Monitorul Oficial 286/1994
Monitorul Oficial al României
Anul VI, Nr. issue::0286 - Partea I – Luni, 10 octombrie year::1994
Hotărâri ale Parlamentului României
Hotărâre privind numirea membrilor Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare
În temeiul art. 8, 9 și 116 din Legea nr. 52/1994 privind valorile mobiliare și bursele de valori,
Parlamentul României adoptã prezenta hotãrâre.
Articol unic. - Se numesc membrii Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, dupã cum urmează:
- Președinte - Boboc Ştefan - pentru un mandat de 5 ani
- Vicepreședinte - Radu Mihail-Ioan-Mircea - pentru un mandat de 4 ani
- Membri: - Dolgu Gheorghe - pentru un mandat de 3 ani
- - Bebis Cezara-Cecilia - pentru un mandat de 2 ani
- - Soare Vladimir - pentru un mandat de 1 an.
Hotărâre privind componența nominală a unor grupuri parlamentare de prietenie
Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. - Se aprobă componența nominală a unor grupuri parlamentare de prietenie, potrivit anexelor nr. 1-4, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Anexa nr. 1
Grupul de prietenie cu Republica Albania
(10 persoane)
- Președinte - Gorun Gheorghe, deputat, Partidul Alianței Civice
- Vicepreședinte - Cautiș Gheorghe, deputat, Partidul Democrației Sociale din România
- Secretar - Joca Ioan Romulus, deputat, Partidul Liberal '93
- Membri:
- Tulpan Dan - senator, Partidul Democrației Sociale din România
- Cristea Vasile - deputat, Partidul Democrației Sociale din România
- Brezniceanu Alexandru - deputat, Partidul Democrat
- Arhire Constantin - deputat, Partidul Democrat
- Szilagyi Zoltan - deputat, Uniunea Democrată Maghiară din România
- Moțiu Adrian Ovidiu - senator, Partidul Unității Naționale Române
- Gemil Tahsin - deputat, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România.
Anexa nr. 2
Grupul de prietenie cu Republica Belarus
(10 persoane)
- Președinte - Darie Simion, senator, Partidul Democrației Sociale din România
- Vicepreședinte - Ruse Corneliu Constantin, deputat, Partidul Democrat
- Secretar - Bucur Mihail, deputat, Partidul Național Ţărănesc Creștin Democrat
- Membri:
- Pintilie Octav - deputat, Partidul Democrației Sociale din România
- Sârbu Chiriaca - deputat, Partidul Democrației Sociale din România
- Diaconu Alexandru - senator, Partidul Democrat
- Joarză Ioan - senator, Partidul Unității Naționale Române
- Zsigmond Laszlo - deputat, Uniunea Democrată Maghiară din România
- Rădulescu Zoner Constantin Şerban - deputat, Partidul Alianței Civice
- Dobrescu Ion - deputat, Partidul Liberal '93.
Anexa nr. 3
Grupul de prietenie cu Republica Ecuador
(10 persoane)
- Președinte - Magyari Lajos, senator, Uniunea Democrată Maghiară din România
- Vicepreședinte - Ninosu Petre, senator, Partidul Democrației Sociale din România
- Secretar - Lădariu Lazăr, deputat, Partidul Unității Naționale Române
- Membri:
- Pop Ioan Constantin - senator, Partidul Democrației Sociale din România
- Darie Simion - senator, Partidul Democrației Sociale din România
- Chiostec Mircea - deputat, Partidul Democrației Sociale din România
- Costin Anatolie - deputat, Partidul Democrației Sociale din România
- Hui Ion - deputat, Partidul Național Ţărănesc Creștin Democrat
- Comănescu Gheorghe - deputat, Partidul Național Ţărănesc Creștin Democrat
- Gavaliugov Corneliu Dorin - deputat, Partidul Democrat.
Anexa nr. 4
Grupul de prietenie cu Republica Peru
(10 persoane)
- Președinte - Corneliu Vadim Tudor, senator, Partidul România Mare
- Vicepreședinte - Protopopescu Cornel, deputat, Partidul Ecologist Român
- Secretar - Drăguț Dumitru, deputat, Partidul Socialist al Muncii
- Membri:
- Ghiță Constantin - deputat, Partidul Democrației Sociale din România
- Ana Gheorghe - deputat, Partidul Democrației Sociale din România
- Iurcu Mihail - senator, Partidul Democrat
- Dobrescu Răsvan - deputat, Partidul Național Ţărănesc Creștin Democrat
- Stănescu George - deputat, Partidul Național Ţărănesc Creștin Democrat
- Anastasiu Călin-Emil - deputat, Partidul Liberal '93
- Străchinaru Ioan - deputat, Partidul Social-Democrat Român.
