Monitorul Oficial 254/1992

Monitorul Oficial al României

Anul IV, Nr. issue::0254 - Partea I - Luni, 12 octombrie year::1992

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre privind aprobarea divizării Societății Comerciale „Galfirtex” - S.A. Galați

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă divizarea Societății Comerciale „Galfirtex” - S.A. Galați, potrivit hotărârii împuterniciților statului din aceeași societate, din 7 decembrie 1991.

Ca urmare a divizării, prin desprinderea din patrimoniul Societății Comerciale „Galfirtex” - S.A. Galați a patrimoniului Filaturii B.2, se înființează Societatea Comercială „Firomex” - S.A. Galați.

Art. 2. - Societatea Comercială „Firomex” - S.A. Galați este persoană juridică română, cu sediul în Galați, str. Prelungirea Traian nr. 399, județul Galați.

Art. 3. - Obiectul de activitate al Societății Comerciale „Firomex” - S.A. Galați este prevăzut în statutul societății, anexă la prezenta hotărâre.

Art. 4. - Capitalul social al Societății Comerciale „Firomex” - S.A. Galați este de 109,7 milioane lei și se constituie prin preluarea, în urma divizării, a unei părți din capitalul social al Societății Comerciale „Galfirtex” - S.A. Galați, care rămâne cu un capital social de 761,9 milioane lei.

Capitalul social al celor două societăți comerciale va fi modificat ca urmare a reevaluării mijloacelor fixe, conform art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 26/1992.

Art. 5. - Activul și pasivul Societății Comerciale „Firomex” - S.A. Galați se preiau de către aceasta, conform datelor din bilanțul contabil la data de 30.06.1992, pe bază de protocol de predare primire.

Art. 6. - Personalul care trece la Societatea Comercială „Firomex” - S.A. Galați va fi considerat transferat.

Art. 7. - Ministerul Industriei va aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 17 septembrie 1992 | Nr. 559.

	Contrasemnează:
	Ministrul industriei, Dan Constantinescu

Anexă

Statutul Societății Comerciale „Firomex” - S.A. Galați

Capitolul I

Denumirea, forma juridică, sediul, durata

Articolul 1

Denumirea societății

Denumirea societății este Societatea Comercială „Firomex” - S.A. Galați.

În toate actele, facturile, anunțurile, publicațiile și alte acte emanând de la societate, denumirea societății va fi precedată sau urmată de cuvintele „societate pe acțiuni” sau inițialele „S.A.”, de capitalul social și numărul de înregistrare la Registrul comerțului.

Articolul 2

Forma juridică a societății

Societatea Comercială „Firomex” - S.A. Galați este persoană juridică română, având forma juridică de societate pe acțiuni. Aceasta își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și cu prezentul statut.

Articolul 3

Sediul societății

Sediul societății este în România, Galați, str. Prelungirea Traian nr. 399, județul Galați. Sediul societății poate fi schimbat în altă localitate din România, pe baza hotărârii adunării generale a acționarilor, potrivit legii.

Societatea poate avea sucursale, filiale, reprezentanțe, agenții, situate și în alte localități din țară și din străinătate.

Articolul 4

Durata societății

Durata societății este nelimitată, cu începere de la data înregistrării la Registrul comerțului.

Capitolul II

Scopul și obiectul de activitate al societății

Articolul 5

Scopul societății este producerea și comercializarea de produse textile, promovarea și punerea în aplicare a inițiativelor de interes național în domeniul fabricației de fire, tricotaje și confecții tip bumbac, domenii conexe și realizarea de beneficii.

Articolul 6

Obiectul de activitate al societății este:

• producerea și comercializarea de fire de bumbac și tip bumbac pentru sectorul de tricotaje și țesătorii;
• operațiuni de import-export, marketing;
• efectuarea de studii și cercetări, în scopul promovării și punerii în aplicare a inițiativelor de interes național, în domeniul fabricației de fire din bumbac și bumbac în amestec cu fibre chimice;
• prelucrarea materialelor textile, recuperabile rezultate din activitatea de bază.

Capitolul III

Capitalul social, acțiunile

Articolul 7

Capitalul social

Capitalul social inițial este fixat la suma de 109,7 mil. lei, împărțit în 21.950 acțiuni nominative, în valoare nominală de 5.000 lei fiecare, în întregime subscrise de acționar.

Capitalul social inițial împărțit în acțiuni nominative de 5.000 lei fiecare este în întregime subscris de statul român, în calitate de acționar unic, și vărsat în întregime la data constituirii societății.

Capitalul social inițial este deținut integral de statul român, ca acționar unic, până la transmiterea acțiunilor din proprietatea statului către terțe persoane fizice sau juridice, române sau străine, în condițiile legii.

Articolul 8

Acțiunile

Acțiunile nominative ale societății vor cuprinde toate elementele prevăzute de lege.

Acțiunile vor purta timbrul sec al societății și semnătura a doi administratori.

Societatea va ține evidența acțiunilor într-un registru numerotat, sigilat și parafat de președintele consiliului de administrație, care se păstrează la sediul societății.

Articolul 9

Reducerea sau mărirea capitalului social

Capitalul social poate fi redus sau mărit pe baza hotărârii adunării generale extraordinare a acționarilor, în condițiile și cu respectarea procedurii prevăzute de lege.

Articolul 10

Drepturile și obligațiile decurgând din acțiuni

Fiecare acțiune subscrisă și vărsată de acționari, potrivit legii, conferă acestora dreptul la un vot în adunarea generală a acționarilor, dreptul de a alege și de a fi aleși în organele de conducere, dreptul de a participa la distribuirea profitului, conform prevederilor prezentului statut și dispozițiilor legale, respectiv la alte drepturi prevăzute în statut.

Deținerea acțiunii implică adeziunea, de drept, la statut.

Drepturile și obligațiile legate de acțiuni urmează acțiunile în cazul trecerii lor în proprietatea altor persoane.

Obligațiile societății sunt garantate cu capitalul social al acesteia, iar acționarii răspund în limita valorii acțiunilor pe care le dețin.

Patrimoniul societății nu poate fi grevat de datorii sau alte obligații personale ale acționarilor. Un creditor al unui acționar poate formula pretenții asupra părții din beneficiul societății ce i se va repartiza de către adunarea generală a acționarilor sau a cotei-părți cuvenite acestuia la lichidarea societății, efectuate în condițiile prezentului statut.

Articolul 11

Cesiunea acțiunilor

Acțiunile sunt indivizibile cu privire la societate, care nu recunoaște decât un proprietar pentru fiecare acțiune.

Cesiunea parțială sau totală a acțiunilor între acționari sau terți se face în condițiile și cu procedura prevăzute de lege.

Articolul 12

Pierderea acțiunilor

În cazul pierderii unor acțiuni, proprietarul va trebui să anunțe consiliul de administrație și să facă public faptul prin presă, în cel puțin 2 ziare de largă circulație din localitatea în care se află sediul societății. După 6 luni va putea obține un duplicat al acțiunii.

Capitolul IV

Adunarea generală a acționarilor

Articolul 13

Atribuții

Adunarea generală a acționarilor este organul de conducere al societății, care decide asupra activității acesteia și asigură politica ei economică și comercială.

Adunările generale ale acționarilor sunt ordinare și extraordinare și au următoarele atribuții principale:

a) aprobă structura organizatorică a societății și numărul de posturi, precum și normativul de constituire a compartimentelor funcționale și de producție;

b) aleg membrii consiliului de administrație și ai comisiei de cenzori, inclusiv cenzorii supleanți, le stabilesc remunerația, îi descarcă de activitate și îi revocă;

c) aleg directorul general, îl descarcă de activitate și îl revocă; directorul general este și președintele consiliului de administrație;

d) stabilesc salarizarea personalului angajat, în funcție de studii și munca efectiv prestată, cu respectarea limitei minime de salarizare prevăzute de lege;

e) stabilesc nivelul de salarizare a membrilor consiliului de administrație, directorului general, a membrilor comitetului de direcție și ai comisiei de cenzori, în conformitate cu prevederile legii;

f) stabilesc bugetul de venituri și cheltuieli și, după caz, programul de activitate pe exercițiul următor;

g) examinează, aprobă sau modifică bilanțul și contul de profit și pierderi după analizarea raportului consiliului de administrație și al comisiei de cenzori, aprobă repartizarea profitului;

h) hotărăsc cu privire la contractarea de împrumuturi bancare pe termen lung, inclusiv a celor externe; stabilesc competențele și nivelul de contractare a împrumuturilor bancare curente, a creditelor comerciale și a garanțiilor; aprobă orice fel de credit financiar acordat de societate;

i) hotărăsc cu privire la înființarea și desființarea de sucursale, filiale și agenții;

j) hotărăsc cu privire la mărirea sau reducerea capitalului social, la modificarea numărului de acțiuni sau a valorii nominale a acestora, precum și la cesiunea acțiunilor;

k) hotărăsc cu privire la adoptarea sau modificarea statutului, precum și la transformarea formei juridice a societății;

l) hotărăsc cu privire la comasarea, divizarea, dizolvarea și lichidarea societății;

m) analizează rapoartele consiliului de administrație privind stadiul și perspectivele societății cu referire la profit și dividende, poziția pe piața internă și internațională, nivelul tehnic, calitatea, forța de muncă, protecția mediului, relațiile cu clienții;

n) hotărăsc cu privire la acționarea în justiție a membrilor consiliului de administrație, directorului general și a cenzorilor, pentru paguba pricinuită societății;

o) hotărăsc în orice alte probleme privind societatea.

Hotărârile în problemele prevăzute la lit. l) vor putea fi aduse la îndeplinire numai după aprobarea lor de către organul care a aprobat constituirea societății, în perioada în care statul este acționar unic.

