Monitorul Oficial 288/1993
Monitorul Oficial al României
Anul V, Nr. issue::0288 - Partea I - Vineri, 10 decembrie year::1993
Decrete
Decret privind acordarea gradului de general-maior unui colonel din Ministerul de Interne
În temeiul art. 94 lit. b) din Constituția României,
Președintele României decretează:
Articol unic. - Se acordă gradul de general-maior colonelului Jeledințan Ioan Eugen-Valeriu și se trece în retragere în conformitate cu art. 46 lit. a) din Statutul corpului ofițerilor.
Decret privind acordarea gradului de general-maior în retragere unor colonei în retragere, veterani de război, din Ministerul Apărării Naționale
În temeiul art. 94 lit. b) din Constituția României,
Președintele României decretează:
Articol unic. - Se acordă gradul de general-maior în retragere următorilor colonei în retragere, veterani de război:
- colonelului Brumă Constantin Eugen
- colonelului Butunoi Gheorghe Marius-Traian
- colonelului Constantin Ioan Aurel
- colonelului Cucu Ioan Mihai
- colonelului Dobrescu Alexandru Alexandru
- colonelului Evolceanu Dumitru Alexandru
- colonelului Gheorghiu Virgil Ovidiu
- colonelului Ienceanu Petru Vasile
- colonelului Ionescu Alexandru Procopie
- colonelului Ionescu Dumitru Ion
- colonelului Lupei Vasile Emanoil
- colonelului Nicolaescu Gheorghe Aurel-Florian
- colonelului Palade Neculai Grigore
- colonelului Răducu Niculae Nicolae
- colonelului Sârbu Petru Constantin
- colonelului Stoica Dumitru Aurelian.
Decret privind acordarea gradului de general-maior în retragere unor colonei în retragere din Ministerul de Interne
În temeiul art. 94 lit. b) din Constituția României,
Președintele României decretează:
Articol unic. - Se acordă gradul de general-maior în retragere următorilor colonel în retragere:
- colonelului Lungu Ioan Costin
- colonelului Nistor Ignat Gheorghe
- colonelului Udrea Ion Virgil.
Decret privind acordarea gradului de general-maior în retragere unor colonei în retragere din Ministerul Apărării Naționale
În temeiul art. 94 lit. b) din Constituția României,
Președintele României decretează:
Articol unic. - Se acordă gradul de general-maior în retragere următorilor colonei în retragere:
- colonelului Cornescu Grigore Grigore
- colonelului Novac Ioan Ioan-Romulus
- colonelului Timotin Alexandru Vitalie.
Decret privind trecerea în rezervă a unui general-maior din Ministerul Apărării Naționale
În temeiul art. 94 lit. b) din Constituția României,
Președintele României decretează:
Articol unic. - Generalul-maior Budiaci Adam Ștefan-Mircea se trece în rezervă, prin aplicarea art. 43 lit. a) din Statutul corpului ofițerilor.
Hotărâri ale Guvernului României
Guvernul României hotărăște:
Articol unic. - Se aprobă alocarea din Fondul la dispoziția Guvernului României pentru relațiile cu Republica Moldova pe anul 1993 a sumei de 385,1 milioane lei, pentru efectuarea reparațiilor și plata unor piese de schimb necesare celor două nave („Sovata” și „Ștefănești") aflate în proprietatea Companiei de Navigație Maritimă „Navrom” - S.A. Constanța, care sunt transmise, în cadrul unui contract de închiriere, Întreprinderii de Navigație a Republicii Moldova.
| Contrasemnează: Ministrul transporturilor, |
Hotărâre privind organizarea activității de avizare a utilizării combustibililor și energiei
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - Montarea de noi instalații consumatoare de combustibili și energie pentru obiective de investiții și modernizarea, extinderea sau retehnologizarea celor existente se fac pe baza acordului energetic emis de organismele nominalizate în anexa nr. 1.
Art. 2. - Acordul energetic se emite pe baza documentației tehnico-economice prezentate de titularul investiției în termen de 30 de zile de la primirea acesteia și are valabilitate 12 luni, dacă lucrările de investiții nu au început în acest interval.
Art. 3. - Avizarea soluțiilor de utilizare a combustibililor și energiei se face în conformitate cu criteriile de atribuire a acestor resurse, prevăzute în anexa nr. 2.
Art. 4. - În vederea creșterii eficienței energetice nu se vor aviza consumuri de combustibili și energie la utilaje sau instalații cu randamente inferioare celor mai performante utilaje sau instalații omologate în țară.
