Monitorul Oficial 275/1995

De la wiki.civvic.ro
Sari la navigare Sari la căutare


Monitorul Oficial al României

Anul VII, Nr. issue::0275 - Partea I - Vineri, 24 noiembrie year::1995

Legi și Decrete

Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Hașemit al Iordaniei privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 2 iulie 1992, și a schimbului de note-anexă

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. - Se ratifică Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Hașemit al Iordaniei privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 2 iulie 1992, și schimbul de note-anexă care face parte integrantă din acord.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 7 noiembrie 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

p. Președintele Senatului, Radu Vasile

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 23 octombrie 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Camerei Deputaților, Adrian Năstase

București, 21 noiembrie 1995 | Nr. 13.


Acord între Guvernul României și Guvernul Regatului Hașemit al Iordaniei privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor

Guvernul României și Guvernul Regatului Hașemit al Iordaniei, denumite în cele ce urmează părți contractante,

în dorința de a dezvolta relațiile de cooperare economică existente între cele două țări și de a crea condiții favorabile pentru investițiile investitorilor unei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante,

conștiente de necesitatea creării și menținerii unui cadru stabil, de natură să stimuleze efectuarea de investiții, în scopul utilizării maxime și eficiente a resurselor economice ale fiecărei țări,

recunoscând că încurajarea și protejarea reciprocă a investițiilor, conform prezentului acord, sunt de natură să stimuleze inițiativa în acest domeniu și să contribuie la creșterea prosperității ambelor țări,

au convenit cele ce urmează:

Articolul 1

Definiții

În sensul acestui acord:

(1) Termenul investiție desemnează orice fel de active deținute de către un investitor al unei părți contractante, constând din bunuri, drepturi și mijloace financiare, investite pe teritoriul celeilalte părți contractante, în conformitate cu legile și reglementările acesteia. Termenul desemnează în special, dar nu exclusiv:

a) drepturi de proprietate mobilă sau imobilă, precum și orice alte drepturi reale;

b) acțiuni, obligațiuni, părți sociale și alte forme de participare la societăți constituite pe teritoriul unei părți contractante;

c) beneficii reinvestite;

d) drepturi de creanță sau alte drepturi referitoare la prestări având o valoare economică sau financiară;

e) drepturi de proprietate industrială și intelectuală, cum sunt: drepturi de autor, mărci de comerț, nume comerciale, brevete, procedee tehnice, know-how, goodwill, precum și alte drepturi similare;

f) concesiuni conferite prin lege sau în virtutea unui contract, în special concesiunile legate de prospectarea, explorarea, extracția și exploatarea de resurse naturale, inclusiv cele din zonele maritime aflate sub jurisdicția uneia dintre părțile contractante.

Orice modificare a formei în care sunt investite sau reinvestite activele nu va afecta caracterul lor de investiție.

(2) Termenul investitor desemnează:

a) cu privire la România: orice persoană fizică care, în conformitate cu legile în vigoare, are cetățenia română, precum și orice persoană juridică constituită potrivit legilor române și având sediul social în România;

b) cu privire la Iordania: orice persoană fizică care, în conformitate cu legile în vigoare, are cetățenia iordaniană, precum și orice persoană juridică constituită potrivit legilor iordaniene și având sediul social în Iordania.

(3) Termenul venituri desemnează sumele produse de o investiție și include în special, dar nu exclusiv, beneficii, dividende, dobânzi, sporuri de capital, redevențe, prime de conducere, drepturi de asistență tehnică sau alte onorarii, indiferent de forma în care este plătit venitul.

Articolul 2

Promovarea și protejarea investițiilor

(1) Fiecare parte contractantă va încuraja și va crea condiții favorabile pentru investițiile efectuate pe teritoriul său de către investitori ai statelor părți contractante.

(2) Investițiile vor fi admise în conformitate cu prevederile legale ale părții contractante pe al cărei teritoriu se efectuează și se vor bucura de protecția și de garanțiile prevăzute în acest acord.