Având în vedere solicitarea Președintelui României adresată celor două Camere ale Parlamentului, pentru aprobarea intrării și staționării în apele teritoriale ale României, în perioada 25-26 octombrie 1994, a unor nave militare străine, participante împreună cu distrugătorul "Mărășești" la aplicația "Partener maritim", sub egida Parteneriatului pentru Pace,
în temeiul art. 117 alin. (5) din Constituția României, al art. 5 alin. (3) din Legea apărării naționale a României nr. 45/1994 și al art. 1 pct. 27 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului,
Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. - Se aprobă intrarea și staționarea în apele teritoriale ale României, în zona portului Constanța, în perioada 25-26 octombrie 1994, a câte unei nave militare aparținând Federației Ruse, Statelor Unite ale Americii, Turciei, Italiei, Georgiei, Ucrainei, Bulgariei și Greciei, participante la aplicația "Partener maritim", sub egida Parteneriatului pentru Pace.
Hotărâre privind alegerea unor magistrați în Consiliul Superior al Magistraturii
În temeiul art. 132 din Constituția României și al art. 71 și 72 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească,
Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. - Se aleg în Consiliul Superior al Magistraturii următorii magistrați:
Din partea Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție:
- Ion Argeșanu - procuror, șef de serviciu.
Din partea Curților de apel:
- Teodor Petruș - președintele Curții de Apel Cluj.
Hotărâre privind numirea domnului Valer Dorneanu în funcția de președinte al Consiliului Legislativ
În temeiul art. 7 alin. 2 din Legea nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ,
Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. - Domnul Valer Dorneanu se numește în funcția de președinte al Consiliului Legislativ.
Decizii ale Curții Constituționale
Decizia nr. 20
din 14 martie 1994
- Victor Dan Zlătescu - președinte
- Ion Filipescu - judecător
- Florin Bucur Vasilescu - judecător
- Ioan Griga - procuror
- Constantin Burada - magistrat-asistent.
Pe rol pronunțarea asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 224 din Codul penal, invocată de Lovin Dumitru în Dosarul nr. 6430/1992 al Judecătoriei Tulcea.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 9 martie 1994, în lipsa părților care, deși legal citate, nu s-au prezentat, concluziile reprezentantului Ministerului Public fiind consemnate pe larg în încheierea din aceeași dată. Procurorul a susținut, în esență, că excepția este inadmisibilă, Curtea nefiind competentă a se pronunța asupra constituționalității unor dispoziții legale anterioare Constituției. De asemenea, a apreciat că excepția nu poate fi primită și datorită faptului că dispozițiile Constituției nu operează și nu se impun direct organului care aplică legea, ci numai mijlocit, prin intervenția legiuitorului căruia îi revine și obligația de a pune de acord reglementările diverselor aspecte ale vieții economice și sociale cu principiile constituționale.
Curtea Constituțională,
având în vedere încheierea de sesizare, dispozițiile art. 224 din Codul penal, prevederile Constituției și ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, reține următoarele:
Prin rechizitoriul Procuraturii Locale Tulcea nr. 321/P/1992 a fost trimis în judecată inculpatul Lovin Dumitru pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în paguba avutului obștesc - art. 208 și 209 lit. a), e) și g), raportat la art. 224 alin. 1 din Codul penal.
În fața Judecătoriei Tulcea, la termenul de 20 ianuarie 1993, apărătorul inculpatului a ridicat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 224 din Codul penal.
Judecătoria Tulcea, prin încheierea din aceeași dată, a dispus suspendarea judecății cauzei și a sesizat Curtea Constituțională pentru ca aceasta "să constate constituționalitatea sau neconstituționalitatea dispozițiilor cuprinse în titlul IV din Codul penal, dacă aceste norme penale se aplică în mod egal, fără nici o diferențiere între patrimonii, urmând a se stabili dacă aceste dispoziții nu au devenit caduce".
În vederea soluționării excepției de neconstituționalitate au fost solicitate, potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.
În punctul său de vedere, Guvernul apreciază că excepția invocată nu este întemeiată deoarece, pe de o parte, este o problemă de interpretare juridică, de competența instanțelor judecătorești, iar pe de altă parte, dispozițiile din Codul penal privind avutul obștesc nu contravin Constituției, această categorie juridică având o sferă mai largă decât conceptul de avut public, în care se identifică doar bunurile proprietate publică.
Camera Deputaților și Senatul nu au comunicat punctul lor de vedere.