Atribuțiile adunărilor generale ordinare și extraordinare ale acționarilor se diferențiază potrivit legii.

Articolul 14

Convocarea adunării generale a acționarilor

Adunarea generală a acționarilor se convoacă de președintele consiliului de administrație sau de unul dintre vicepreședinți, pe baza împuternicirii date de președinte.

Adunările generale ordinare au loc cel puțin o dată pe an, la 2 luni de la încheierea exercițiului economico-financiar, pentru examinarea bilanțului și a contului de profit și pierderi pe anul precedent și pentru stabilirea programului de activitate și a bugetului pe anul în curs.

Adunările generale extraordinare se convoacă la cererea acționarilor, reprezentând cel puțin 1/3 din capitalul social, la cererea comisiei de cenzori, precum și în cazul în care capitalul social s-a diminuat cu mai mult de 10% timp de 2 ani consecutiv, cu excepția primilor 2 ani de la înființarea societății.

Adunarea generală va fi convocată de administratori de câte ori va fi nevoie, în conformitate cu dispozițiile din statut, cu cel puțin 15 zile înainte de data stabilită.

Convocarea va fi publicată în Monitorul Oficial al României și într-unul din ziarele de largă circulație din localitatea în care se află sediul societății sau din cea mai apropiată localitate.

Convocarea va cuprinde locul și data ținerii adunării, precum și ordinea de zi, cu arătarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunării.

Când în ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea statutului, convocarea va trebui sa cuprindă textul integral al propunerilor.

Adunarea generală a acționarilor se întrunește la sediul societății sau în alt loc din aceeași localitate.

Articolul 15

Organizarea adunării generale a acționarilor

Adunarea generală ordinară este constituită valabil și poate lua hotărâri, dacă la prima convocare acționarii prezenți sau reprezentați dețin cel puțin 2/3 din capitalul social, iar la a doua convocare, dacă dețin cel puțin 1/2 din capitalul social.

Adunarea generală extraordinară este constituită valabil și poate lua hotărâri, dacă la prima convocare acționarii prezenți sau reprezentați dețin cel puțin 3/4 din capitalul social, iar la a doua convocare, dacă dețin cel puțin 1/2 din capitalul social.

Adunarea generală a acționarilor este prezidată de președintele consiliului de administrație, iar în lipsa acestuia, de către unul dintre vicepreședinți, desemnat de președinte.

Președintele consiliului de administrație desemnează, dintre membrii adunării generale, un secretar care să verifice lista de prezență a acționarilor și să întocmească procesul-verbal al adunării.

Procesul-verbal al adunării se va scrie într-un registru sigilat și parafat. Procesul-verbal va fi semnat de persoana care a prezidat ședința și de secretarul care l-a întocmit.

La ședințele ordinare și extraordinare ale adunării generale a acționarilor, în care se dezbat probleme privitoare la raporturile de muncă cu personalul societății, pot fi invitați și reprezentanții salariaților.

Articolul 16

Exercitarea dreptului de vot în adunarea generală a acționarilor

Hotărârile adunărilor se iau prin vot deschis.

Acționarii votează, de regulă, prin ridicarea mâinii.

La propunerea persoanei care prezidează, sau a unui grup de acționari prezenți sau reprezentați ce dețin cel puțin 1/4 din capitalul social, se va putea decide ca votul să fie secret.

Votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administrație și a cenzorilor, pentru revocarea și pentru luarea hotărârilor referitoare la răspunderea administratorilor.

Hotărârile adunării generale sunt obligatorii chiar pentru acționarii absenți sau nereprezentați.

Articolul 17

În perioada în care statul este acționar unic, atribuțiile adunării generale a acționarilor vor fi exercitate de împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat, potrivit legii.

Împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat își desfășoară activitatea în conformitate cu propriul regulament de organizare și funcționare aprobat de organul care a înființat societatea.

Împuterniciții mandatați vor reprezenta interesele capitalului de stat până la aplicarea prevederilor art. 39 din Legea nr. 58/1991 privind privatizarea societăților comerciale.

Capitolul V

Consiliul de administrație

Articolul 18

Organizare

Societatea pe acțiuni este administrată de către consiliul de administrație compus din 3 administratori, aleși de adunarea generală a acționarilor pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realeși pe noi perioade de 4 ani, care pot avea calitatea de acționari.

Când se creează un loc vacant în consiliul de administrație, adunarea generală a acționarilor alege un nou administrator pentru completarea locului vacant. Durata pentru care este ales noul administrator pentru a ocupa locul vacant va fi egală cu perioada care a rămas până la expirarea mandatului predecesorului său.

Sunt incompatibile cu calitatea de membru al consiliului de administrație, comisiei de cenzori și director, persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, înșelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, precum și pentru alte infracțiuni prevăzute de lege referitor la societățile comerciale.

Până la transmiterea acțiunilor din proprietatea statului către terțe persoane fizice sau juridice, consiliul de administrație al societății comerciale va fi numit de împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat, cu acordul ministerului de resort.

Consiliul de administrație este condus de un președinte.

Componența consiliului de administrație se stabilește de adunarea generală a acționarilor.

La prima ședință, consiliul de administrație alege, dintre membrii săi, un președinte și un vicepreședinte.

Consiliul de administrație se întrunește la sediul societății ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui sau a unei treimi din numărul membrilor săi. El este prezidat de președinte, iar în lipsa acestuia, de către vicepreședinte. Președintele numește un secretar, fie dintre membrii consiliului, fie din afara acestuia.

Pentru valabilitatea deciziilor este necesară prezența a cel puțin 1/2 din numărul membrilor consiliului de administrație și deciziile se iau cu majoritatea absolută a membrilor prezenți.

Dezbaterile consiliului de administrație au loc, conform ordinii de zi stabilite pe baza proiectului comunicat de președinte, cu cel puțin 15 zile înainte. Acestea se consemnează în procesul-verbal al ședinței, care se scrie într-un registru sigilat și parafat de președintele consiliului de administrație. Procesul-verbul se semnează de persoana care a prezidat ședința și de secretar.

Consiliul de administrație poate delega unuia sau mai multor membri ai săi unele împuterniciri pe probleme limitate și poate recurge la experți pentru studierea anumitor probleme.

În relațiile cu terți, societatea este reprezentată de către președintele consiliului de administrație pe baza și în limitele împuternicirilor date de adunarea generală a acționarilor sau, în lipsa lui, de către vicepreședinte. Cel ce reprezintă societatea semnează actele care o angajează față de terți.

Membrii consiliului de administrație vor putea exercita orice act care este legat de administrarea societății, în interesul acesteia, în limita drepturilor care li se conferă.

Președintele consiliului de administrație este obligat sa pună la dispoziția acționarilor și comisiei de cenzori, la cererea acestora, toate documentele societății.

Membrii consiliului de administrație răspund, individual sau solidar, după caz, față de societate, pentru prejudiciile rezultate din infracțiuni sau abateri de la dispozițiile legale, pentru abaterile de la statut sau pentru greșeli în administrarea societății. În astfel de situații, ei vor putea fi revocați prin hotărârea adunării generale a acționarilor.

Articolul 19

Atribuțiile consiliului de administrație

Consiliul de administrație are, în principal, următoarele atribuții:

a) angajează și concediază personalul și stabilește drepturile și obligațiile acestuia;

b) stabilește îndatoririle și responsabilitățile personalului societății pe compartimente;

c) aprobă operațiunile de încasări și plăți, potrivit competențelor acordate;

d) aprobă operațiunile de cumpărare și vânzare de bunuri, potrivit competențelor acordate;

e) aprobă încheierea de contracte de închiriere (luarea sau darea cu chirie);

f) stabilește tactica și strategia de marketing;

g) aprobă încheierea sau rezilierea contractelor, potrivit competențelor acordate;

h) supune anual adunării generale a acționarilor, în termen de 60 de zile de la încheierea exercițiului economico-financiar, raportul cu privire la activitatea societății, bilanțul și contul de profit și pierderi pe anul precedent, precum și proiectul de program de activitate și proiectul de buget al societății pe anul în curs;

i) rezolvă orice alte probleme stabilite de adunarea generală a acționarilor.

Capitolul VI

Articolul 20

Comitetul de direcție

Consiliul de administrație poate delega o parte din atribuțiile sale unui comitet de direcție, fixându-i în același timp și salariile, potrivit legii.

La societățile ce au regimul celor cu capital integral de stat, atribuția prevăzută la alineatul de mai sus se execută cu acordul ministerului de resort.

Președintele îndeplinește și funcția de director general, asigurând conducerea curentă a societății, aduce la îndeplinire deciziile consiliului de administrație, în limitele activității societății.

Deciziile comitetului de direcție se iau cu majoritate absolută a voturilor membrilor săi.

Comitetul de direcție este obligat să prezinte la fiecare ședință a consiliului de administrație registrul său de deliberări.

În comitetul de direcție votul nu poate fi dat prin delegație.

Capitolul VII

Gestiunea societății

Articolul 21

Comisia de cenzori

Gestiunea societății este controlată de acționari și de comisia de cenzori formată din 3 membri, care trebuie să fie asociați, cu excepția cenzorilor contabili. Cenzorii se aleg de adunarea generală acționarilor.

În perioada în care statul este acționar unic, cenzorii sunt reprezentanți ai Ministerului Economiei și Finanțelor.

Adunarea generală alege, de asemenea, același număr de cenzori supleanți, care vor înlocui, în condițiile legii, pe cenzorii titulari.

Pentru a putea exercita dreptul de control, acționarilor li se pot prezenta, la cerere, date cu privire la activitatea societății, situația patrimoniului, a profitului și a pierderilor.

