policlinică, dispensar, frizerie Gcal./robinet/lună 0,22 0,18
12. Farmacie Gcal./robinet/lună 0,11 0,09
13. Hotel cu baie în fiecare cameră Gcal./loc/lună 0,33 0,27
14. Hotel cu băi comune Gcal./loc/lună 0,099 0,081
15. Cămin muncitoresc Gcal./loc/lună 0,055 0,045
16. Teatru, casă de cultură Gcal./loc/lună 0,0176 0,0146
17. Cinematograf Gcal./loc/lună 0,0088 0,0072
18. Club sindical Gcal./loc/lună 0,0044 0,0036
19. Școală cu internat Gcal./elev/lună 0,088 0,072
20. Grădiniță și creșă cu program săptămânal Gcal./copil/lună 0,066 0,054
21. Școală fără internat, fără dușuri sau băi Gcal./elev/schimb/lună 0,011 0,009
Notă:
  1. Pentru instituțiile publice și agenții economici neprevăzuți în această listă, stabilirea consumurilor de energie termică se va face conform necesarului de apă caldă din STAS 1478/1990, ținându-se seama și de diferența de temperatură dintre apa caldă menajeră și apa rece.
    La instituțiile publice și agenții economici neprevăzuți în lista de baremuri sau în STAS 1478/1990, consumul de energie termică se va determina prin asimilare cu cel al unităților cu specific asemănător, menționate în lista de baremuri sau STAS.
  2. Consumurile de energie termică pentru prepararea apei calde menajere se vor corela cu programul efectiv de funcționare a unităților, cu temperatura și cu duratele efective de livrare a apei calde.
  3. Cantitatea de apă rece consumată pentru prepararea apei calde menajere se facturează separat, la tarifele în vigoare, baremurile referindu-se numai la energia termică.


————————



Ministerul Finanțelor

Precizări privind măsurile care trebuie luate pentru încheierea exercițiului financiar-contabil pe anul 1993

Administratorii regiilor autonome și ai societăților comerciale cu capital de stat și privat și celelalte persoane prevăzute la art. 1 din Legea contabilității nr. 82/1991, indiferent de forma de organizare au, potrivit art. 11 din aceeași lege, răspunderea organizării și ținerii contabilității potrivit dispozițiilor legale.

Pentru încheierea corectă a exercițiului financiar pe anul 1993 se vor lua următoarele măsuri:

1. Efectuarea inventarierii întregului patrimoniu al unității potrivit prevederilor legii sus-menționate și ale metodologiei prevăzute în cap. V din Normele metodologice privind contabilitatea unităților economice, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 595/1970, stabilirea rezultatelor inventarierii, înregistrarea în contabilitate și reflectarea acestora în bilanțul contabil pe anul 1993.

2. Bunurile distruse sau constatate lipsă din vina unor persoane se evaluează la valoarea de înlocuire în vigoare la data constatării pagubei. Diferența dintre valoarea de înregistrare și valoarea imputată a materiilor prime, materialelor, produselor finite etc. se înregistrează pe rezultatele financiare (498=750), iar diferența dintre valoarea de înregistrare și valoarea imputată a mijloacelor fixe constatate lipsă sau degradate din vina unor persoane se înregistrează la fondul de investiții (498=716).

3. Înregistrarea în contabilitate a tuturor documentelor care privesc operațiuni de patrimoniu, mișcarea bunurilor materiale, cheltuieli, încasări, decontări sau alte operațiuni economice și financiare privind gestiunea anului 1993.

În acest scop, se va urmări ținerea corectă și la zi a evidenței, astfel încât toate operațiunile efectuate să fie consemnate în documente legale, iar acestea să fie înregistrate în conturile sintetice și analitice în vederea verificării concordanței datelor înregistrate în aceste evidențe și clarificarea diferențelor constate. Înscrisurile care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document justificativ numai în cazurile în care furnizează toate informațiile prevăzute de normele legale în vigoare. În cazul cumpărării de bunuri și valori, al executării de lucrări sau al prestării de servicii de la persoane fizice, înscrisul trebuie să conțină toate elementele de identificare a persoanei (nume și prenume, seria și numărul actului de identitate, adresa completă, suma achitată, impozitele calculate și reținute conform legii).