În legătură cu competența de soluționare a excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că, potrivit practicii sale constante, cât timp instanța de judecată nu a reținut că un text legal este abrogat conform art. 150 alin. (1) din Constituție, sesizând Curtea cu soluționarea excepției, aceasta este obligată să se pronunțe în virtutea dreptului constituțional al cetățenilor de a invoca neconstituționalitatea unui text legal pe care instanța înțelege să îl aplice. Abrogarea, potrivit art. 150 alin. (1) din Constituție, este rezultatul contrarietății legii anterioare cu prevederile Constituției, astfel încât ea constituie nu numai o consecință a aplicării legii în timp, ci și o problemă de constituționalitate, ca urmare a supremației legii fundamentale în cadrul sistemului juridic.
Cu privire la constituționalitatea dispozițiilor din Codul penal referitoare la avutul obștesc, Curtea constată că interpretarea acestor dispoziții a făcut obiectul Deciziei Plenului Curții Constituționale nr. 1/1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 27 septembrie 1993. Prin decizia respectivă s-a statuat că dispozițiile Codului penal referitoare la infracțiunile contra avutului obștesc, deci și aceea prevăzută de art. 224 - furtul în paguba avutului obștesc -, sunt abrogate parțial potrivit art. 150 alin. (1) din Constituție, urmând să se aplice în continuare numai pentru bunurile proprietate publică prevăzute de art. 135 alin. (4) din Constituție.
În baza deciziei sus-menționate, prin Decizia nr. 63 din 4 noiembrie 1993 s-a respins recursul Ministerului Public împotriva Deciziei nr. 33/1993 prin care se constatase că art. 224 din Codul penal a fost abrogat parțial potrivit art. 150 alin. (1) din Constituție și, în consecință, acesta urmează a se aplica numai cu privire la bunurile prevăzute de art. 135 alin. (4) din Constituție, bunuri ce formează obiectul exclusiv al proprietății publice.
Rezultă deci că, în prezent, orice altă excepție de neconstituționalitate privind art. 224 din Codul penal este lipsită de obiect deoarece, astfel cum s-a arătat prin Decizia nr. 33/1993, rămasă definitivă prin Decizia nr. 63/1993, s-a constatat abrogarea parțială a acestuia.
Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, precum și al art. 1, art. 3 și art. 13 alin. (1) lit. A.c) din Legea nr. 47/1992,
În numele legii
Decide:
Respinge ca lipsită de obiect excepția de neconstituționalitate ridicată de Lovin Dumitru în Dosarul nr. 6430/1992 al Judecătoriei Tulcea, întrucât prin Decizia nr. 33 din 26 mai 1993, rămasă definitivă, Curtea Constituțională a constatat că art. 224 din Codul penal a fost abrogat parțial conform art. 150 alin. (1) din Constituție, dispozițiile art. 224 din Codul penal urmând a se aplica numai cu privire la bunurile prevăzute în art. 135 alin. (4) din Constituție, bunuri ce fac obiectul exclusiv al proprietății publice.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată astăzi, 14 martie 1994.
Președinte,
Victor Dan Zlătescu
Magistrat-asistent, Constantin Burada
Decizia nr. 77
din 14 iulie 1994
- Ioan Muraru - președinte
- Viorel Mihai Ciobanu - judecător
- Mihai Constantinescu - judecător
- Miklos Fazakas - judecător
- Antonie Iorgovan - judecător
- Ioan Griga - procuror
- Florentina Geangu - magistrat-asistent.
Pe rol soluționarea recursului formulat de Ministerul Public împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 20 din 14 martie 1994.
La apelul nominal făcut în ședință publică părțile au fost lipsă.
Procedura legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele completului dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de admitere a recursului și de casare a deciziei atacate.
Curtea Constituțională,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Inculpatul Lovin Dumitru a invocat, în Dosarul nr. 6430/1992 al Judecătoriei Tulcea, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 224 din Codul penal, cu motivarea că acestea contravin prevederilor art. 135 alin. (2) și alin. (4) din Constituție, fiind abrogate prin dispozițiile art. 150 alin. (1) din legea fundamentală.
Prin Decizia nr. 20 din 14 martie 1994, pronunțată în cauză, Curtea Constituțională a respins ca lipsită de obiect excepția de neconstituționalitate invocată de Lovin Dumitru, întrucât prin Decizia nr. 33 din 26 mai 1993, rămasă definitivă, Curtea a constatat că art. 224 din Codul penal este parțial abrogat conform art. 150 alin. (1) din Constituție, urmând a se aplica în continuare numai cu privire la bunurile ce constituie proprietate publică, potrivit art. 135 din Constituție.