Art. 5. - Agenția Română pentru Conservarea Energiei din subordinea Ministerului Industriilor va controla aplicarea soluțiilor energetice conform acordurilor emise în baza prezentei hotărâri, de către agenții economici producători și consumatori de energie de orice fel.
Art. 6. - În termen de 60 de zile de la publicarea prezentei hotărâri, Agenția Română pentru Conservarea Energiei din subordinea Ministerului Industriilor va elabora instrucțiuni metodologice privind întocmirea documentațiilor tehnico-economice justificative, necesare obținerii acordului energetic.
Art. 7. - Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 100.000 lei la 200.000 lei următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni:
- a) nerespectarea prevederilor art. 1 din prezenta hotărâre cu privire la obligativitatea obținerii acordului energetic de către agenții economici utilizatori ai instalațiilor consumatoare de combustibili și energie de orice fel, pentru noile obiective de investiții, cât și pentru modernizarea, retehnologizarea sau extinderea celor existente;
- b) nerespectarea prevederilor acordului energetic emis conform prezentei hotărâri cu privire la soluțiile electroenergetice și termoenergetice avizate;
- c) emiterea acordului energetic de către organele competente, menționate în anexa nr. 1, fără respectarea prevederilor prezentei hotărâri.
În aceste situații, agentul constatator va dispune oprirea funcționării instalațiilor consumatoare de combustibili și energie până la îndeplinirea condițiilor impuse de intrarea în legalitate.
Art. 8. - Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către personalul, împuternicit în acest sens, al Agenției Române pentru Conservarea Energiei din subordinea Ministerului Industriilor.
Contravențiilor prevăzute la art. 7 le sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, cu modificările ulterioare.
Art. 9. - Prevederile Hotărârii Guvernului nr. 399 din 12 aprilie 1990 privind reorganizarea activității de avizare a consumurilor de combustibil și energie, precum și orice prevedere contrară, se abrogă.
Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 10. - Prevederile prezentei hotărâri intră în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.
| Contrasemnează: p. Ministru de stat, ministrul finanțelor, |
Anexa Nr. 1
Organisme competente să emită acorduri și avize privind utilizarea combustibililor și energiei
- 1. Agenția Română pentru Conservarea Energiei din subordinea Ministerului Industriilor
emite acorduri pentru:
- utilizarea combustibililor lichizi, solizi și gazoși, indiferent de nivelul consumului orar și anual, cu excepția cazurilor prevăzute în competențele acordate regiilor autonome „Renel” București, „Romgaz” Mediaș consiliilor județene și Consiliului Local al Municipiului București, cuprinse în prezenta anexă;
- utilizarea energiei termice din centrale electrice de termoficare sau centrale termice aflate în administrarea Regiei Autonome de Electricitate „Renel” pentru debite orare de abur mai mari de 10 t/h sau 5 Gcal/h apă fierbinte;
- utilizarea energiei termice din centrale termice sau electrice de termoficare aparținând altor agenți economici, indiferent de cantitatea solicitată pe baza avizului tehnic al titularului sursei;
- utilizarea energiei electrice din Sistemul energetic național pentru puteri maxime, simultan absorbite, mai mari de 3 MW;
- utilizarea resurselor energetice refolosibile și a surselor noi de energie: solară, eoliană, biomasă, biogaz, geotermală etc.
- 2. Regia Autonomă de Electricitate „Renel”
a) emite acorduri pentru:
- utilizarea energiei termice (abur și apă fierbinte) din centrale electrice de termoficare sau din centrale termice aflate în administrarea sa pentru debite absorbite mai mici sau egale cu 10 t/h abur sau 5 Gcal/h apă fierbinte;
- utilizarea energiei electrice din Sistemul energetic național pentru puteri maxime, simultan absorbite, până la 3 MW;
b) emite avize tehnice privind condițiile și posibilitățile de racordare la rețelele Sistemului energetic național sau la conductele de transport și distribuție a energiei termice alimentate din centrale electrice de termoficare și centrale termice din administrarea proprie pentru obiectivele la care se prevăd puteri electrice și debite orare de energie termică care intră în competența de aprobare a Agenției Române pentru Conservarea Energiei.