Comisia de cenzori are următoarele atribuții principale:

a) în cursul exercițiului economico-financiar verifică gospodărirea fondurilor fixe și a mijloacelor circulante, a portofoliului de efecte, casa și registrele de evidență contabilă și informează consiliul de administrație asupra neregulilor constatate;

b) la încheierea exercițiului economico-financiar controlează exactitatea inventarului, a documentelor și informațiilor prezentate de consiliul de administrație asupra conturilor societății, a bilanțului și a contului de profit și pierderi, prezentând adunării generale a acționarilor un raport scris;

c) la lichidarea societății controlează operațiunile de lichidare;

d) prezintă adunării generale a acționarilor punctul său de vedere la propunerile de reducere a capitalului social sau de modificare a statutului și obiectului societății.

Comisia de cenzori se întrunește la sediul societății și ia decizii în unanimitate. Dacă nu se realizează unanimitatea, raportul cu divergențe se înaintează adunării generale.

Comisia de cenzori poate convoca adunarea generală extraordinară a acționarilor, dacă aceasta nu a fost convocată de consiliul de administrație, în cazul în care capitalul social s-a diminuat cu mai mult de 10% timp de 2 ani consecutiv (cu excepția primilor 2 ani de la constituirea societății), sau ori de câte ori consideră necesar pentru alte situații privind încălcarea dispozițiilor legale și statutare.

Atribuțiile și modul de funcționare a comisiei de cenzori, precum și drepturile și obligațiile cenzorilor se completează cu dispozițiile legale în acest domeniu.

Cenzorii și cenzorii supleanți se numesc pe o perioadă de maximum 3 ani și pot fi realeși; numărul cenzorilor trebuie să fie impar.

Sunt incompatibile cu calitatea de cenzor persoanele care intră sub incidența art. 18 alin. 4, precum și cei care sunt rude sau afini până la al patrulea grad sau soții administratorilor, cei care primesc sub orice formă, pentru alte funcții decât aceea de cenzor, un salariu sau remunerație de la administratori sau de la societate.

Capitolul VIII

Activitatea societății

Articolul 22

Exercițiul economico-financiar

Exercițiul economico-financiar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie ale fiecărui an. Primul exercițiu începe la data constituirii societății.

Articolul 23

Personalul societății

Personalul de conducere al societății și cenzorii sunt aleși de adunarea generală a acționarilor. În perioada cât statul este acționar unic, personalul de conducere și cenzorii vor fi numiți de împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat, cu acordul ministerului de resort.

Restul personalului este angajat de către consiliul de administrație sau de către directorul general al societății comerciale.

Până la aprobarea legislației în domeniu, salarizarea se face conform legislației în vigoare.

Plata salariilor, impozitelor pe acestea și a cotei de asigurări sociale se va face potrivit legii.

Drepturile și obligațiile personalului societății sunt stabilite de către consiliul de administrație sau de către directorul general al societății comerciale.

Articolul 24

Amortizarea fondurilor fixe

Consiliul de administrație stabilește, în condițiile legii, modul de amortizare a fondurilor fixe.

Articolul 25

Evidența contabilă și bilanțul contabil

Societatea va ține evidența contabilă, în lei, va întocmi anual bilanțul și contul de profit și pierderi, având în vedere normele metodologice elaborate de Ministerul Economiei și Finanțelor.

Bilanțul și contul de profit și pierderi vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, conform legii.

Articolul 26

Calculul și repartizarea profitului

Profitul societății se stabilește pe baza bilanțului aprobat de adunarea generală a acționarilor. Profitul impozabil se stabilește în condițiile legii.

Din profitul societății, rămas după plata impozitelor pe profit, se pot constitui fonduri destinate modernizării, cercetării și dezvoltării de produse noi, investițiilor, reparațiilor, precum și pentru alte destinații stabilite de adunarea generală a acționarilor.

Societatea își constituie fond de rezervă și alte fonduri în condițiile legii.

Plata dividendelor, cuvenite acționarilor, se face de societate, în condițiile legii, în cel mult 2 luni de la aprobarea bilanțului de către adunarea generală a acționarilor.

În cazul înregistrării de pierderi, adunarea generală a acționarilor va analiza cauzele și va hotărî în consecință.

Suportarea pierderilor de către acționari se va face proporțional cu aportul la capital și în limita capitalului subscris.

Articolul 27

Registrele societății

Societatea ține registrele prevăzute de lege.

Capitolul IX

Modificarea formei juridice, dizolvarea, lichidarea, litigii

Articolul 28

Modificarea formei juridice

Societatea va putea fi transformată în altă formă de societate prin hotărârea adunării generale a acționarilor.

În perioada în care statul este acționar unic, transformarea formei juridice a societății se va putea face numai cu aprobarea adunării generale a acționarilor.

Noua societate va îndeplini formalitățile legale de înregistrare și publicitate cerute la înființarea societăților.

Articolul 29

Dizolvarea societății

Următoarele situații duc la dizolvarea societății:

• imposibilitatea realizării obiectului social;
• falimentul;
• pierderea unei jumătăți din capitalul social, după ce s-a consumat fondul de rezervă, dacă adunarea generală a acționarilor nu decide completarea capitalului sau reducerea lui la suma rămasă;
• numărul de acționari va fi redus sub 5, mai mult de 6 luni;
• la cererea oricărui acționar, dacă împrejurările de forță majoră și consecințele lor durează mai mult de 8 luni, iar adunarea generală a acționarilor constată că funcționarea societății nu mai este posibilă;
• în orice alte situații, pe baza hotărârii adunării generale a acționarilor, luate în unanimitate.

Dizolvarea societății comerciale trebuie să fie înscrisă în Registrul comerțului și publicată în Monitorul Oficial al României.

Articolul 30

Lichidarea societății

În caz de dizolvare, societatea va fi lichidată.

Lichidarea societății și repartiția patrimoniului se fac în condițiile și cu respectarea procedurii prevăzute de lege.

Articolul 31

Litigii

Litigiile societății cu persoane fizice sau juridice române sunt de competența instanțelor judecătorești din România.

Litigiile născute din raporturile contractuale dintre societate și persoanele juridice române pot fi soluționate și prin arbitraj, potrivit legii.

Capitolul X

Dispoziții finale

Articolul 32

Prevederile prezentului statut se completează cu dispozițiile legale referitoare la societățile comerciale.

Articolul 33

Împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat vor executa atribuțiile adunării generale a acționarilor pe perioada cât societatea comercială are capital integral de stat.

Hotărâre privind aprobarea divizării Societății Comerciale "Cerpi" - S.A. București

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă divizarea Societății Comerciale „Cerpi" - S A. București, potrivit hotărârii împuterniciților statului din aceeași societate, din 29 aprilie 1992.

Ca urmare a divizării, prin desprinderea din patrimoniul Societății Comerciale „Cerpi” - S.A. București a patrimoniului Colectivului de proiectări și execuții mecanice, se înființează Societatea Comercială „Mecanic Top” - S.A. București.

Art. 2. - Societatea Comercială „Mecanic Top" - S.A. București este persoană juridică română, cu sediul în București, str. Frigului nr. 16, sectorul 4.

Art. 3. - Obiectul de activitate al Societății Comerciale „Mecanic Top” - S.A. București este prevăzut în statutul societății, anexă la prezenta hotărâre.

Art. 4. - Capitalul social al Societății Comerciale "Mecanic Top" - S.A. București este de 2,525 milioane lei și se constituie prin preluarea, în urma divizării, a unei părți din capitalul social al Societății Comerciale „Cerpi” - S.A. București, care rămâne cu un capital social de 51,111 milioane lei.

Capitalul social al celor două societăți comerciale va fi modificat ca urmare a reevaluării mijloacelor fixe, conform art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 26/1992.

Art. 5. - Activul și pasivul Societății Comerciale „Mecanic Top” - S.A. București se preiau de către aceasta, conform datelor din bilanțul contabil la data de 30.06.1992, pe bază de protocol de predare-primire.

Art. 6. - Personalul care trece la Societatea Comercială „Mecanic Top” - S.A. București va fi considerat transferat.

Art. 7. - Ministerul Industriei va aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 17 septembrie 1992 | Nr. 560.

	Contrasemnează:
	Ministrul industriei, Dan Constantinescu

Anexă

Statutul Societății Comerciale „Mecanic Top" - S.A. București

Capitolul I

Denumirea, forma juridică, sediul, durata

Articolul 1

Denumirea societății

Denumirea societății este Societatea Comercială "Mecanic Top” - S.A. București.

În toate actele, facturile, anunțurile, publicațiile și alte acte emanând de la societate, denumirea societății va fi precedată sau urmată de cuvintele „societate pe acțiuni” sau inițialele „S.A.”, de capitalul social și numărul de înregistrare la Registrul comerțului.

Articolul 2

Forma juridică a societății

Societatea Comercială „Mecanic Top” - S.A. București este persoană juridică română, având forma juridică de societate pe acțiuni. Aceasta își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și cu prezentul statut.

Articolul 3

Sediul societății

Sediul societății este în România, București, str. Frigului nr. 16, sectorul 4. Sediul societății poate fi schimbat în altă localitate din România, pe baza hotărârii adunării generale a acționarilor, potrivit legii.

Societatea poate avea sucursale, filiale, reprezentanțe, agenții, situate și în alte localități din țară și din străinătate.

Articolul 4

Durata societății

Durata societății este nelimitată, cu începere de la data înregistrării la Registrul comerțului.

Capitolul II

Scopul și obiectul de activitate ale societății

Articolul 5

Scopul societății este proiectarea și execuția de aparate, utilaje, instalații, piese de schimb, cercetare și inginerie tehnologică.