(3) Fiecare parte contractantă se angajează să asigure pe teritoriul său un tratament just și echitabil pentru investițiile investitorilor celeilalte părți contractante. Nici una dintre părțile contractante nu va împiedica, prin măsuri arbitrare, nerezonabile sau discriminatorii, conducerea, menținerea sau utilizarea investițiilor, precum și dreptul de a dispune de acestea.

(4) Investitorilor fiecărei părți contractante li se va permite să angajeze personal de conducere și tehnic superior, la alegerea lor, indiferent de naționalitate, în măsura permisă de legislația statului gazdă. Sub rezerva legilor privind intrarea și șederea străinilor, naționalilor oricărei părți contractante li se va permite să intre și să rămână pe teritoriul celeilalte părți contractante în vederea efectuării și administrării investiției lor.

(5) Fiecare parte contractantă se angajează să asigure mijloace eficiente de susținere a pretențiilor și a drepturilor în legătură cu acordurile privind realizarea de investiții, autorizațiile pentru investiții și proprietăți. Fiecare parte contractantă nu va împiedica dreptul investitorilor celeilalte părți contractante de a avea acces la tribunalele sale judiciare, tribunalele și instituțiile sale administrative, precum și la orice alte organisme care exercită o autoritate de jurisdicție.

(6) Fiecare parte contractantă va publica toate legile și reglementările care au legătură sau afectează investițiile de pe teritoriul său ale investitorilor celeilalte părți contractante.

Articolul 3

Tratamentul națiunii cele mai favorizate

(1) Fiecare parte contractantă va acorda investițiilor efectuate pe teritoriul său de către investitori ai celeilalte părți contractante un tratament nu mai puțin favorabil decât cel pe care îl acordă, în situații asemănătoare, investițiilor investitorilor oricărui stat terț.

(2) Fiecare parte contractantă va acorda investitorilor celeilalte părți contractante, în ceea ce privește conducerea, menținerea, utilizarea sau dispunerea de investițiile lor, un tratament nu mai puțin favorabil decât cel pe care îl acordă investitorilor oricărui stat terț.

(3) Prevederile acestui acord, referitoare la acordarea tratamentului națiunii cele mai favorizate, nu vor fi interpretate în sensul de a obliga o parte contractantă să extindă asupra investitorilor celeilalte părți contractante avantajele rezultând din:

a) orice uniune economică sau vamală, o zonă de liber schimb sau o organizație economică regională, la care oricare dintre părțile contractante este sau ar putea să devină parte;

b) orice acord, internațional sau regional, sau alt aranjament referitor, în totalitate sau în principal, la impozitare sau din aplicarea propriei legislații interne referitoare, în totalitate sau în principal, la impozitare.

(4) Fiecare parte contractantă va respecta toate celelalte obligații asumate cu privire la investitorii celeilalte părți contractante, investițiile și beneficiile lor.

Articolul 4

Exproprierea și despăgubirea

(1) Investițiile efectuate de către investitori ai unei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante nu vor fi expropriate, naționalizate sau supuse altor măsuri având un efect similar (la care se face referire în continuare ca expropriere), decât dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

a) măsurile sunt adoptate în interes public și printr-o procedură legală corespunzătoare;

b) măsurile nu sunt discriminatorii în raport cu cele luate față de investițiile și investitorii țărilor terțe;

c) este prevăzută o procedură adecvată pentru determinarea sumei și a modalității de plată a despăgubirii.

(2) Despăgubirea va trebui să corespundă valorii investiției care a făcut obiectul uneia dintre măsurile menționate la paragraful (1) al acestui articol, să fie promptă, adecvată și efectivă.

(3) Suma despăgubirii va fi determinată în conformitate cu principiile recunoscute de evaluare, cum sunt valoarea justă de piață a investiției la data când a fost luată măsura de expropriere.

În situația în care valoarea de piață nu poate fi stabilită cu ușurință, despăgubirea va fi determinată pe baza unor principii echitabile, ținându-se seama, între altele, de: capitalul investit, aprecierea sau deprecierea acestuia, veniturile curente, valoarea de înlocuire și alți factori pertinenți.