- 3. Regia Autonomă a Gazelor „Romgaz” Mediaș
a) emite acorduri pentru:
- utilizarea gazelor naturale la prepararea hranei în gospodăriile populației sau în apartamente în blocuri de locuințe, pentru instalațiile de încălzire a locuințelor individuale (centrală termică sau sobă) și pentru producerea apei calde menajere (sau în baie), cu avizul prealabil al consiliilor județene sau al Consiliului Local al Municipiului București, precum și pentru alte categorii de receptori cu consum până la un nivel maxim de 20 mc/h; aceste acorduri se emit în limita cantităților de gaze naturale aprobate în acest scop de către Guvern;
- activitatea de extracție, transport și distribuție a țițeiului și gazelor naturale;
- înlocuirea unor utilaje consumatoare de gaze naturale cu debit maxim instalat de 200 mc/h cu utilaje noi sau modernizate, cu randamente superioare, în vederea reducerii consumului aprobat;
- renominalizarea receptorilor de gaze naturale în cadrul unui debit existent instalat de maximum 200 mc/h și al unui consum anual aprobat;
b) emite avize tehnice pentru toate categoriile de consumatori al căror debit necesar de gaze naturale intră în competența de aprobare a Agenției Române pentru Conservarea Energiei.
- 4. Consiliile județene și Consiliul Local al Municipiului București
- emit acorduri pentru utilizarea combustibilului lichid, solid și a gazelor petroliere lichefiate, pentru prepararea hranei în gospodăriile individuale ale populației și pentru instalațiile de încălzire centrală a acestora sau de încălzire a locuințelor individuale cu sobe.
Anexa Nr. 2
Criteriile de atribuire a combustibililor și energiei în cadrul acordurilor energetice
- 1. Gaze naturale
a) Vor fi acordate numai obiectivelor din localitățile care dispun de rețele de distribuție legal aprobate.
Înființarea distribuțiilor de gaze naturale în localități se va face în situații temeinic justificate, prin hotărâre a Guvernului.
Proiectul de hotărâre se va iniția de către consiliile județene, pe baza unui studiu tehnico-economic cu conținutul-cadru conform anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 138/1992, avizat de Regia Autonomă a Gazelor „Romgaz” Mediaș.
Înaintarea la Guvern pentru aprobare se va face de către Ministerul Industriilor după analizarea oportunității înființării distribuției de gaze naturale în localitățile respective, conform criteriilor de stabilire a priorităților prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 138/1992.
Extinderea rețelelor de distribuție în localitățile în care există distribuție de gaze naturale va putea fi luată în considerare în cazul utilizării gazelor în gospodăriile populației și blocuri de locuințe și la alți mici consumatori (instituții social-culturale, unități prestatoare de servicii, brutării, laboratoare) dacă aceștia se racordează la aceleași rețele de distribuție.
b) Ținând seama de condițiile de mai sus, gazele naturale se vor acorda în următoarele situații:
- în activitatea de preparare a hranei;
- în procese tehnologice cu flacără directă;
- pentru activități de laborator în cazurile în care nu pot fi utilizați alți combustibili;
- ca materie primă în industria chimică, petrochimică, metalurgică, petrolieră etc.;
- în activități de extracție, transport și distribuție a țițeiului și gazelor naturale;
- în gospodăriile populației prin aprobarea unui foc pentru încălzirea centrală (sau cu sobă).
c) Cu excepția cazurilor aprobate prin acte normative, nu se vor acorda gaze naturale în industrie, instituții și obiective social-culturale, în următoarele situații:
- pentru producerea de energie termică sau electrică în noi centrale termice de zonă, centrale termoelectrice sau centrale electrice de termoficare;
- ca suport de flacără pentru centrale termoelectrice sau centrale termice care funcționează pe alți combustibili;
- pentru înlocuirea combustibililor de orice fel utilizați în prezent la consumatorii existenți.
- 2. Combustibil lichid greu (păcură)
Va fi acordat marilor consumatori la care există sau se pot realiza gospodării de combustibili cu instalații de fluidificare și, eventual, cu linie CF de garaj, pentru următoarele domenii de utilizare:
- în procese tehnologice cu flacără directă;
- la producerea aburului tehnologic și a apei fierbinți în cazane mijlocii și mari;
- la înlocuirea gazelor naturale în instalațiile de producere a energiei termice existente, în vederea disponibilizării debitelor de gaze.
- 3. Combustibil lichid ușor
Va fi acordat cu precădere micilor consumatori pentru care nu se justifică din punct de vedere tehnico-economic utilizarea pădurii, în următoarele situații:
- la prepararea hranei în bucătăriile cantinelor, unităților sanitare și unităților de alimentație publică;
- în procese tehnologice cu flacără directă în cuptoare de capacități mici;
- la producerea energiei termice în cazane mici de abur și apă caldă;
- la înlocuirea gazelor naturale în instalațiile de producere a energiei termice existente, în vederea disponibilizării debitelor de gaze pentru utilizări tehnologice.
- 4. Motorină
Va fi acordată în situații de excepție, bine justificate, pentru procese tehnologice cu flacără directă în care nu se poate utiliza combustibil lichid ușor.