Împotriva acestei decizii, Ministerul Public a declarat recurs pentru următoarele motive esențiale:
- prin respingerea excepției ca fiind lipsită de obiect, Curtea Constituțională a recurs la instituția autorității lucrului judecat, care, în cauză, nu este aplicabilă, întrucât, în materie penală, ea implică dubla identitate de persoană și obiect;
- Curtea nu este competentă să se pronunțe asupra conflictului legilor anterioare Constituției cu prevederile acesteia și, deci, de a constata că ele sunt abrogate potrivit art. 150 alin. (1) din Constituție, în cazul în care încalcă o prevedere constituțională.
Curtea Constituțională,
examinând decizia atacată, încheierea de sesizare, motivele de recurs, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile recurentului - Ministerul Public -, dispozițiile legale atacate ca neconstituționale raportate la prevederile Constituției, precum și cele ale Legii nr. 47/1992, reține următoarele:
Primul motiv de recurs, care vizează respingerea excepției ca lipsită de obiect, urmează a fi înlăturat ca nefondat, întrucât decizia nu s-a întemeiat pe autoritatea lucrului judecat, ci pe obligativitatea deciziilor Curții Constituționale potrivit art. 145 din Constituție. De aceea, în mod justificat, prin decizia recurată se respinge excepția invocată ca lipsită de obiect, ca urmare a Deciziei anterioare a Curții Constituționale nr. 33/1993, prin care se constatase că art. 224 din Codul penal este abrogat parțial.
În legătură cu cel de-al doilea motiv de recurs, urmează a se observa că Ministerul Public continuă să nu ia în considerare mai multe decizii ale Curții Constituționale, decizii rămase definitive și publicate în Monitorul Oficial al României. Prin aceste decizii (nr. 2/1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 18 februarie 1993, nr. 4/1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 60 din 24 martie 1993, nr. 5/1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 17 iunie 1993, nr. 7/1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 27 iulie 1993, nr. 33/1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 30 noiembrie 1993, nr. 38/1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 26 iulie 1993, nr. 41/1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 218 din 6 septembrie 1993), Curtea Constituțională a stabilit că este competentă să se pronunțe asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind dispozițiile legale anterioare Constituției, în măsura în care acestea continuă să producă efecte juridice și, ca atare, sunt în vigoare. Aceasta este, de altfel, explicația logică a art. 26 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, în sensul căruia prevederile sale se aplică numai raporturilor juridice stabilite după intrarea în vigoare a Constituției din 1991. Este în afara oricărei îndoieli că elementul-cheie este raportul juridic. Acest raport juridic poate lua naștere în baza unei legi în vigoare fără deosebire de faptul dacă legea este anterioară sau posterioară Constituției.
Desigur, în aplicarea unei prevederi legale anterioare Constituției, mai întâi trebuie observat dacă prevederea legală nu a fost abrogată în baza art. 150 alin. (1) din Constituție. Constatarea abrogării, așa cum de altfel Curtea Constituțională a statuat în mai multe decizii, revine în primul rând instanței de judecată, dar în subsidiar și Curții Constituționale. În cazul în care instanța de judecată sau, după caz, Curtea Constituțională constată că prevederea legală în discuție este în vigoare, în mod firesc sunt aplicabile dispozițiile privind excepția de neconstituționalitate, excepție care poate fi soluționată, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, numai de Curtea Constituțională.
Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c), art. 145 alin. (2) și art. 150 alin. (1) din Constituție, precum și al art. 1, art. 3, art. 13 alin. (1) lit. A.c), art. 25 și art. 26 din Legea nr. 47/1992,
În numele legii
Decide:
Respinge recursul formulat de Ministerul Public împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 20 din 14 martie 1994, pronunțată în Dosarul nr. 19C/1994.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 14 iulie 1994.
Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Președinte,
prof. univ. dr. Ioan Muraru
Magistrat-asistent, Florentina Geangu
Hotărâri ale Guvernului României
Hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate a obiectivului de investiții "Definitivarea și amenajarea parcajului subteran de pe platforma Casei Republicii", municipiul București
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - Se aprobă studiul de fezabilitate a obiectivului de investiții "Definitivarea și amenajarea parcajului subteran de pe platforma Casei Republicii", municipiul București, cu caracteristicile principale și indicatorii tehnico-economici cuprinși în anexa[1] la prezenta hotărâre.
Art. 2. - Finanțarea obiectivului de investiții prevăzut la art. 1 se face din fondurile bugetului de stat, conform listelor de investiții aprobate potrivit legii.
Contrasemnează:
Secretarul general al Camerei Deputaților, Acsinte Gaspar
p. Ministru de stat, ministrul finanțelor, Dan Mogoș secretar de stat
Ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului, Marin Cristea
Referințe
- ↑ Anexa se comunică numai beneficiarului de investiție.