4. Analiza conținutului soldurilor conturilor contabile, în sensul ca acestea să reflecte operațiunile reale efectuate și înregistrate în contabilitate pe bază de documente justificative, conform normelor metodologice și instrucțiunilor de aplicare a planurilor de conturi.

Cu această ocazie se va urmări, în principal, clarificarea sumelor care se mențin nejustificat în soldul unor conturi din activul și pasivul bilanțului, cum sunt:

a) la conturile: „Debitori”, „Clienți", „Furnizori” și „Creditori” interni și externi, se va urmări încasarea debitelor și a creanțelor restante în lei și în valută, precum și achitarea obligațiilor de plată față de furnizori și creditori. La analiza soldului contului „Creditori” se va asigura determinarea corectă a obligațiilor față de fondurile speciale (anexa nr. 1);

b) la contul „Decontări din operațiuni în curs de lămurire”, se vor lua măsuri pentru clarificarea sumelor înregistrate, trecerea lor pe seama persoanelor vinovate, costurilor de producție sau rezultatelor financiare, după caz, și, respectiv, pentru identificarea apartenenței și naturii sumelor încasate, în conformitate cu dispozițiile legale;

c) la contul „Decontări cu bugetul statului”, se va acționa pentru vărsarea la termenele legale a obligațiilor față de bugetul de stat.

Totodată se vor analiza eventualele sume evidențiate în debitul acestui cont, reprezentând creanțe de încasat de la bugetul de stat. În legătură cu aceasta, se precizează că se pot evidenția drepturi ale agenților economici în contul bugetului de stat numai în măsura reglementării exprese, prin dispoziții legale, a operațiunilor respective, luându-se măsuri pentru stornarea înregistrărilor care nu se încadrează în dispozițiile legale.

Eventualele subvenții, diferențe de preț, prime sau alte sume, cuvenite agenților economici și neîncasate de la buget la 31 decembrie 1993, se pot înregistra în debitul contului 430 „Decontări cu bugetul statului” numai pe baza certificării realității acestora de către organele de control financiar teritoriale. În același mod (din punct de vedere al certificării) se va proceda și cu debitele evidențiate în conturile fondurilor extrabugetare;

d) la contul 740 „Subvenții” pentru produse și activități, se va urmări ca rulajul creditor să reflecte subvențiile aferente facturilor emise până la 31 decembrie 1993 și, ca urmare, pentru evidențierea corectă a acestora, se impune verificarea exactității sumelor pe baza cantităților de produse livrate și a subvențiilor unitare, aprobate și comunicate pe produse de către Ministerul Finanțelor.

În acest scop, regiile autonome și societățile comerciale cu capital majoritar de stat au obligația ca până la 25 ianuarie 1994 să întocmească și să prezinte direcțiilor generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene și a municipiului București deconturile definitive privind justificarea subvențiilor și a diferențelor de preț cuvenite pe baza datelor de execuție pe anul 1993.

În cazul în care din verificarea deconturilor prezentate de regiile autonome și de societățile comerciale cu capital de stat rezultă că s-au primit subvenții și diferențe de preț de la buget mai mari decât se cuvenea, sumele respective vor fi virate în termen de 5 zile de la data închiderii bilanțului contabil și confirmate de către direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat, în conturile bugetului de stat pe anul 1994, ale bugetelor locale, capitolul 22.05 „Restituiri de fonduri din finanțarea bugetară a anilor precedenți”, cont deschis la unitățile băncilor comerciale sau la trezoreriile finanțelor publice județene și a municipiului București, după caz. Pentru nevărsarea sumelor la termen se aplică penalizări de 0,3% pentru fiecare zi de întârziere.

5. Stabilirea corectă a profitului impozabil, a impozitului pe profit, determinarea profitului net și repartizarea acestuia pe destinațiile prevăzute de lege.

În acest scop, se va asigura determinarea corectă a cheltuielilor aferente activității desfășurate, corespunzătoare veniturilor, impozitelor, accizelor și altor impozite și taxe, avându-se în vedere modul de stabilire a profitului impozabil, conform Precizărilor Ministerului Finanțelor nr. 4175/1/1993, precum și prezentelor precizări.