- 5. Gaze petroliere lichefiate
Vor fi acordate, în principal, pentru prepararea hranei în locuințe, obiective social-culturale și activități de laborator în zonele în care nu pot fi asigurate gazele naturale.
- 6. Cărbuni
a) Utilizarea lignitului va fi avizată în special pentru centralele electrice sau centralele termice de zonă, echipate cu cazane cu debite mijlocii și mari.
Avizarea utilizării altor sorturi de cărbune va fi luată în considerare în funcție de posibilitățile furnizorilor și de destinația consumului.
b) Principalele activități la care se va aviza utilizarea cărbunilor vor fi:
- producerea energiei termice pentru scopuri tehnologice și încălziri;
- unele procese tehnologice cu flacără directă (de exemplu, fabricarea materialelor de construcții);
- substituirea hidrocarburilor cu cărbuni în procese tehnologice.
- 7. Energie termică
a) Pentru avizare se va ține seama de sursa de alimentare și de combustibilul necesar producerii cantității de energie termică acordată. Ca urmare, la examinarea cererilor de energie termică se vor avea în vedere criteriile stabilite pentru avizarea combustibililor.
Propunerile de asigurare a energiei termice fără consum suplimentar de combustibil și energie electrică în sursa termică trebuie să cuprindă măsurile pentru încadrarea în consumurile existente, efectul lor cantitativ prevăzut asupra economiei de combustibil și energie.
Nu se vor aviza consumuri suplimentare de energie termică din centralele termice care funcționează pe gaze naturale.
b) Propunerile de asigurare a energiei termice din resurse energetice refolosibile trebuie să precizeze instalațiile de recuperare aferente și să cuprindă date privind capacitatea disponibilă a acestora.
c) Pentru distanțe apreciabile de transport al agentului termic este necesar să se prezinte o comparație tehnico-economică între soluția de racordare propusă și o soluție cu sursă termică proprie amplasată în apropierea obiectivului.
d) În cazul în care obiectivul consumator este diferit de titularul sursei termice, acesta va obține avizul tehnic al furnizorului privind posibilitatea și condițiile în care se poate asigura energia termică solicitată.
- 8. Energie electrică
a) Avizarea soluțiilor de alimentare din Sistemul energetic național a marilor consumatori de energie electrică se va face pe baza unui studiu de soluție anexat la documentația justificativă, împreună cu avizul organului competent din cadrul Regiei Autonome de Electricitate „Renel”.
b) Avizarea utilizării receptorilor electrotermici se poate face în cazuri justificate tehnico-economic comparativ cu soluția folosirii utilajelor similare consumatoare de combustibil cu flacără directă și care asigură un randament mai bun de utilizare a energiei primare.
Hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 70/1993 privind acoperirea cheltuielilor efectuate pe suprafețele calamitate ca urmare a secetei înregistrate în anul 1993 în județele Teleorman, Olt, Dolj și Mehedinți
Guvernul României hotărăște:
Articol unic. - Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 70/1993 privind acoperirea cheltuielilor efectuate pe suprafețele calamitate ca urmare a secetei înregistrate în anul 1993 în județele Teleorman, Olt, Dolj și Mehedinți.
| Contrasemnează: p. Ministru de stat, ministrul finanțelor, |
Norme metodologice de aplicare a Legii nr. 70/1993 privind acoperirea cheltuielilor efectuate pe suprafețele calamitate ca urmare a secetei înregistrate în anul 1993 în județele Teleorman, Olt, Dolj și Mehedinți
Prin Legea nr. 70/1993 s-a aprobat acordarea unui sprijin financiar nerambursabil, în limita sumei de 25 miliarde lei, producătorilor agricoli, indiferent de forma de proprietate, care au efectuat cheltuieli pe suprafețele calamitate.
În Normele metodologice, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor și al ministrului agriculturii și alimentației nr. 233/24/1990, privind factorii de risc și modul de constituire a fondului special de asigurare și de acoperire a pagubelor provocate culturilor agricole și animalelor de acțiunea negativă a factorilor naturali în unitățile agricole cu capital de stat, se specifică că nu sunt considerate pierderi, ca urmare a secetei, cheltuielile pentru culturile agricole însămânțate pe suprafețe amenajate pentru irigat.
În conformitate cu aceste reglementări, fondurile prevăzute în Legea nr. 70/1993, în sumă de 25 miliarde lei, se utilizează numai pentru acoperirea cheltuielilor efectuate cu înființarea și întreținerea culturilor agricole până la calamitare pe suprafețele ce nu sunt amenajate pentru irigații și pentru cele care sunt cuprinse în sisteme de irigații care nu au funcționat din motive tehnice.