(4) La cererea investitorului afectat, cuantumul despăgubirii va putea fi supus revizuirii de către un tribunal sau alt organ competent, în cadrul jurisdicției părții contractante pe teritoriul căreia a fost efectuată investiția.

(5) Suma despăgubirii, stabilită definitiv, va fi plătită imediat investitorului, care va avea dreptul să transfere această sumă fără întârziere, în valută liber convertibilă. în situația în care plata despăgubirii întârzie, investitorul va avea dreptul la o dobândă pentru orice perioadă de întârziere nejustificată în efectuarea plății.

Articolul 5

Despăgubirea pentru pierderi

Investitorilor unei părți contractante ale căror investiții efectuate pe teritoriul celeilalte părți contractante au suferit pierderi ca urmare a unui război sau altui conflict armat, unei stări de necesitate națională, revoluției, revoltei, insurecției sau altor evenimente similare, inclusiv pierderi ocazionate de rechiziționare, li se vor acorda de către această din urmă parte contractantă, în ceea ce privește măsurile pentru repararea pierderilor, un tratament nu mai puțin favorabil decât cel pe care îl acordă investitorilor oricărui stat terț. Sumele care ar putea rezulta din aplicarea acestui articol vor fi liber transferabile.

Articolul 6

Transferurile valutare

(1) Fiecare parte contractantă garantează investitorilor celeilalte părți contractante, cu privire la investițiile lor, în conformitate cu legile și reglementările sale, transferul:

a) veniturilor curente provenind din investiție;

b) sumelor provenind din vânzarea, înstrăinarea sau lichidarea, totală sau parțială, a investiției;

c) plăților efectuate pentru rambursarea creditelor pentru investiții și a dobânzilor cuvenite;

d) unei părți adecvate din câștigurile cetățenilor celeilalte părți contractante, provenind din munca și serviciile prestate de ei în legătură cu o investiție realizată pe teritoriul său;

e) despăgubirilor la care se face referire la art. 4 și 5.

(2) Fiecare parte contractantă va acorda, după îndeplinirea obligațiilor legale ce revin investitorilor, autorizațiile necesare pentru a asigura, fără întârziere, executarea acestor transferuri.

(3) Transferurile menționate mai sus vor fi efectuate în valuta convertibilă în care a fost realizată investiția sau în orice valută liber convertibilă, dacă s-a convenit astfel, la cursul de schimb în vigoare la data transferului.

(4) Fără întârziere, în sensul acestui articol, sunt considerate transferurile ce se efectuează într-un termen care este necesar, în mod normal, pentru întocmirea formalităților de transfer. Termenul curge din ziua în care a fost înaintată autorităților competente, în modul prevăzut de reglementările în vigoare, cererea de transfer împreună cu documentele necesare și nu trebuie să depășească, în nici un caz, o perioadă de două luni.

Articolul 7

Subrogarea

Dacă una dintre părțile contractante (sau instituția desemnată de aceasta) efectuează plăți propriilor săi investitori, în virtutea unei garanții pe care a acordat-o în legătură cu o investiție sau cu o parte a acesteia, efectuată pe teritoriul celeilalte părți contractante, ultima parte contractantă va recunoaște:

a) transferul, fie ca efect al legii sau ca urmare a unei operațiuni juridice, al oricărui drept, pretenție și obligație de la acest investitor la prima parte contractantă sau instituția desemnată de aceasta; și

b) că prima parte contractantă sau instituția desemnată de aceasta este îndreptățită, în virtutea subrogării, să exercite drepturile, să susțină pretențiile acelui investitor și că își va asuma obligațiile legate de investiție, inclusiv plata impozitelor și taxelor.

Prima parte contractantă este îndreptățită, în măsura în care dorește, să exercite orice astfel de drept sau de pretenție în aceleași limite și supusă acelorași restricții ca și predecesorul său în titlu.