Pentru aceasta se va urmări:

  • inventarierea și stabilirea exactă a producției neterminate și evaluarea corectă a acesteia, precum și a pierderilor din calamități naturale conform Ordinului comun nr. 233/24/1990 al ministrului finanțelor și al ministrului agriculturii și alimentației;
  • repartizarea cheltuielilor anticipate și a cheltuielilor indirecte în conformitate cu regulile de bază privind evidența și calcularea costurilor, iar pentru cheltuielile anticipate eșalonate pe mai mult de 2 ani, se va urmări existența aprobărilor legale;
  • includerea în costuri, potrivit reglementărilor în vigoare, a rezervelor pentru cheltuielile preliminate în limita cheltuielilor efective. Eventualele rezerve constituite nelegal sau în plus vor fi stornate din costuri;
  • includerea în costuri a tuturor drepturilor care se acordă salariaților pentru munca prestată, inclusiv premiile și drepturile în natură care, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 496/1992 fac parte din fondul de salarii. Cota de constituire a fondului de premiere și modalitățile concrete de acordare (obiective, periodicitate, categorii de personal) sunt cele stabilite prin contractul colectiv de muncă și se pot acorda în limita posibilităților financiare ale fiecărui agent economic și în cadrul fondului total destinat plății salariilor pentru care nu se plătește impozit suplimentar;
  • determinarea, de către societățile comerciale cu capital majoritar de stat și regiile autonome la care salariile se stabilesc prin negociere, a fondului de salarii pentru care acestea nu au obligația să plătească impozit suplimentar potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 1/1993 și ale hotărârilor Guvernului nr. 299/1993 și 380/1993;
  • includerea în costuri a impozitului suplimentar determinat potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 1/1993 și plata acestuia potrivit legii;
  • încadrarea cheltuielilor prevăzute la art. 34, 35 și 36 din Legea nr. 21/1993 în limita cotelor menționate în aceasta, avându-se în vedere că eventualele depășiri se vor lua în calcul la stabilirea profitului impozabil;
  • stabilirea corectă a diferențelor dintre prețurile de înregistrare și costurile efective la produsele fabricate, precum și a celor aferente produselor, lucrărilor și serviciilor facturate potrivit instrucțiunilor de aplicare a planului de conturi și a Instrucțiunilor Ministerului Finanțelor nr. 2836 din 1 martie 1993;
  • determinarea adaosului comercial aferent stocurilor de mărfuri din unitățile comerciale, potrivit instrucțiunilor de aplicare a planului de conturi;
  • agenții economici, indiferent de ramura de activitate, vor lua măsuri ca la data de 31 decembrie 1993, contul 501 „Cheltuieli de circulație” să nu prezinte sold. În acest sens, sumele respective vor fi repartizate asupra contului 530 „Cheltuieli anticipate”;
  • delimitarea corectă a soldului conturilor „Venituri anticipate” și „Venituri de realizat”;
  • reflectarea în contabilitate a diferențelor favorabile sau nefavorabile rezultate în urma operațiunilor efectuate în valută, avându-se în vedere ca acestea trebuie evidențiate la venituri sau la cheltuieli financiare, după caz, la cursul valutar de schimb în vigoare la data efectuării operațiunilor de încasări sau plăți în valută.
    Se precizează că la 31 decembrie 1993 creanțele și datoriile în valută se vor reevalua la cursul valutar de schimb existent la acea dată, diferențele rezultate evidențiindu-se în contul 494.09 „Diferențe de curs valutar - 31 decembrie 1993”.
    În creditul acestui cont se înregistrează diferențele favorabile rezultate între cursul valutar la 31 decembrie 1993 și cursurile valutare cu care creanțele și datoriile în valută au fost înregistrate în contabilitate până la acea dată, iar în debit, diferențele nefavorabile rezultate între cursul valutar la 31 decembrie 1993 și cursurile valutare cu care creanțele și datoriile în valută au fost evidențiate în contabilitate.
    Diferențele favorabile, reprezentând rulajul creditor al contului 494.09, se înscriu în pasivul bilanțului contabil, cod 10, pe rândul intitulat „Diferențe favorabile de curs valutar - 31 decembrie 1993”, iar cele nefavorabile, reprezentând rulajul debitor, în activul bilanțului, pe rândul intitulat „Diferențe nefavorabile de curs valutar - 31 decembrie 1993”.
    Operațiunile respective se stornează după efectuarea transpunerii în conturile prevăzute de noul Plan de conturi general, urmând ca pe măsura derulării efective a încasărilor și plăților în valută, diferențele de curs valutar să se reflecte în venituri sau cheltuieli financiare, după caz.
    Diferențele de curs valutar aferente disponibilităților proprii în devize, existente la 31 decembrie 1993, se vor înregistra în conturile 650 „Venituri financiare” sau 550 „Cheltuieli financiare”, după caz (conform Normelor metodologice ale Ministerului Finanțelor nr. 150104/1992).
    Diferențele de curs valutar aferente disponibilităților în valută, provenite din împrumuturi sau credite bancare nerestituite, precum și avansurile în valută primite de la clienți pentru operațiuni de import sub formă de comision de către agenții economici care efectuează operațiuni de import, se vor reflecta distinct prin intermediul contului 494.09 „Diferențe de curs valutar - 31 decembrie 1993”. Pe 1 ianuarie 1994 operațiunile privind diferențele de curs valutar prevăzute la alineatul precedent se stornează, după efectuarea operațiunilor de transpunere, în conturile prevăzute de noul Plan de conturi general;