Articolul 6

Obiectul de activitate al societății este:

• cercetare științifică în domeniul aparaturii de laborator și a utilajelor pentru industria de pielărie - încălțăminte;
• proiectarea, execuția și comercializarea de aparate, prototipuri și serie mică - piese de schimb în orice domeniu;
• asistență tehnică și prestări de servicii;
• inginerie tehnologică, consulting, marketing, know-how, intermedieri contracte, activitate import-export.

Capitolul III

Capitalul social, acțiunile

Articolul 7

Capitalul social

Capitalul social inițial este fixat la suma de 2,525 mil. lei, împărțit în 505 acțiuni nominative în valoare nominală de 5.000 lei fiecare, în întregime subscrise de acționar.

Capitalul social inițial, împărțit în acțiuni nominative de 5.000 lei fiecare, este în întregime subscris de statul român, în calitate de acționar unic, și vărsat în întregime la data constituirii societății.

Capitalul social inițial este deținut integral de statul român, ca acționar unic, până la transmiterea acțiunilor din proprietatea statului către terțe persoane fizice sau juridice, române sau străine, în condițiile legii.

Articolul 8

Acțiunile

Acțiunile nominative ale societății vor cuprinde toate elementele prevăzute de lege.

Acțiunile vor purta timbrul sec al societății și semnătura a doi administratori.

Societatea va ține evidența acțiunilor într-un registru numerotat, sigilat și parafat de președintele consiliului de administrație, care se păstrează la sediul societății.

Articolul 9

Reducerea sau mărirea capitalului social

Capitalul social poate fi redus sau mărit pe baza hotărârii adunării generale extraordinare a acționarilor, în condițiile și cu respectarea procedurii prevăzute de lege.

Articolul 10

Drepturi și obligații decurgând din acțiuni

Fiecare acțiune, subscrisă și vărsată de acționari potrivit legii, conferă acestora dreptul la un vot în adunarea generală a acționarilor, dreptul de a alege și de a fi aleși în organele de conducere, dreptul de a participa la distribuirea profitului, conform prevederilor prezentului statut și dispozițiilor legale, respectiv la alte drepturi prevăzute în statut.

Deținerea acțiunii implică adeziunea, de drept, la statut.

Drepturile și obligațiile legate de acțiuni urmează acțiunile în cazul trecerii lor în proprietatea altor persoane.

Obligațiile societății sunt garantate cu capitalul social al acesteia, iar acționarii răspund în limita valorii acțiunilor pe care le dețin.

Patrimoniul societății nu poate fi grevat de datorii sau alte obligații personale ale acționarilor. Un creditor al unui acționar poate formula pretenții asupra părții din beneficiul societății ce i se va repartiza de către adunarea generală a acționarilor sau a cotei-părți cuvenite acestora la lichidarea societății, efectuate în condițiile prezentului statut.

Articolul 11

Cesiunea acțiunilor

Acțiunile sunt indivizibile cu privire la societate, care nu recunoaște decât un proprietar pentru fiecare acțiune.

Cesiunea parțială sau totală a acțiunilor între acționari sau terți se face în condițiile și cu procedura prevăzute de lege.

Articolul 12

Pierderea acțiunilor

În cazul pierderii unor acțiuni, proprietarul va trebui să anunțe consiliul de administrație și să facă public faptul prin presă, în cel puțin 2 ziarele largă circulație din localitatea în care se află sediul societății. După 6 luni va putea obține un duplicat al acțiunii.

Capitolul IV

Adunarea generală a acționarilor

Articolul 13

Atribuții

Adunarea generală a acționarilor este organul de conducere al societății, care decide asupra activității acesteia și asigură politica ei economică și comercială.

Adunările generale ale acționarilor sunt ordinare și extraordinare și au următoarele atribuții principale:

a) aprobă structura organizatorică a societății și numărul de posturi, precum și normativul de constituire a compartimentelor funcționale și de producție;

b) aleg membrii consiliului de administrație și ai comisiei de cenzori, inclusiv cenzorii supleanți, le stabilesc remunerația, îi descarcă de activitate și îi revocă;

c) aleg directorul general, îl descarcă de activitate și îl revocă; directorul general este și președintele consiliului de administrație;

d) stabilesc salarizarea personalului angajat, în funcție de studii și munca efectiv prestată, cu respectarea limitei minime de salarizare prevăzute de lege;

e) stabilesc nivelul de salarizare a membrilor consiliului de administrație, directorului general, a membrilor comitetului de direcție și ai comisiei de cenzori, în conformitate cu prevederile legii;

f) stabilesc bugetul de venituri și cheltuieli și, după caz, programul de activitate pe exercițiul următor;

g) examinează, aprobă sau modifică bilanțul și contul de profit și pierderi după analizarea raportului consiliului de administrație și al comisiei de cenzori, aprobă repartizarea profitului;

h) hotărăsc cu privire la contractarea de împrumuturi bancare pe termen lung, inclusiv a celor externe; stabilesc competențele și nivelul de contractare a împrumuturilor bancare curente, a creditelor comerciale și a garanțiilor; aprobă orice fel de credit financiar acordat de societate;

i) hotărăsc cu privire la înființarea și desființarea de sucursale, filiale și agenții;

j) hotărăsc cu privire la mărirea sau reducerea capitalului social, la modificarea numărului de acțiuni sau a valorii nominale a acestora, precum și la cesiunea acțiunilor;

k) hotărăsc cu privire la adoptarea sau modificarea statutului, precum și la transformarea formei juridice a societății;

l) hotărăsc cu privire la comasarea, divizarea, dizolvarea și lichidarea societății;

m) analizează rapoartele consiliului de administrație privind stadiul și perspectivele societății cu referire la profit și dividende, poziția pe piața internă și internațională, nivelul tehnic, calitatea, forța de muncă, protecția mediului, relațiile cu clienții;

n) hotărăsc cu privire la acționarea în justiție a membrilor consiliului de administrație, directorului general și a cenzorilor, pentru paguba pricinuită societății;

o) hotărăsc în orice alte probleme privind societatea.

Atribuțiile adunărilor generale ordinare și extraordinare ale acționarilor se diferențiază potrivit legii.

Articolul 14

Convocarea adunării generale a acționarilor

Adunarea generală a acționarilor se convoacă de președintele consiliului de administrație sau de unul dintre vicepreședinți, pe baza împuternicirii date de președinte.

Adunările generale ordinare au loc cel puțin o dată pe an, la 2 luni de la încheierea exercițiului economico-financiar, pentru examinarea bilanțului și a contului de profit și pierderi pe anul precedent și pentru stabilirea programului de activitate și a bugetului pe anul în curs.

Adunările generale extraordinare se convoacă la cererea acționarilor, reprezentând cel puțin 1/3 din capitalul social, la cererea comisiei de cenzori, precum și în cazul în care capitalul social s-a diminuat cu mai mult de 10% timp de 2 ani consecutiv, cu excepția primilor 2 ani de la înființarea societății.

Adunarea generală va fi convocată de administratori de câte ori va fi nevoie, în conformitate cu dispozițiile din statut, cu cel puțin 15 zile înainte de data stabilită.

Convocarea va fi publicată în Monitorul Oficial al României și într-unul din ziarele de largă circulație din localitatea în care se află sediul societății sau din cea mai apropiată localitate.

Convocarea va cuprinde locul și data ținerii adunării, precum și ordinea de zi, cu arătarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunării.

Când în ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea statutului, convocarea va trebui să cuprindă textul integral al propunerilor.

Adunarea generală a acționarilor se întrunește la sediul societății sau în alt loc din aceeași localitate.

Articolul 15

Organizarea adunării generale a acționarilor

Adunarea generală ordinară este constituită valabil și poate lua hotărâri, dacă la prima convocare acționarii prezenți sau reprezentați dețin cel puțin 2/3 din capitalul social, iar la a doua convocare, dacă dețin cel puțin 1/2 din capitalul social.

Adunarea generală extraordinară este constituită valabil și poate lua hotărâri, dacă la prima convocare acționarii prezenți sau reprezentați dețin cel puțin 3/4 din capitalul social, iar la a doua convocare, dacă dețin cel puțin 1/2 din capitalul social.

Adunarea generală a acționarilor este prezidată de președintele consiliului de administrație, iar în lipsa acestuia, de către unul dintre vicepreședinți, desemnat de președinte.

Președintele consiliului de administrație desemnează, dintre membrii adunării generale, un secretar care să verifice lista de prezență a acționarilor și să întocmească procesul-verbal al adunării.

Procesul-verbal al adunării se va scrie într-un registru sigilat și parafat. Procesul-verbal va fi semnat de persoana care a prezidat ședința și de secretarul care l-a întocmit.

La ședințele ordinare și extraordinare ale adunării generale a acționarilor, în care se dezbat probleme privitoare la raporturile de muncă cu personalul societății, pot fi invitați și reprezentanții salariaților.

Articolul 16

Exercitarea dreptului de vot în adunarea generală a acționarilor

Hotărârile adunărilor generale se iau prin vot deschis.

Acționarii votează, de regulă, prin ridicarea mâinii.

La propunerea persoanei care prezidează, sau a unui grup de acționari prezenți sau reprezentați, ce dețin cel puțin 1/4 din capitalul social, se va putea decide ca votul să fie secret.

Votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administrație și a cenzorilor, pentru revocarea și pentru luarea hotărârilor referitoare la răspunderea administratorilor.

Hotărârile adunării generale sunt obligatorii chiar pentru acționarii absenți sau nereprezentați.

Articolul 17

În perioada în care statul este acționar unic, atribuțiile adunării generale a acționarilor vor fi exercitate de împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat, potrivit legii.

Împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat își desfășoară activitatea în conformitate cu propriul regulament de organizare și funcționare aprobat de organul care a înființat societatea.

Împuterniciții mandatați vor reprezenta interesele capitalului de stat până la aplicarea prevederilor art. 39 din Legea nr. 58/1991 privind privatizarea societăților comerciale.