Articolul 8

Reglementarea diferendelor privind investițiile

(1) Orice diferend dintre o parte contractantă și un investitor al celeilalte părți contractante privind o investiție a acestui investitor pe teritoriul primei părți contractante va fi soluționat, pe cât posibil, pe cale amiabilă prin consultări și negocieri între părțile la diferend.

(2) Dacă diferendul nu poate fi soluționat prin consultări și negocieri, în termen de 3 luni de la data cererii pentru reglementare, diferendul va fi supus spre rezolvare în conformitate cu procedurile specifice de soluționare a diferendelor convenite anterior între partea contractantă și investitorul celeilalte părți contractante.

(3) În situația în care un diferend privind investițiile între un investitor al unei părți contractante și cealaltă parte contractantă, pe al cărei teritoriu s-a realizat investiția, continuă să existe după hotărârea finală a tribunalului sau a altui organ competent din țara în care a fost efectuată investiția, oricare dintre aceștia este îndreptățit să supună diferendul, în termen de două luni de la epuizarea căilor interne de recurs, Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la investiții, pentru conciliere sau arbitraj, în conformitate cu procedura prevăzută în Convenția pentru reglementarea diferendelor relative la investiții între state și persoane ale altor state, deschisă spre semnare la Washington la 18 martie 1965.

(4) Totuși condiția menționată la paragraful (3) al acestui articol, referitoare la epuizarea căilor de recurs prevăzute de legislația părții contractante pe teritoriul căreia a fost realizată investiția, nu va mai putea fi opusă de către această parte contractantă investitorului celeilalte părți contractante după un termen de 6 luni de la data primului act de procedură contencioasă pentru reglementarea acestui diferend de către tribunale.

(5) Partea contractantă care este parte la un diferend nu va invoca în apărarea sa, în nici un moment în timpul desfășurării procedurilor implicând un diferend privind investițiile, imunitatea sa, precum și faptul că investitorul a primit, în baza unui contract de asigurare, o despăgubire care acoperă, în întregime sau parțial, pagubele sau pierderile suferite.

Articolul 9

Reglementarea diferendelor dintre părțile contractante

(1) Diferendele dintre părțile contractante privind interpretarea sau aplicarea acestui acord vor fi soluționate, pe cât posibil, prin negocieri între cele două părți contractante. Dacă un astfel de diferend nu poate fi astfel reglementat într-un termen de 6 luni de la începerea negocierilor, el va fi supus, la cererea oricăreia dintre părțile contractante, unui tribunal arbitrai, în conformitate cu prevederile acestui articol.

(2) Tribunalul arbitrai va fi constituit, pentru fiecare caz în parte, în modul următor: fiecare parte contractantă desemnează un arbitru; cei doi arbitri aleg apoi un cetățean al unui stat terț, care, prin aprobarea celor două părți contractante, va fi numit președinte al tribunalului. Arbitrii vor fi numiți într-un termen de 3 luni, iar președintele într-un termen de 5 luni de la primirea cererii de arbitraj.

(3) Dacă în decursul oricăreia dintre perioadele menționate la paragraful (2) nu au fost efectuate numirile necesare, oricare parte contractantă poate să invite pe președintele Curții Internaționale de Justiție să facă numirile necesare. Dacă președintele este cetățean al uneia dintre părțile contractante sau este împiedicat să exercite funcția menționată, va fi invitat vicepreședintele Curții Internaționale de Justiție să facă numirile necesare. Dacă vicepreședintele este cetățean al uneia dintre părțile contractante sau dacă el este, de asemenea, împiedicat să exercite funcția menționată, membrul Curții Internaționale de Justiție care urmează imediat în grad și nu este cetățean al uneia dintre părțile contractante va fi invitat să facă numirile necesare.

(4) Tribunalul arbitrai va adopta hotărârea sa pe baza prevederilor prezentului acord, ale altor acorduri încheiate între părțile contractante, precum și a principiilor și normelor generale ale dreptului internațional. Hotărârea va fi adoptată prin majoritate de voturi. Această hotărâre va fi definitivă și obligatorie.