  • amenzile și penalitățile plătite sau calculate de organele Ministerului Finanțelor și neplătite până la 31 decembrie 1993, neimputabile, pagubele care nu se datorează vinei cuiva, precum și valoarea mărfurilor înregistrate în gestiune, dar confiscate de organele în drept, se suportă din rezultatele financiare (750 = 230, 231, 300, 310, 430 etc.), urmând ca, extracontabil, să fie luate în calcul la stabilirea profitului impozabil;
  • înregistrarea corectă a cheltuielilor care se suportă din veniturile încasate potrivit anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 804/1991 și stabilirea eventualelor diferențe față de limitele prevăzute de Legea bugetului de stat pe anul 1993 nr. 21/1993, a cheltuielilor de deplasare-detașare peste limitele legale etc., în vederea determinării corecte a profitului impozabil. Regiile autonome vor înregistra fondul de dezvoltare constituit din veniturile realizate în perioada 1 ianuarie - 31 august 1993 în conformitate cu prevederile Legii nr. 15/1990, iar pe perioada 1 septembrie 1993 - 31 decembrie 1993, eventualele sume destinate acestui fond se vor reține din profitul net, după repartizarea din acesta a fondului de participare a salariaților la profit (10%) și vărsarea, din partea rămasă, a minimum 50% la bugetul de stat sau le bugetele locale, după caz, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 15/1993.
    În situațiile în care, în perioada 1 ianuarie - 31 august 1993, s-a realizat profit, iar în perioada 1 septembrie - 31 decembrie 1993 s-au înregistrat pierderi, pe această perioadă nu se rețin sume pentru fondul de dezvoltare, acesta rămânând la nivelul constituit la 31 august 1993. Determinarea profitului impozabil se face cumulat de la începutul anului, iar repartizarea profitului net se face astfel:
          a) potrivit Legii nr. 15/1990, în perioada 1 ianuarie - 31 august 1993, și potrivit Ordonanței Guvernului nr. 15/1993, în perioada 1 septembrie - 31 decembrie 1993, în cazul realizării de profit în ambele perioade;
          b) potrivit Legii nr. 15/1990, cumulat de la începutul anului, în cazul în care s-au înregistrat pierderi în perioada 1 septembrie - 31 decembrie 1993. În mod corespunzător se anulează prevederile pct. 3 din Precizările Ministerului Finanțelor nr. 5608/1993;
  • constituirea fondului special de asigurare, pentru acoperirea pierderilor din calamități în cotă de până la 40% din profitul brut înainte de determinarea profitului impozabil, se face potrivit Ordinului comun nr. 233/24/1990 al ministrului finanțelor și ministrului agriculturii și alimentației;
  • drepturile cuvenite acționarilor în baza art. 1 din Legea nr. 46/14 mai 1992 se vor contabiliza potrivit Precizărilor Ministerului Finanțelor nr. 4175/2 din 15 septembrie 1993.
    Agenții economici care produc și livrează lapte de vacă, animale și păsări vii vor evidenția primele primite de la bugetul statului cu ajutorul contului 742 „Finanțarea unor acțiuni de la buget”, analitic distinct „Sume cuvenite de la buget” conform hotărârilor Guvernului nr. 40/1993, nr. 197 bis/1993 și nr. 536/1993.
    Societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat și regiile autonome vor reflecta în bilanțul contabil încheiat la 31 decembrie 1993 repartizarea profitului rămas după deducerea impozitului pe profit datorat.
    La regiile autonome și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, profitul net se repartizează în conformitate cu prevederile Legii nr. 15/1990 și ale Ordonanței Guvernului nr. 15/1993, respectiv ale Legii nr. 40/1992, iar la societățile comerciale cu capital majoritar privat, potrivit hotărârii adunării generale a acționarilor sau asociaților.
    Societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat vor vira dividendele rezultate după virarea impozitului de 10% datorat conform Legii nr. 40/1992, în proporție de 70% la Fondul Proprietății de Stat și 30% la Fondurile Proprietății Private la care sunt arondate, până la 15 aprilie 1994. Pentru dividendele plătite acționarilor sau asociaților de către societățile comerciale cu capital integral sau majoritar privat se percepe un impozit de 10% conform Legii nr. 40/1992.
    La regiile autonome, constituirea fondului de participare a salariaților la profit se face în proporție de până la 5% din profitul net pentru perioada 1 ianuarie - 31 august 1993, potrivit Legii nr. 15/1990, și în proporție de până la 10% din profitul net al regiei autonome pentru perioada 1 septembrie - 31 decembrie 1993, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 15/1993, Precizărilor Ministerului Finanțelor nr. 5608/20 septembrie 1993 și prezentelor precizări (751 = 721);
  • încadrarea corectă a cheltuielilor prevăzute la art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 804/1991, cu privire la stabilirea reducerii cu 50% a impozitului pe profit, precum și utilizarea cu aceeași destinație a sumelor echivalente reducerii respective.