Capitolul V

Consiliul de administrație

Articolul 18

Organizare

Societatea comercială pe acțiuni este administrată de către consiliul de administrație compus din 3 administratori, aleși de adunarea generală a acționarilor pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realeși pe noi perioade de 4 ani, care pot avea calitatea de acționari.

Când se creează un loc vacant în consiliul de administrație, adunarea generală a acționarilor alege un nou administrator pentru completarea locului vacant. Durata pentru care este ales noul administrator pentru a ocupa locul vacant va fi egală cu perioada care a rămas până la expirarea mandatului predecesorului său.

Sunt incompatibile cu calitatea de membru al consiliului de administrație, comisiei de cenzori și director, persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, înșelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, precum și pentru alte infracțiuni prevăzute de lege referitor la societățile comerciale.

Până la transmiterea acțiunilor din proprietatea statului către terțe persoane fizice sau juridice, consiliul de administrație al societății comerciale va fi numit de împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat, cu acordul ministerului de resort.

Consiliul de administrație este condus de un președinte.

Componența consiliului de administrație se stabilește de adunarea generală a acționarilor.

La prima ședință, consiliul de administrație alege, dintre membrii săi, un președinte și un vicepreședinte.

Consiliul de administrație se întrunește la sediul societății ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui sau a unei treimi din numărul membrilor săi. El este prezidat de președinte, iar în lipsa acestuia, de către vicepreședinte. Președintele numește un secretar fie dintre membrii consiliului, fie din afara acestuia.

Pentru valabilitatea deciziilor este necesară prezența a cel puțin 1/2 din numărul membrilor consiliului de administrație și deciziile se iau cu majoritatea absolută a membrilor prezenți.

Dezbaterile consiliului de administrație au loc, conform ordinii de zi stabilite pe baza proiectului comunicat de președinte, cu cel puțin 15 zile înainte. Acestea se consemnează în procesul-verbal al ședinței, care se scrie într-un registru sigilat și parafat de președintele consiliului de administrație. Procesul-verbal se semnează de persoana care a prezidat ședința și de secretar.

Consiliul de administrație poate delega unuia sau mai multor membri ai săi unele împuterniciri pe probleme limitate și poate recurge la experți pentru studierea anumitor probleme.

În relațiile cu terți, societatea este reprezentată de către președintele consiliului de administrație pe baza și în limitele împuternicirilor date de adunarea generală a acționarilor sau, în lipsa lui, de către vicepreședinte. Cel ce reprezintă societatea semnează actele care o angajează față de terți.

Membrii consiliului de administrație vor putea exercita orice act care este legat de administrarea societății în interesul acesteia, în limita drepturilor care li se conferă.

Președintele consiliului de administrație este obligat să pună la dispoziția acționarilor și comisiei de cenzori, la cererea acestora, toate documentele societății.

Membrii consiliului de administrație răspund, individual sau solidar, după caz, față de societate, pentru prejudiciile rezultate din infracțiuni sau abateri de la dispozițiile legale, pentru abaterile de la statut sau pentru greșeli în administrarea societății. În astfel de situații, ei vor putea fi revocați prin hotărârea adunării generale a acționarilor.

Articolul 19

Atribuțiile consiliului de administrație

Consiliul de administrație are, în principal, următoarele atribuții:

a) angajează și concediază personalul și stabilește drepturile și obligațiile acestuia;

b) stabilește îndatoririle și responsabilitățile personalului societății pe compartimente;

c) aprobă operațiunile de încasări și plăți, potrivit competențelor acordate;

d) aprobă operațiunile de cumpărare și vânzare de bunuri, potrivit competențelor acordate;

e) aprobă încheierea de contracte de închiriere (luarea sau darea cu chirie);

f) stabilește tactica și strategia de marketing;

g) aprobă încheierea sau rezilierea contractelor, potrivit competențelor acordate;

h) supune anual adunării generale a acționarilor, în termen de 60 de zile de la încheierea exercițiului economico-financiar, raportul cu privire la activitatea societății, bilanțul și contul de profit și pierderi pe anul precedent, precum și proiectul de program de activitate și proiectul de buget al societății pe anul în curs;

i) rezolvă orice alte probleme stabilite de adunarea generală a acționarilor.

Capitolul VI

Articolul 20

Comitetul de direcție

Consiliul de administrație poate delega o parte din atribuțiile sale unui comitet de direcție, fixându-i în același timp și salariile, potrivit legii.

La societățile ce au regimul celor cu capital integral de stat, atribuția prevăzută la alineatul de mai sus se execută cu acordul ministerului de resort.

Președintele îndeplinește și funcția de director general, asigurând conducerea curentă a societății, aduce la îndeplinire deciziile consiliului de administrație, în limitele activității societății.

Deciziile comitetului de direcție se iau cu majoritatea absolută a voturilor membrilor săi.

Comitetul de direcție este obligat să prezinte la fiecare ședință a consiliului de administrație registrul său de deliberări.

În comitetul de direcție votul nu poate fi dat prin delegație.

Capitolul VII

Gestiunea societății

Articolul 21

Comisia de cenzori

Gestiunea societății este controlată de acționari și de comisia de cenzori formată din 3 membri, care trebuie să fie asociați, cu accepția cenzorilor contabili. Cenzorii se aleg de adunarea generală a acționarilor.

În perioada în care statul este acționar unic, cenzorii sunt reprezentanți ai Ministerului Economiei și Finanțelor.

Adunarea generală alege, de asemenea, același număr de cenzori supleanți care vor înlocui, în condițiile legii, pe cenzorii titulari.

Pentru a putea exercita dreptul de control, acționarilor li se pot prezenta, la cerere, date cu privire la activitatea societății, situația patrimoniului, a profitului și a pierderilor.

Comisia de cenzori are următoarele atribuții principale:

a) în cursul exercițiului economico-financiar verifică gospodărirea fondurilor fixe și a mijloacelor circulante, a portofoliului de efecte, casa și registrele de evidență contabilă și informează consiliul de administrație asupra neregulilor constatate;

b) la încheierea exercițiului economico-financiar controlează exactitatea inventarului, a documentelor și informațiilor prezentate de consiliul de administrație asupra conturilor societății, a bilanțului și a contului de profit și pierderi, prezentând adunării generale a acționarilor un raport scris;

c) la lichidarea societății controlează operațiunile de lichidare;

d) prezintă adunării generale a acționarilor punctul său de vedere la propunerile de reducere a capitalului social sau de modificare a statutului și obiectului societății.

Comisia de cenzori se întrunește la sediul societății și ia decizii în unanimitate. Dacă nu se realizează unanimitatea, raportul cu divergențe se înaintează adunării generale.

Comisia de cenzori poate convoca adunarea generală extraordinară a acționarilor, dacă aceasta nu a fost convocată de consiliul de administrație, în cazul în care capitalul social s-a diminuat cu mai mult de 10% timp de 2 ani consecutiv (cu excepția primilor 2 ani de la constituirea societății), sau ori de câte ori consideră necesar pentru alte situații privind încălcarea dispozițiilor legale și statutare.

Atribuțiile și modul de funcționare a comisiei de cenzori, precum și drepturile și obligațiile cenzorilor se completează cu dispozițiile legale în acest domeniu.

Cenzorii și cenzorii supleanți se numesc pe o perioadă de maximum 3 ani și pot fi realeși; numărul cenzorilor trebuie să fie impar.

Sunt incompatibile cu calitatea de cenzor persoanele care intră sub incidența art. 18 alin. 4, precum și cei care sunt rude sau afini până la al patrulea grad sau soții administratorilor, cei care primesc sub orice formă, pentru alte funcții decât aceea de cenzor, un salariu sau o remunerație de la administratori sau de la societate.

Capitolul VIII

Activitatea societății

Articolul 22

Exercițiul economico-financiar

Exercițiul economico-financiar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie ale fiecărui an. Primul exercițiu începe la data constituirii societății.

Articolul 23

Personalul societății

Personalul de conducere al societății și cenzorii sunt aleși de adunarea generală a acționarilor. În perioada cât statul este acționar unic personalul de conducere și cenzorii vor fi numiți de împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat, cu acordul ministerului de resort.

Restul personalului este angajat de către consiliul de administrație sau de către directorul general al societății comerciale.

Până la aprobarea legislației în domeniu, salarizarea se face conform legislației în vigoare.

Plata salariilor, impozitelor pe acestea și a cotei de asigurări sociale se va face potrivit legii.

Drepturile și obligațiile personalului societății sunt stabilite de către consiliul de administrație sau de către directorul general al societății comerciale.

Articolul 24

Amortizarea fondurilor fixe

Consiliul de administrație stabilește, în condițiile legii, modul de amortizare a fondurilor fixe.

Articolul 25

Evidența contabilă și bilanțul contabil

Societatea va ține evidența contabilă, în lei, va întocmi anual bilanțul și contul de profit și pierderi, având în vedere normele metodologice elaborate de Ministerul Economiei și Finanțelor.

Bilanțul și contul de profit și pierderi vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, conform legii.

Articolul 26

Calculul și repartizarea profitului

Profitul societății se stabilește pe baza bilanțului aprobat de adunarea generală a acționarilor. Profitul impozabil se stabilește în condițiile legii.

Din profitul societății rămas după plata impozitelor pe profit se pot constitui fonduri destinate modernizării, cercetării și dezvoltării de produse noi, investițiilor, reparațiilor.

Societatea își constituie fond de rezervă și alte fonduri în condițiile legii.

Plata dividendelor cuvenite acționarilor se face de societate, în condițiile legii, în cel mult 2 luni de la aprobarea bilanțului de către adunarea generală a acționarilor.

În cazul înregistrării de pierderi, adunarea generală a acționarilor va analiza cauzele și va hotărî în consecință.