(5) Fiecare parte contractantă va suporta cheltuielile pentru arbitrul pe care l-a desemnat, precum și pe cele privind reprezentarea sa în procedura arbitrală. Cheltuielile pentru președinte și celelalte cheltuieli vor fi suportate, în părți egale de către părțile contractante.

(6) Tribunalul arbitrai își va stabili propria procedură.

Articolul 10

Aplicarea

Acest acord se va aplica și investițiilor realizate de către investitorii unei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante înainte de intrarea în vigoare a acestui acord și aprobate în conformitate cu prevederile legale în vigoare ale fiecărei părți contractante. Totuși acordul nu se va aplica diferendelor survenite anterior intrării sale în vigoare.

Articolul 11

Menținerea drepturilor

Acest acord nu va înlocui, prejudicia sau deroga într-un alt mod de la legile și reglementările oricăreia dintre părțile contractante, de la obligațiile juridice internaționale sau de la angajamentele asumate de oricare dintre părțile contractante, inclusiv cele cuprinse într-un acord privind investițiile sau o autorizație de investiții, care dau dreptul la un tratament mai favorabil decât cel acordat în situații asemănătoare de către acest acord.

Articolul 12

Intrarea în vigoare, valabilitatea și expirarea

(1) Prezentul acord va fi supus ratificării, conform procedurilor legale ale fiecărei părți contractante, și va intra în vigoare după schimbul de notificări confirmând că toate cerințele legale au fost îndeplinite.

(2) Acordul va rămâne în vigoare pentru o perioadă de 10 ani și se va reînnoi prin tacită reconducțiune pe noi perioade de 10 ani, cu excepția cazului denunțării în scris de către una dintre părțile contractante cu cel puțin un an înainte de expirare. După expirarea perioadei inițiale de valabilitate, acordul poate fi denunțat în orice moment, cu un preaviz de cel puțin un an.

(3) Pentru investițiile efectuate în cursul perioadei de valabilitate a acordului, prevederile acestuia vor continua să se aplice, în caz de încetare a valabilității, pentru o perioadă de 10 ani, începând de la data expirării sale.

Încheiat la București la 2 iulie 1992, în două exemplare originale, în limbile română, arabă și engleză.

În cazul unor diferențe privind interpretarea acestui acord, va prevala textul în limba engleză.

Pentru Guvernul României, George Marius Danielescu, Ministrul economiei și finanțelor

Pentru Guvernul Regatului Hașemit al Iordaniei, Kamel Abu Jaber, Ministrul afacerilor externe


Ministerul Afacerilor Externe al României

Nr. I.2/6.896

Ministerul Afacerilor Externe își prezintă complimentele Ambasadei Regatului Hașemit al Iordaniei și are onoarea de a se referi la textul Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Hașemit al Iordaniei privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 2 iulie 1992.

Partea română solicită acordul autorităților iordaniene de a amenda articolele 1 și 8 ale documentului sus-menționat.

Drept urmare, Ministerul Afacerilor Externe comunică ambasadei propunerea ca articolele menționate să fie redactate după cum urmează:

Articolul 1: „Definiții” - un nou paragraf (4): „(4) Termenul teritoriu desemnează teritoriul părților contractante, inclusiv marea teritorială, precum și platoul continental și zona economică exclusivă asupra cărora statul respectiv exercită, în conformitate cu dreptul internațional, suveranitate, drepturi suverane sau jurisdicție.”

Articolul 8: „Reglementarea diferendelor privind investițiile”:

  • Paragraful (2) se elimină.
  • Paragrafele (3) și (4) se elimină și se înlocuiesc cu un nou paragraf (2):

„(2) Dacă aceste consultări nu duc la o soluționare în termen de 3 luni de la data cererii pentru reglementare, investitorul poate supune diferendul, la alegerea sa, spre reglementare, fie:

a) instanței judecătorești competente a părții contractante pe teritoriul căreia a fost făcută investiția; fie

b) Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții, prevăzut de Convenția pentru reglementarea diferendelor relative la investiții între state și persoane ale altor state, deschisă spre semnare la Washington la 18 martie 1965.”

  • Paragraful (5) devine (3).