6. Reflectarea în contabilitatea societăților comerciale cu capital de stat a operațiunilor privind vânzarea prin licitație a unor active potrivit Precizărilor Ministerului Finanțelor nr. 150219/1992, urmărindu-se modul de determinare a impozitului pe suma încasată din vânzarea activelor, vărsarea la termen a impozitului datorat, precum și utilizarea sumelor rămase din cele încasate pentru efectuarea de investiții noi sau rambursarea creditelor pentru investiții, potrivit legii.

7. Agenții economici cu capital integral sau majoritar de stat care în anul 1993 au înregistrat pierderi pe total activitate, în baza hotărârii consiliului de administrație în cazul regiilor autonome sau a împuterniciților mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat la societățile comerciale, vor acoperi pierderile realizate din fondul de rezervă constituit potrivit prevederilor legale. Această operațiune urmează să se efectueze după verificarea și aprobarea bilanțului contabil încheiat la data de 31 decembrie 1993, potrivit legii, și după efectuarea operațiunilor de transpunere în noile conturi.

8. Sumele încasate ca dividende de către societățile comerciale, ca urmare a participării la capitalul social al altor societăți comerciale, sunt considerate venituri financiare aferente anului 1993 (310 = 650).

9. La agenții economici cu capital privat, care nu au constituit fond de dezvoltare, dobânzile plătite pentru creditele primite pentru investiții se înregistrează pe rezultatele financiare (750 = 310), urmând ca la stabilirea impozitului pe profit datorat, dobânzile respective să fie adăugate extracontabil la profitul impozabil.

Dobânzile bancare datorate și neplătite până la 31 decembrie 1993 de către societățile comerciale și regiile autonome, aferente creditelor pentru activitatea de producție și desfacere, se înregistrează la cheltuieli financiare, pe baza comunicărilor băncilor (550 = 730).

Agenții economici cu capital integral sau majoritar de stat, care constituie fond de investiții din resursele prevăzute de lege, suportă din acest fond și dobânzile bancare plătite pentru creditele contractate pentru lucrări de investiții (716 = 312). În situația când la data plății dobânzilor bancare fondul de dezvoltare nu este constituit, acestea se înregistrează în contul 530 „Cheltuieli anticipate”, iar pe măsura constituirii fondului de dezvoltare se face înregistrarea 716 = 530.

Spezele și comisioanele plătite băncilor privind lucrările de investiții se suportă din fondul de investiții (716 = 312).