Suportarea pierderilor de către acționari se va face proporțional cu aportul la capital și în limita capitalului subscris.

Articolul 27

Registrele societății

Societatea ține registrele prevăzute de lege.

Capitolul IX

Modificarea formei juridice, dizolvarea, lichidarea, litigii

Articolul 28

Modificarea formei juridice

Societatea va putea fi transformată în altă formă de societate prin hotărârea adunării generale a acționarilor.

În perioada în care statul este acționar unic, transformarea formei juridice a societății se va putea face numai cu aprobarea adunării generale a acționarilor.

Noua societate va îndeplini formalitățile legale de înregistrare și publicitate cerute la înființarea societăților.

Articolul 29

Dizolvarea societății

Următoarele situații duc la dizolvarea societății:

• imposibilitatea realizării obiectului social;
• falimentul;
• pierderea unei jumătăți din capitalul social, după ce s-a consumat fondul ale rezervă, dacă adunarea generală a acționarilor nu decide completarea capitalului sau reducerea lui la suma rămasă;
• numărul de acționari va fi redus sub 5, mai mult de 6 luni;
• la cererea oricărui acționar, dacă împrejurările de forță majoră și consecințele lor durează mai mult de 8 luni, iar adunarea generală a acționarilor constată că funcționarea societății nu mai este posibilă;
• în orice alte situații, pe baza hotărârii adunării generale a acționarilor, luate în unanimitate.

Dizolvarea societății comerciale trebuie să fie înscrisă în Registrul comerțului și publicată în Monitorul Oficial al României.

Articolul 30

Lichidarea societății

În caz de dizolvare, societatea va fi lichidată.

Lichidarea societății și repartiția patrimoniului se fac în condițiile și cu respectarea procedurii prevăzute de lege.

Articolul 31

Litigii

Litigiile societății cu persoane fizice sau juridice române sunt de competența instanțelor judecătorești din România.

Litigiile născute din raporturile contractuale dintre societate și persoanele juridice române pot fi soluționate și prin arbitraj, potrivit legii.

Capitolul X

Dispoziții finale

Articolul 32

Prevederile prezentului statut se completează cu dispozițiile legale referitoare la societățile comerciale.

Articolul 33

Împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat vor executa atribuțiile adunării generale a acționarilor pe perioada cât societatea comercială are capital integral de stat.

Hotărâre privind atribuțiile, organizarea și funcționarea, în componența Oficiului pentru Protecția Consumatorilor, a Diviziei pentru Controlul Calității Vinului și Băuturilor Alcoolice

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Oficiul pentru Controlul Calității Vinului și Băuturilor Alcoolice se reorganizează ca o direcție în componența Oficiului pentru Protecția Consumatorilor, fără personalitate juridică, cu autonomie funcțională, sub denumirea de Divizia pentru Controlul Calității Vinului și Băuturilor Alcoolice - D.C.C.V.B.A.

Divizia pentru Controlul Calității Vinului și Băuturilor Alcoolice își desfășoară activitatea în str. Povernei nr. 19-21, sectorul 1, municipiul București.

Art. 2. - Atribuțiile Diviziei pentru Controlul Calității Vinului și Băuturilor Alcoolice sunt următoarele:

a) elaborează proceduri specifice privind supravegherea pe piață, în teritoriu, a calității vinurilor, băuturilor alcoolice, distilatelor, a materialelor folosite în tratamentele admise de lege, prin determinări senzoriale, fizico-chimice, microbiologice, conform reglementărilor și metodologiei interne armonizate cu cele internaționale din domeniu și le propune Oficiului pentru Protecția Consumatorilor spre aprobare, conform legii;

b) supraveghează pe piață, împreună cu specialiștii din Oficiul pentru Protecția Consumatorilor instruiți de D.C.C.V.B.A. și pe baza procedurilor aprobate, prin efectuarea de inspecții periodice și inopinate, respectarea dispozițiilor legale privind calitatea vinurilor și a băuturilor alcoolice, astfel ca acestea să nu afecteze drepturile și interesele legitime ale consumatorilor sau să nu pună în pericol viața, sănătatea sau securitatea acestora;

c) analizează, împreună cu specialiștii din Oficiul pentru Protecția Consumatorilor instruiți de D.C.C.V.B.A., în laboratoare autorizate sau acreditate, proprii sau la terți, mostrele provenite de la persoane fizice, agenți economici sau organisme din țară ori din străinătate, eliberând buletine de analiză sau buletine de încercări;

d) efectuează, la cerere, expertize și contraexpertize tehnice, în caz de litigii, la produsele prevăzute în obiectul său de activitate;

e) execută, la cerere, analize complete la mostrele de vinuri și băuturi alcoolice ce urmează a fi expediate pentru prospectare la partenerii externi, la vinurile și băuturile alcoolice ce se livrează la export, precum și la mostrele de vinuri și băuturi alcoolice provenite din import;

f) efectuează, la cerere, analize complete la materii prime, vinuri, produse pe bază de must și vin, rachiuri naturale și industriale, materiale oenologice, utilizând metodele de determinare prevăzute în standardele românești sau, în lipsa acestora, în procedurile specifice aprobate, armonizate cu reglementările internaționale;

g) verifică, pe baza analizelor senzoriale și de laborator, înscrise în buletinele de analiză, încadrarea în parametrii tehnici și calitativi prevăzuți în legislația vitivinicolă internă, normele tehnice de aplicare a acesteia, normele sanitare și în prevederile din standarde și avizează:

• autorizațiile de import pentru vinuri, produse pe bază de must și vin, băuturi alcoolice și materii prime pentru prepararea acestora, destinate comercializării, putând interzice importul produselor respective la care se constată nerespectarea condițiilor stabilite la avizare;
• materialele de uz oenologic provenite din țară sau din import;
• punerea în consum de noi sortimente de băuturi alcoolice sau materiale oenologice, care corespund normelor de protecție a consumatorilor;

h) verifică, pe baza analizelor senzoriale și de laborator înscrise în buletinele de analiză, și avizează exportul de vinuri, produse pe bază de must și vin, precum și de alte băuturi alcoolice, în cazul în care constată că sunt respectate condițiile de calitate prevăzute în contractele externe;

i) emite, cu împuternicirea Oficiului pentru Protecția Consumatorilor autorizații de funcționare a laboratoarelor de profil din țară, în funcție de dotarea lor cu aparatură specifică și încadrarea acestora cu specialiști autorizați, luând măsuri de retragere a autorizațiilor, atunci când constată abateri de la metodele de determinare prevăzute în standarde;

j) îndrumă, la cerere, activitatea tehnică a laboratoarelor de profil, promovând practicile oenologice și metodele de analiză acceptate pe plan internațional;

k) organizează, la cerere, instruiri cu specialiștii care desfășoară activitate de analiză și control în domeniul vinurilor și băuturilor alcoolice și cursuri de specializare a personalului tehnic, în vederea aplicării tratamentelor cu ferocianură de potasiu pentru deferizarea vinurilor cu conținut ridicat de fier; autorizează, cu împuternicirea Oficiului pentru Protecția Consumatorilor, persoanele care au absolvit aceste cursuri și au obținut rezultate corespunzătoare, având dreptul să aplice tratamentele respective în conformitate cu procedurile specifice în vigoare;

l) acordă, la cerere, consultații tehnice în domeniul său de activitate și recomandă soluții pentru problemele în care a fost solicitat;

m) participă la elaborarea, revizuirea și avizarea standardelor și altor reglementări în domeniul său de activitate;

n) asigură editarea și difuzarea publicațiilor de specialitate, a procedurilor specifice, precum și a altor documente din domeniu;

o) participă la organizarea acțiunii pentru acordarea titlului de „degustător autorizat de vinuri”;

p) reprezintă, din împuternicirea Oficiului pentru Protecția Consumatorilor, interesele României în organismele internaționale de profil, participă la lucrările acestor organisme și colaborează cu instituții similare din alte țări;

r) constată, în domeniul său de activitate, prin reprezentanții săi împuterniciți de către Oficiul pentru Protecția Consumatorilor, contravențiile prevăzute la art. 46 lit. a)-h) și k) din Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, aplicându-se în mod corespunzător și prevederile art. 47 și următoarele de la cap. IX din aceeași ordonanță;

s) exercită orice alte atribuții ce decurg din actele normative care sunt legate de obiectul său de activitate.

Art. 3. - Contravaloarea eșantioanelor prelevate în cadrul acțiunilor de verificare și inspecție, efectuate potrivit dispozițiilor prezentei hotărâri, a cheltuielilor ocazionate de analizarea vinurilor și băuturilor alcoolice în laboratoare, se suportă de către Oficiul pentru Protecția Consumatorilor, dacă nu se constată vinovăția agentului economic sau persoanei fizice verificate. În caz contrar, precum și pentru serviciile prestate la cerere, cheltuielile vor fi suportate integral de către persoana fizică sau juridică implicată.

Art. 4. - Modul de prelevare a mostrelor, volumul acestora, cât și modul de lucru se stabilesc prin proceduri specifice elaborate de D.C.C.V.B.A. și aprobate de Oficiul pentru Protecția Consumatorilor.

Art. 5. - D.C.C.V.B.A. este subordonată nemijlocit directorului general al Oficiului pentru Protecția Consumatorilor și este condusă de un director. Acesta propune spre aprobare directorului general al Oficiului pentru Protecția Consumatorilor structura organizatorică, drepturile și obligațiile personalului, precum și atribuțiile și normele de funcționare ale compartimentelor din subordinea sa.

Art. 6. - Finanțarea D.C.C.V.B.A. este asigurată integral de la bugetul de stat.

Sumele încasate de D.C.C.V.B.A. reprezentând taxele stabilite conform legii, tarifele, precum și amenzile contravenționale aplicate, se fac venit la bugetul de stat.