Deoarece propunerile de mai sus au fost deja acceptate de autoritățile iordaniene, această notă verbală și nota verbală a dumneavoastră confirmând acordul în legătură cu aceasta vor fi considerate ca parte integrantă din Acordul privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 2 iulie 1992, cu toate consecințele care rezultă din aceasta.

Ministerul Afacerilor Externe se folosește de această ocazie pentru a reînnoi Ambasadei Regatului Hașemit al Iordaniei asigurarea înaltei sale considerații.

București, 7 noiembrie 1994.

Ambasadei Regatului Hașemit al Iordaniei/București


Ministerul Afacerilor Externe al Regatului Hașemit al Iordaniei

Nr. ATH-25-3-5788 Data: 18.06.1995

Ministerul Afacerilor Externe al Regatului Hașemit al Iordaniei își prezintă complimentele Ambasadei României și are onoarea de a se referi la textul Acordului dintre Guvernul Regatului Hașemit al Iordaniei și Guvernul României privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 2 iulie 1992.

Drept urmare, Ministerul Afacerilor Externe comunică ambasadei propunerea ca articolele menționate să fie redactate după cum urmează:

Articolul 1: „Definiții” - un nou paragraf (4):

„(4) Termenul teritoriu desemnează teritoriul părților contractante, inclusiv marea teritorială, precum și platoul continental și zona economică exclusivă asupra cărora statul respectiv exercită, în conformitate cu dreptul internațional, suveranitate, drepturi suverane sau jurisdicție.”

Articolul 8: „Reglementarea diferendelor privind investițiile”:

  • Paragraful (2) se elimină.
  • Paragrafele (3) și (4) se elimină și se înlocuiesc cu un nou paragraf (2):

„(2) Dacă aceste consultări nu duc la o soluționare în termen de 3 luni de la data cererii pentru reglementare, investitorul poate supune diferendul, la alegerea sa, spre reglementare, fie:

a) instanței judecătorești competente a părții contractante pe teritoriul căreia a fost făcută investiția; fie

b) Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții, prevăzut de Convenția pentru reglementarea diferendelor relative la investiții între state și persoane ale altor state, deschisă spre semnare la Washington la 18 martie 1965.”

  • Paragraful (5) devine (3).

Deoarece propunerile de mai sus au fost deja acceptate de autoritățile române, această notă verbală și nota verbală a dumneavoastră confirmând acordul în legătură cu aceasta vor fi considerate ca parte integrantă din Acordul privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 2 iulie 1992, cu toate consecințele care rezultă din aceasta.

Ministerul Afacerilor Externe se folosește de această ocazie pentru a reînnoi Ambasadei României asigurarea înaltei sale considerații.

Ambasadorul României Amman


Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Hașemit al Iordaniei privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 2 iulie 1992, și a schimbului de note-anexă

În temeiul art. 77 alin. (1) și al art. 99 alin. (1) din Constituția României, Președintele României decretează:

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Hașemit al Iordaniei privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 2 iulie 1992, și a schimbului de note-anexă, și se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 20 noiembrie 1995 | Nr. 367.



Hotărâri ale Parlamentului României

Hotărâre pentru aprobarea unor măsuri rezultate din dezbaterea Raportului Comisiei comune de anchetă asupra atribuirii de locuințe pentru parlamentari, membri ai Guvernului și pentru persoane din aparatul Parlamentului, Guvernului și Președinției în perioada 1990-1994

Camera Deputaților și Senatul, întrunite în ședință comună în zilele de 27 septembrie și 26 octombrie 1995, au dezbătut Raportul Comisiei comune de anchetă asupra atribuirii de locuințe pentru parlamentari, membri ai Guvernului și pentru persoane din aparatul Parlamentului, Guvernului și Președinției în perioada 1990-1994, instituită prin Hotărârea Parlamentului României nr. 6 din 4 mai 1994.