10. Sumele cuvenite societăților comerciale și regiilor autonome de la societățile constituite pe bază de contract de asociere în participație, reprezentând profitul realizat în anul 1993, se înregistrează pe rezultatele financiare (498 = 750) și se includ în profitul obținut în anul 1993 din activitatea proprie a fiecărui asociat, în vederea determinării profitului impozabil, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 804/1991, cu excepția cazurilor în care, prin contractele de participație, se prevede altfel.

Societatea comercială care conduce contabilitatea operațiunilor asociației are obligația repartizării pe participanți a profitului brut realizat, potrivit prevederilor din contractul de asociere, efectuând articolul contabil 750 = 499.

11. Societățile comerciale cu capital integral sau majoritar privat se lichidează cu respectarea prevederilor Legii nr. 31/1990 (titlul VII) și Circularei Ministerului Finanțelor nr. 112226/5 septembrie 1993, iar patrimoniul rămas se repartizează proporțional cu cota de participare la capitalul social (700, 703, 716, 719 etc. = 460 și 460 = 300).

12. Pentru reflectarea distinctă în contabilitatea regiilor autonome a patrimoniului propriu și a patrimoniului public, potrivit prevederilor art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 15/1993, în cadrul contului 700 „Capital social” se deschid următoarele conturi analitice distincte:

700.05 „Patrimoniul propriu al regiei autonome”;
700.06 „Diferențe din reevaluarea mijloacelor fixe privind patrimoniul propriu al regiei autonome”;
700.08 „Patrimoniul public aflat în administrarea regiilor autonome”;
700.09 „Diferențe din reevaluarea mijloacelor fixe privind patrimoniul public aflat în administrarea regiilor autonome”.

Reflectarea în conturile analitice menționate a patrimoniului regiilor autonome se va face pe baza inventarelor efectuate sub coordonarea ministerelor de resort, potrivit prevederilor din ordonanță.

13. Regiile autonome care au în componența lor unități care conduc contabilitate și încheie bilanț vor întocmi bilanțul propriu pe baza balanței de verificare întocmită la nivelul regiei.

14. Potrivit Instrucțiunilor Ministerului Finanțelor nr. 7201/1993, regiile autonome și societățile comerciale cu capital majoritar de stat care au primit fonduri de la bugetul de stat pentru cheltuieli de capital vor înregistra aceste fonduri, până la finele anului 1993, în contul 700 „Capital social”, acestea constituind participarea statului la majorarea capitalului social.

Concomitent cu înregistrarea în contabilitatea proprie, agenții economici respectivi vor întocmi și formele prevăzute de lege pentru majorarea capitalului social.

15. Reevaluarea stocurilor de valori materiale ca urmare a unor noi prețuri negociate se poate face numai pe baza actelor normative elaborate în acest sens.

Diferențele dintre prețurile de vânzare negociate și prețurile de înregistrare ale produselor și mărfurilor livrate până la 31 decembrie 1993, evidențiate de unii agenți economici în contul 494 „Diferențe din reevaluare", se vor reflecta în contul 750 „Profit și pierderi”, cu excepția situațiilor în care actele normative prevăd altfel.

Prevederile de la alineatul precedent se aplică și în cazul valorilor materiale eliberate în consum.

16. Diferențele din reevaluare, potrivit art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 26/1992, aferente mijloacelor fixe neamortizate integral și scoase din funcțiune, înregistrate potrivit Instrucțiunilor Ministerului Finanțelor nr. 2328/1993, se vor reflecta în evidență, efectuând articolul contabil 700.02 = 100.02, cu respectarea prevederilor privind modificarea capitalului social din Legea nr. 31/1990.

17. Potrivit prevederilor art. 129 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale: „Administratorii trebuie sa prezinte cenzorilor, cu cel puțin o lună înainte de ziua stabilită pentru ședința adunării generale, bilanțul exercițiului financiar precedent, cu contul de profit și pierderi, însoțit de raportul lor și de documentele justificative”.

18. În conformitate cu prevederile alin. 1, 2 și 3 ale art. 114 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, cenzorii sunt obligați să supravegheze gestiunea societății, să verifice dacă bilanțul și contul de profit și pierderi sunt legal întocmite și în concordanță cu registrele, dacă acestea din urmă sunt regulat ținute și dacă evaluarea patrimoniului s-a făcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea bilanțului.