Art. 7. - În vederea desfășurării activității, D.C.C.V.B.A. își păstrează dreptul asupra autoturismului aprobat prin reglementările anterioare.

Art. 8. - Din numărul de 45 posturi, aprobat pentru fostul Oficiu pentru Controlul Calității Vinului și Băuturilor Alcoolice, 25 posturi trec la D.C.C.V.B.A., majorându-se astfel numărul maxim de posturi prevăzut pentru aparatul propriu al Oficiului pentru Protecția Consumatorilor, iar 20 vor suplimenta numărul maxim de posturi prevăzute la oficiile județene și cel al municipiului București pentru protecția consumatorilor, în vederea realizării atribuțiilor și sarcinilor ce decurg din prezenta hotărâre. Totodată, în același scop, Oficiul pentru Protecția Consumatorilor va lua măsuri pentru a asigura la aceste oficii personalul de specialitate în acest domeniu, necesar la nivelul fiecărui județ.

Art. 9. - Salarizarea personalului propriu al D.C.C.V.B.A. se face conform anexei nr. 8 la Legea nr. 40/1991.

Salarizarea personalului din oficiile județene și al municipiului București pentru protecția consumatorilor se face conform anexei nr. 9 la Legea nr. 40/1991.

Art. 10. - Organele împuternicite, care efectuează controlul calității vinului și băuturilor alcoolice, conlucrează, în timpul exercitării atribuțiilor lor, cu organele Ministerului de Interne, ale Ministerului Economiei și Finanțelor și cu alte organe de control specializate ale administrației publice, conform legii.

Art. 11. - Ministerul Economiei și Finanțelor va lua măsuri pentru introducerea modificărilor corespunzătoare, care decurg din aplicarea prezentei hotărâri, în bugetele pe anul 1992 ale Secretariatului general al Guvernului și Oficiului pentru Protecția Consumatorilor, cu menținerea echilibrului bugetar.

Art. 12. - În termen de 30 de zile de la data prezentei hotărâri, D.C.C.V.B.A. va elabora și va înainta Oficiului pentru Protecția Consumatorilor, în vederea aprobării sau, după caz, avizării, pentru supunerea spre aprobare Guvernului, procedurile specifice prevăzute la art. 2 lit. a), k) și art. 4.

Art. 13. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, prevederile Hotărârii Guvernului nr. 482/1992 privind organizarea și funcționarea Oficiului pentru Protecția Consumatorilor se modifică în mod corespunzător, iar Hotărârea Guvernului nr. 163/1991 privind înființarea Oficiului pentru Controlul Calității Vinului și Băuturilor Alcoolice, precum și orice alte dispoziții contrare se abrogă.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 22 septembrie 1992 | Nr. 573.

	Contrasemnează:
	p. Ministrul bugetului, veniturilor statului și controlului financiar, Nicolae Văcăroiu, secretar de stat
	Ministrul muncii și protecției sociale, Dan Mircea Popescu
	Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu
	Secretar de stat în Departamentul pentru Strategia Reformei și Integrare Economică, Bujor-Bogdan Teodoriu

Hotărâre privind trecerea în administrarea Ministerului Justiției - Direcția Generală a Penitenciarelor - a unui imobil

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Imobilul situat în municipiul Ploiești, str. Rudului nr. 49, județul Prahova, compus din terenul în suprafață de 4.792 mp și clădirile aferente, în suprafață desfășurată de 4.329 mp, trece din administrarea Regiei Autonome de Gospodărie Comunală în administrarea Ministerului Justiției pentru Direcția Generală a Penitenciarelor.

Art. 2. - Predarea-primirea imobilului se face prin protocol.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 22 septembrie 1992 | Nr. 574.

	Contrasemnează:
	Ministrul justiției, Mircea Ionescu-Quintus
	Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu
	Secretari de stat în Departamentul pentru Administrația Publică Locală, Doru Viorel Ursu Teodor Mircea Vaida

Hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului României nr. 250/1992 privind concediul de odihnă și alte concedii ale salariaților din administrația publică, din regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Articolul 7 din Hotărârea Guvernului nr. 250/1992 privind concediul de odihnă și alte concedii ale salariaților din administrația publică, din regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 7. - (1) Pe durata concediului de odihnă, salariații au dreptul la o indemnizație calculată în raport cu numărul de zile de concediu înmulțite cu media zilnică a salariului de bază, sporului de vechime și, după caz, indemnizației pentru funcția de conducere, luate împreună, corespunzătoare fiecărei luni calendaristice în care se efectuează zilele de concediu de odihnă.
(2) Media zilnică a veniturilor prevăzute la alin. (1) se stabilește în raport cu numărul zilelor lucrătoare din fiecare lună în care se efectuează zilele de concediu.
(3) Pentru salariații încadrați cu fracțiuni de normă, indemnizația de concediu de odihnă se calculează avându-se în vedere veniturile prevăzute la alin. (1), cuvenite pentru fracțiunea sau fracțiunile de normă care se iau în calcul.
(4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplică și în cazul efectuării concediului restant din anul 1991.
(5) Indemnizația de concediu de odihnă se plătește cu cel puțin 5 zile înaintea plecării în concediu.”

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 22 septembrie 1992 | Nr. 578.

	Contrasemnează:
	Ministrul muncii și protecției sociale, Dan Mircea Popescu
	Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu
	p. Ministrul bugetului, veniturilor statului și controlului financiar, Nicolae Văcăroiu, secretar de stat

Hotărâre privind suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului pe anul 1992, pentru asigurarea cheltuielilor de întreținere a rezidenților

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se suplimentează bugetul Secretariatului General al Guvernului pe anul 1992 cu suma de 70 milioane lei, pe seama fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, în vederea acoperirii cheltuielilor pe anul 1992 determinate de rezidența în România a refugiaților somalezi, albanezi și a altor cetățeni străini.

Din această sumă, Prefectura municipiului București și a sectorului agricol Ilfov va deconta și cheltuielile respective efectuate în anul 1992 de Consiliul local al municipiului București.

Art. 2. - Ministerul Economiei și Finanțelor va introduce modificările ce decurg din aplicarea prezentei hotărâri în bugetul de stat pe anul 1992.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 22 septembrie 1992 | Nr. 581.

	Contrasemnează:
	Ministrul muncii și protecției sociale, Dan Mircea Popescu
	Ministru de interne, Victor Babiuc
	Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu
	Ministrul afacerilor externe, Adrian Năstase
	p. Ministrul bugetului, veniturilor statului și controlului financiar, Nicolae Văcăroiu, secretar de stat
	Secretari de stat în Departamentul pentru Administrația Publică Locală, Doru Viorel Ursu Teodor Mircea Vaida

Hotărâre privind decontarea la intern a zahărului importat în anul 1992

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Cantitățile de zahăr, importate în perioada 1 mai - 30 septembrie 1992, destinate consumului populației în regim raționalizat și consumuri colective, cu plata în credit rambursabil la 180 de zile, se livrează societății comerciale derulatoare la prețul cu ridicata stabilit prin hotărârile Guvernului României nr. 221/1992 și 498/1992.

Art. 2. - Diferența rezultată între prețul în lei, determinat pe baza prețului extern și a cursului valutar în vigoare la data rambursării creditului, și prețul cu ridicata prevăzut de Hotărârea Guvernului nr. 498/1992 se regularizează cu bugetul statului, în cadrul fondurilor ce vor fi prevăzute cu această destinație în bugetul de stat pe anul 1993 pentru Ministerul Comerțului și Turismului.

Art. 3. - Diferențele de curs valutar rezultate în momentul rambursării creditului față de data importului se acoperă de la bugetul de stat.

Contravaloarea în lei a importurilor la prețul intern, mai puțin comisionul importatorului, și fondurile alocate de la bugetul de stat, potrivit art. 2, se vor depune într-un cont special, deschis pe seama Ministerului Economiei și Finanțelor.

În vederea reducerii efortului valutar, Ministerul Economiei și Finanțelor va plasa disponibilitățile în lei rezultate din plata la intern a produselor importate, pentru acoperirea diferențelor de curs valutar cu dobânda încasată din aceste plasamente.

Art. 4. - Ministerul Comerțului și Turismului va prezenta, în vederea acordării diferențelor de preț, justificarea fondurilor alocate de la bugetul statului și confirmarea destinației zahărului pentru consumul populației în sistem raționalizat și pentru consumurile colective.

Art. 5. - Ministerul Comerțului și Turismului și Ministerul Economiei și Finanțelor vor elabora norme metodologice pentru punerea în executare a prezentei hotărâri.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 24 septembrie 1992 | Nr. 583.

	Contrasemnează:
	Ministrul comerțului și turismului, Constantin Fota
	Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu
	p. Ministrul bugetului, veniturilor statului și controlului financiar, Nicolae Văcăroiu, secretar de stat

Diverse

Norme metodologice

Ministerul Muncii și Protecției Sociale

Nr. 10.350/25.09.1992

Ministerul Economiei și Finanțelor

Nr. 182.600/25.09.1992

Norme metodologice privind corecția fondului de salarii pentru care societățile comerciale cu capital majoritar de stat și regiile autonome nu au obligația să plătească impozitul suplimentar

În baza prevederilor art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 496/1992 se emit următoarele Norme metodologice privind corecția fondului de salarii pentru care societățile comerciale cu capital majoritar de stat și regiile autonome nu au obligația să plătească impozitul suplimentar:

1. (1) Potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 496/1992, fondul destinat plății salariilor pentru care societățile comerciale cu capital majoritar de stat și regiile autonome, care stabilesc salariile prin negociere, nu plătesc impozitul suplimentar potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 21/1992, se calculează lunar și cumulat de la începutul anului, conform reglementărilor în vigoare.