Având în vedere rezultatele anchetei efectuate asupra modului în care au fost respectate normele legale privitoare la atribuirea și la închirierea de locuințe din fondul locativ de stat pentru deputați, senatori, membri ai Guvernului și pentru personalul din serviciile celor două Camere ale Parlamentului, ale Președinției și Guvernului,

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Parlamentul României ia act de rezultatele anchetei efectuate de Comisia comună de anchetă asupra atribuirii de locuințe pentru parlamentari, membri ai Guvernului și pentru persoane din aparatul Parlamentului, Guvernului și Președinției în perioada 1990 - 1994 și își manifestă hotărârea de a lua măsurile propuse în raport și de a adopta proiectele de legi necesare completării cadrului legislativ din domeniul raporturilor locative în acest scop.

a) cere birourilor permanente să prezinte, până la 31 martie 1996, un raport referitor la modul în care au fost aduse la îndeplinire măsurile propuse și aprobate în domeniul atribuirii și închirierii de locuințe din fondul locativ de stat, prevăzute în raport și aprobate de către Parlament;

b) cere Guvernului să elaboreze și să înainteze, în cel mai scurt timp posibil, proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 85/1992 în vederea dezbaterii acestuia.

c) va dezbate în cursul acestei sesiuni propunerea legislativă privind reglementarea fondului locativ de protocol.

Art. 2. - Parlamentul României transmite Guvernului, Președinției și Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, prin Ministerul Justiției, raportul asupra atribuirii de locuințe pentru parlamentari, membri ai Guvernului și pentru persoane din aparatul Parlamentului, Guvernului și Președinției în perioada 1990-1994, ca pe baza acestuia să fie adoptate măsurile care se impun.

Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, prin Ministerul Justiției, va informa Parlamentul României, până la data de 31 martie 1996, asupra concluziilor la care a ajuns în cazurile sesizate și asupra măsurilor luate.

Art. 3. - Guvernul va continua investigațiile asupra modului în care au fost atribuite locuințele din fondul locativ de stat de către ministere, de autoritățile publice și organele de stat asimilate acestora, prefecturi, consilii județene, consilii locale și primari, și va prezenta, până la data de 31 mai 1996, un raport asupra modului în care au fost realizate măsurile aprobate de Parlamentul României.

Se mandatează Comisia parlamentară comună de anchetă să supravegheze modul în care Guvernul conduce și realizează aceste investigații.

Art. 4. - Documentele comisiei vor fi predate, până la data de 31 mai 1996, spre conservare, la arhiva Camerei Deputaților, în condițiile legii.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților și Senat în ședința comună din 22 noiembrie 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

p. Președintele Camerei Deputaților, Ioan Gavra
p. Președintele Senatului, Dan Vasiliu

București, 22 noiembrie 1995 | Nr. 18.



Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre privind aplicarea prevederilor Rezoluției nr. 1022, adoptate de Consiliul de Securitate al O.N.U. la 22 noiembrie 1995

Având în vedere prevederile Rezoluției nr. 1022, adoptate de Consiliul de Securitate al O.N.U. la 22 noiembrie 1995,

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se suspendă imediat, pe termen nelimitat, în conformitate cu Rezoluția nr. 1022 (1995) a Consiliului de Securitate al O.N.U., hotărârile și măsurile adoptate de Guvern pentru aplicarea rezoluțiilor Consiliului de Securitate al O.N.U. cu privire la instituirea sancțiunilor împotriva R.F. Iugoslavia (Serbia și Muntenegru).

Art. 2. - Ca urmare, hotărârile Guvernului, precum și ordinele și instrucțiunile emise de ministere și alte organe de specialitate ale administrației publice în vederea aplicării rezoluțiilor Consiliului de Securitate al O.N.U. se suspendă, în condițiile Rezoluției nr. 1022 (1995) a Consiliului de Securitate, imediat și pe termen nelimitat.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 23 noiembrie 1995 | Nr. 940.

Contrasemnează:

p. Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Marcel Dinu, secretar de stat

Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

Ministrul transporturilor, Aurel Novac

Ministru de interne, Doru Ioan Tărăcilă

Ministrul comerțului, Petru Crișan

p. Ministrul justiției, Adrian Duță, secretar de stat