Despre toate acestea, precum și referitor la propunerile pe care le vor crede necesare asupra bilanțului și repartizării profitului, cenzorii vor prezenta adunării generale un raport amănunțit.

Adunarea generală nu va putea aproba bilanțul și contul de profit și pierderi, dacă acestea nu sunt însoțite de raportul cenzorilor.

Constatările rezultate din verificările efectuate pe tot parcursul anului vor fi cuprinse de către cenzori în rapoartele amănunțite pe care, potrivit legii, aceștia trebuie să le prezinte adunării generale sau împuterniciților mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat, după caz.

Din aceste rapoarte nu pot lipsi referirile concrete cu privire la:

  • operațiunile legate de înregistrarea sau modificarea capitalului social;
  • inventarierea patrimoniului și modul de valorificare a rezultatelor acesteia, precum și faptul că rezultatele inventarierii sunt cuprinse în bilanțul contabil anual;
  • organizarea gestiunilor de valori materiale, precum și a evidenței analitice și sintetice a elementelor patrimoniale;
  • organizarea controlului propriu la nivelul fiecărei societăți comerciale;
  • ținerea corectă și la zi a contabilității;
  • preluarea corectă în balanța de verificare a datelor din conturile sintetice și concordanța dintre contabilitatea sintetică și cea analitică;
  • întocmirea bilanțului contabil pe baza balanței de verificare a conturilor sintetice și respectarea normelor metodologice cu privire la întocmirea acestuia și a anexelor sale;
  • evaluarea patrimoniului conform reglementărilor legale în vigoare;
  • întocmirea contului de profit și pierderi pe baza datelor din contabilitate privind perioada de raportare;
  • stabilirea, în conformitate cu dispozițiile legale, a profitului net și punctul de vedere referitor la destinațiile acestuia, propuse de consiliul de administrație;
  • situația creditelor și a altor împrumuturi ale societății și garantarea acestora;
  • propuneri de măsuri pentru a fi avute în vedere de consiliul de administrație, de împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat sau de adunarea generală, după caz.

19. Organele de control financiar ale Ministerului Finanțelor vor urmări realizarea măsurilor prevăzute în prezentele precizări, pe baza obiectivelor de control stabilite potrivit programelor aprobate.

20. Cursurile de schimb ale principalelor valute la data de 31 decembrie 1993, transmise de Banca Națională a României, sunt redate în anexa nr. 2.

21. Impozitul pe profit datorat, cu termen de plată 31 ianuarie 1994, se va plăti în cuantum egal cu cel datorat pe luna noiembrie 1993, care a avut ca termen de plată data de 25 decembrie 1993, urmând ca regularizările pe baza bilanțului contabil pe anul 1993 să sa efectueze în termen de 10 zile, inclusiv, de la termenul stabilit pentru depunerea bilanțului contabil pe anul 1993.

Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Florin Georgescu
București, 10 ianuarie 1994.


Anexa Nr. 1

Situația obligațiilor agenților economici față de fondurile speciale

Nr. crt. Fondul special Agenții economici plătitori Baza legală Baza de calcul a obligației Cota Înregistrarea contabilă
1. Pentru cercetare-dezvoltare Agenții economici, indiferent de forma de organizare și tipul de proprietate, cu excepția agenților economici scutiți prin lege de plata impozitului pe profit Legea nr. 21/1993, Instrucțiunile Ministerului Finanțelor nr. 4524/1993 și ale ministrului comerțului și turismului nr. 614/1993 și Legea nr. 67/1993 - încasările realizate din activitatea industrială, de construcții-montaj, agricolă și silvică, transporturi, telecomunicații, comerț, turism și prestări servicii, după deducerea impozitului pe circulația mărfurilor, a accizelor și a taxei pe valoarea adăugată încasate
- agenții economici din comerț și turism, din sectoarele în care se aplică adaosul sau comisionul comercial, aplică cota de 1% asupra valorii adaosului încasat
1%


- agenții economici cu capital majoritar și integral privat aplică cota de 1% începând cu data de 1 mai 1993
750 = 499