(2) La stabilirea fondului de salarii - neimpozabil suplimentar - se au în vedere următoarele precizări și norme metodologice emise de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Economiei și Finanțelor:

• Precizările nr. 104/180196/1992 în legătură cu sistemul de stabilire a fondului de salarii la societățile comerciale cu capital majoritar de stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 21/18 ianuarie 1992;
• Normele metodologice nr. 235/180432/1992 pentru aplicarea prevederilor art. 11 alin. (1) lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 21/1992;
• Normele metodologice nr. 561/181040/1992 cu privire la majorarea fondului total destinat plății salariilor pentru care nu se plătește impozit suplimentar în raport cu sporirea eficienței economice, respectiv a productivității muncii, aplicate experimental în semestrul I/1992, ale căror prevederi, cu unele corecturi, se vor aplica și în semestrul II/1992.

2. (1) Conform prevederilor art. 1 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 496/1992, fondul destinat plății salariilor, stabilit potrivit pct. 1, se corectează lunar cu suma stabilită pe baza creșterii de 20% din salariul mediu realizat în luna octombrie 1991, majorat corespunzător indexării din luna pentru care se face calculul, și numărului mediu scriptic de personal din fiecare lună.

(2) Modul de stabilire a corecției fondului de salarii pentru care societățile comerciale cu capital majoritar de stat și regiile autonome nu au obligația să plătească impozitul suplimentar este prezentat în exemplul din anexa nr. 1.

3. Prevederile de la pct. 2 nu se aplică în cazurile în care suma cu care s-a corectat fondul de salarii de referință în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 99/1992, pentru sporurile negociate în anul 1992 peste cele existente în anul 1991, asigură o majorare a salariilor de cel puțin 20%, fără o impozitare suplimentară.

În anexa nr. 2 este prezentat un exemplu din care rezultă elementele ce se iau în calcul pentru stabilirea îndeplinirii condiției de aplicare a prevederilor art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 496/1992 de către fiecare societate comercială.

4. În cazul societăților comerciale cu capital majoritar de stat sau regiilor autonome la care salariile se stabilesc prin negocieri, care nu au funcționat sau, după caz, nu erau înființate în luna octombrie 1991, „salariul mediu realizat în luna octombrie 1991”, prevăzut la art. 1 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 496/1992, se consideră cel determinat pe baza fondului de referință și a numărului de personal corespunzător acestui fond stabilit, conform Hotărârii Guvernului nr. 21/1992, de către Ministerul Economiei și Finanțelor împreună cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

5. Reflectarea în contabilitate a drepturilor acordate salariaților în natură este redată în anexa nr. 3.

6. Prezentele norme metodologice se aplică începând cu luna august 1992.

p. Ministrul muncii și protecției sociale, Dorel Mustățea secretar de stat

Ministrul bugetului, veniturilor statului și controlului financiar, Florian Bercea

Anexa Nr. 1

Exemplu de calcul al corecției fondului de salarii pentru care societățile comerciale cu capital majoritar de stat și regiile autonome nu au obligația să plătească impozitul suplimentar

I. Date de bază

a) Fondul de salarii de referință din luna octombrie 1991, înregistrat la direcția de muncă și protecție socială: 15.000 lei

b) Numărul de personal existent la 31 octombrie 1991: 1.000 persoane

c) Salariul mediu calculat la fondul de referință: 15.000 lei/persoană

d) Fondul de salarii plătit efectiv în luna octombrie 1991: 13.000 lei

e) Numărul mediu scriptic realizat în luna octombrie 1991: 950 persoane

f) Salariul mediu realizat în luna octombrie 1991: [rd. d) : rd. e)] = 13.685 lei/persoană

II. Calculul fondului de salarii pentru care nu se plătește impozit suplimentar - luna august 1992

1. Fondul total destinat plății salariilor pentru care nu se plătește impozit suplimentar: (15.000 mii lei x coeficientul de indexare stabilit pentru luna august 1,65) = 24.750 mii lei

2. Majorările fondului total de salarii pentru care nu se plătește impozit suplimentar conform art. 11 din Hotărârea Guvernului nr. 21/1992:

a) pentru creșterea numărului de personal: + 1.000 mii lei

b) pentru creșterea eficienței în semestrul I/1992, față de anul 1991: + 2.000 mii lei

3. Fondul total neimpozabil suplimentar pentru luna august 1992: [rd. 1 + rd. 2 a) + 2 b)] = 27.750 mii lei

4. Corectarea fondului destinat plății salariilor pentru care nu se datorează impozit suplimentar potrivit art. 1 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 496/1992:

a) salariul mediu realizat în luna octombrie 1991, indexat cu coeficientul din luna august: (13.685 lei x 1,65) = 22.580 lei

b) 20% din salariul mediu realizat în luna octombrie 1991, indexat: (22.580 lei x 20%) = 4.516 lei/persoană

c) numărul mediu scriptic de personal din luna august: 1.100 persoane

d) suma reprezentând corecția la fondul de salarii pentru care nu se plătește impozit suplimentar: 4.516 lei/pers. x 1.100 pers. = 4.968 mii lei

5. Fondul total destinat plății salariilor pentru care în luna august 1992 nu se datorează impozit suplimentar: [rd. 3 + rd. 4 d)] = 27.750 mii lei + 4.968 mii lei = 32.718 mii lei față de 27.750 mii lei, fără corecția aplicată

Luna septembrie 1992 și în continuare

1. Fondul total destinat plății salariilor - neimpozabil suplimentar - în luna septembrie, conform Hotărârii Guvernului nr. 496/ 1992 și Hotărârii Guvernului nr. 499/1992 (fond salarii de referința x 1,65) + (3.750 lei/persoană x numărul mediu scriptic de personal din septembrie 1992): (15.000 mii lei x 1,65) + (1.100 x 3.750 lei) = 28.875 mii lei

2. Majorarea fondului total de salarii pentru care nu se plătește impozit suplimentar conform art. 11 din Hotărârea Guvernului nr. 21/1992:

a) pentru creșterea numărului de personal: + 1.000 mii lei

b) pentru creșterea eficienței activității față de anul 1991: -

3. Fondul total neimpozabil suplimentar pentru luna septembrie 1992: [rd. 1 + rd. 2 a) + 2 b)] = 29.875 mii lei

4. Corectarea fondului total neimpozabil suplimentar determinat la rd. 3 potrivit art. 1 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 496/1992:

a) salariul mediu realizat în luna octombrie 1991, indexat-compensat: [(13.685 lei x 1,65) + 3.750 lei] = 26.330 lei

b) 20% din salariul mediu determinat la lit. a): 5.266 lei/persoană

c) numărul mediu scriptic de personal din luna septembrie 1992: 1.100 persoane

d) suma reprezentând corecția la fondul de salarii pentru care nu se plătește impozit suplimentar: (5.266 lei x 1.100 lei/persoană) = 5.793 mii lei

5. Fondul total destinat plății salariilor pentru care în luna septembrie 1992 nu se datorează impozit suplimentar: [rd. 3 + rd. 4 d)] = 29.875 mii lei + 5.793 mii lei = 35.668 mii lei față de 29.875 mii lei, fără corecția aplicată

Anexa Nr. 2

Exemplu privind stabilirea îndeplinirii condițiilor de aplicare a prevederilor art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 496/1992

	Societatea comercială A	Societatea comercială B
1. Fondul de salarii de referință inițial -mii lei-	12.000	16.000
2. Fondul de salarii de referință suplimentar, calculat pe baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 99/1992 -mii lei-	1.270	2.300
3. Fondul de salarii de referință suplimentar, indexat cu coeficientul de indexare aferent lunii august de 1,65 (rd. 2 x 1,65)	2.095,5	3.795
4. Procentul rezultat față de fondul de salarii de referință inițial -%- (rd. 3 : rd. 1)	17,5	23,7

Anexa Nr. 3

Reflectarea în contabilitate a drepturilor acordate salariaților în natură

În contabilitate, drepturile acordate salariaților în natură, potrivit pct. 2 lit. a) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 496/1992, se înregistrează astfel:

420 "Decontări cu salariații" = 600 „Venituri din activitatea de bază” - cu valoarea produselor acordate salariaților, transformate în bani pe baza prețurilor proprii de vânzare în vigoare la data de 1 august 1992 (această operațiune se face pe bază de borderouri întocmite separat, care cuprind: numele și prenumele salariatului, cantitatea acordată, prețul unitar, valoarea și semnătura de primire)

600 „Venituri din activitatea de bază” = 430 „Decontări cu bugetul statului” - cu valoarea impozitului pe circulația mărfurilor aferent produselor acordate salariaților

600 „Venituri din activitatea de bază” = % (220 „Produse finite” și 221 „Diferențe preț produse finite”) - la sfârșitul lunii, cu costul efectiv al produselor acordate

500 „Cheltuielile activității de bază" = 420 „Decontări cu salariații” - la sfârșitul lunii, cu valoarea produselor acordate, la prețurile de vânzare la 1 august 1992, incluse în costuri.

Rectificare

La Ordonanța Guvernului României nr. 12/1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 27 august 1992, se fac următoarele rectificări:

• În anexa nr. 1/2 (județul Arad), la obiectivul „modernizare rețele termice în municipiul Arad”, suma de acordat din fondul special este de 52,2 milioane lei, în loc de 58,2 milioane lei.
• În anexa nr. 1/12 (județul Călărași), la obiectivul „centrala termică pe păcură oraș Oltenița", suma de acordat din fondul special este de 393,0 milioane lei, în loc de 393,2 milioane lei.
• În anexa nr. 1/41 (municipiul București), la obiectivul „rețea termoficare C.E.T. Progresul-Ferentari”, suma de acordat din fondul special este de 400,0 milioane lei, în loc de 300,0 milioane lei.