499 = 310
2. De risc și de accident pentru protecția specială a persoanelor handicapate Regiile autonome, societățile comerciale, organizațiile cooperatiste, agenții economici străini cu sediul în România, reprezentanțele din România ale societăților străine care angajează personal român și persoane fizice care utilizează munca salariată - Legea nr. 53/1992 și Legea nr. 21/1993
- Instrucțiunile Secretariatului de Stat pentru Handicapați nr. 1760/1992 și Instrucțiunile Ministerului Finanțelor nr. 182484/1992
- fondul de salarii realizat lunar 1% 750 = 499


499 = 310
3. Pentru agricultură Agenții economici, indiferent de forma de organizare și tipul de proprietate, cu excepția agenților economici scutiți prin lege de plata impozitului pe profit Legea nr. 21/1993, Instrucțiunile Ministerului Finanțelor nr. 177950/1993 și Instrucțiunile Ministerului Agriculturii și Alimentației nr. 47333/1993 - încasările realizate din activitatea industrială, de construcții-montaj, transporturi, telecomunicații, comerț, turism și prestări servicii, după deducerea ICM și a taxei pe valoarea adăugată încasate de la 1 iulie 1993, a accizelor începând cu data de 1 mai 1993 0,5% 750 = 499


499 = 310
4. De pensii și asigurări sociale ale agricultorilor Agenții economici care produc, industrializează și comercializează produse agricole Legea nr. 80/1992, modificată prin Legea nr. 1/1994, Hotărârea Guvernului nr. 557/1992, Instrucțiunile Ministerului Finanțelor nr. 182798/1992 și Instrucțiunile Ministerului Muncii și Protecției Sociale nr. 1409/1992 - totalul veniturilor obținute din producția agricolă, după deducerea ICM și a accizelor;
- totalul veniturilor obținute din activitatea de industrializare a produselor agricole;
- adaosul comercial obținut din activitatea de comercializare a produselor agricole, alimentare și de alimentație publică.
2%



3,5%



4%
750 = 499


499 = 310
5. Pentru sănătate Persoanele juridice și fizice care utilizează personal salariat Ordonanța Guvernului nr. 22/1992 (aprobată prin Legea nr. 114/1992) și Legea nr. 21/1993 - drepturile salariale brute realizate de salariați;
- încasările realizate de persoanele juridice din acțiuni publicitare la produsele din tutun, țigări și băuturi alcoolice;
- veniturile realizate de persoanele juridice din vânzările de produse din tutun, țigări, băuturi alcoolice.
2%



10%



1%
431 = 499

499 = 310

750 = 499

499 = 310
6. Pentru modernizarea drumurilor publice Agenții economici care dețin stații de distribuție a benzinei Legea nr. 21/1993 - încasările în numerar din vânzarea benzinei și motorinei auto 5% 750 = 499

499 = 310


Anexa Nr. 2

Banca Națională a României

Direcția Credit și Operațiuni de Piață

Serviciul administrarea rezervelor internaționale

Cursurile de schimb ale principalelor valute la data de 30 decembrie 1993

1. Valute în cont Curs în lei
1 dolar S.U.A. USD 1.276,00
1 liră sterlină GBP 1.918,72
1 dolar australian AUD 861,62
1 șiling austriac ATS 106,47
1 franc belgian BEF 35,99
1 dolar canadian CAD 956,92
1 coroană daneză DKK 191,70
1 liră egipteană EGP 378,78
1 franc elvețian CHF 884,09
1 marcă finlandeză FIM 223,43
1 franc francez FRF 219,79
1 marcă germană DEM 748,43
1 drahmă grecească GRD 5,21
1 rupie indiană INR 40,57
1 liră irlandeză IEP 1.819,51
100 lire italiene ITL 75,56
1 yen japonez JPY 11,43
1 coroană norvegiană NOK 172,69
1 gulden olandez NLG 668,27
1 escudo portughez PTE 7,35
1 pesetă spaniolă ESP 9,09
1 coroană suedeză SEK 155,11
100 lire turcești TRL 8,94
1 ECU XEU 1.445,64
1 DST XDR 1.769,15
2. Valute efective
a) Pentru valutele de la pct. 1, cursul valutei efective este identic cu cel pentru valuta în cont, cu excepția următoarelor valute:
Curs de cumpărare în lei
1 liră egipteană EGP 369,55
1 drahmă grecească GRD 4,83
b) Rupia indiană nu se cumpără sub formă de valută efectivă.