Pentru alocarea fondurilor prevăzute în Legea nr. 70/1993 se emit următoarele norme:
1. Producătorii agricoli îndreptățiți să primească ajutorul prevăzut în Legea nr. 70/1993 sunt: societățile agricole cu capital integral sau parțial de stat, societățile agricole de tip privat, asociațiile agricole de tip familial, producătorii agricoli individuali, alți deținători legali de suprafețe de culturi calamitate care nu sunt cuprinse în sisteme de irigații sau sunt cuprinse în sisteme de irigații care nu au funcționat din motive tehnice.
2. În înțelesul acestei legi, sunt considerate pierderi din calamități cheltuielile efectuate cu înființarea și întreținerea culturilor agricole până la calamitare, ale căror producții au fost compromise total în perioada de vegetație avansată, datorită secetei prelungite și excesive în zonă, iar reînsămânțarea nu a mai fost posibilă.
3. Sprijinul financiar se acordă fiecărui producător agricol în funcție de suprafața calamitată și de cheltuielile pe hectar efectuate pe fiecare cultură în parte, în cuantumuri maxime valorice stabilite conform anexei nr. 1.
4. Pentru societățile agricole cu capital integral sau parțial de stat, sumele cuvenite se stabilesc în baza actelor întocmite conform prevederilor Normelor metodologice aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor și ministrului agriculturii și alimentației nr. 233/24/1990.
Deconturile întocmite și avizate de comisiile constituite în acest scop, conform modelului din anexa nr. 2, vor fi depuse la direcția generală pentru agricultură și alimentație județeană.
5. Pentru societățile agricole de tip privat și alți deținători legali cu personalitate juridică ce dețin suprafețe cu culturi calamitate care nu sunt cuprinse în sisteme de irigații sau sunt cuprinse în sisteme de irigații care nu au funcționat din motive tehnice, sumele cuvenite se vor stabili pe baza datelor din evidența contabilă și a actelor de constatare întocmite, potrivit modelului din anexa nr. 2, de comisia constituită în acest scop.
Pentru aceasta, direcțiile generale pentru agricultură și alimentație și direcția generală a finanțelor publice și controlului financiar de stat din cadrul județului vor constitui comisii teritoriale formate din primar, reprezentantul direcției generale pentru agricultură și alimentație, reprezentantul Băncii Agricole - S.A.; reprezentantul societății comerciale de exploatare a lucrărilor de îmbunătățiri funciare și reprezentantul direcției generale a finanțelor publice și controlului financiar de stat.
6. Sumele cuvenite producătorilor individuali și asociațiilor agricole de tip familial se vor stabili și acorda pe baza unei declarații tip conform modelului din anexa nr. 3.
Datele din declarație vor fi confirmate de specialistul agricol, iar declarația va fi certificată de primar.
Pe versoul declarației, suma cuvenită se completează de specialistul agricol, care și semnează.
Suma ce se va acorda pe hectar și pe cultura calamitată se va calcula în funcție de lucrările efectiv executate și valoarea acestora, stabilite în anexa nr. 1.
Pentru lucrările executate manual se va achita contravaloarea aceleiași operațiuni executate mecanic.
Specialiștii agricoli din centrele agricole comunale strâng toate declarațiile de pe raza comunei unde își desfășoară activitatea și întocmesc situația conform modelului din anexa nr. 4.
Situația întocmită se transmite la direcția generală pentru agricultură și alimentație județeană, împreună cu declarațiile în baza cărora s-a întocmit.
Producătorii agricoli prevăzuți la pct. 1 vor prezenta documentele stabilite în prezentele norme în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a hotărârii.
7. Direcția generală pentru agricultură și alimentație județeană va verifica situațiile primite de la specialiștii agricoli sub aspectul realității suprafețelor agricole calamitate, al cuprinderii acestora în sisteme de irigații care nu au funcționat din motive tehnice, sau al suprafețelor calamitate neamenajate pentru irigații, precum și al realității cheltuielilor efectuate cu înființarea și întreținerea culturilor până la calamitare.
În urma centralizării tuturor deconturilor primite de la centrele agricole, de la societățile comerciale agricole cu capital integral sau parțial de stat, de la societățile agricole de tip privat și de la alți agenți economici se vor stabili și sumele care se vor acorda pe total județ, conform modelului din anexa nr. 5.
Sumele ce se vor acorda pe baza documentațiilor prezentate conform prevederilor pct. 4, 5 și 6 nu pot fi mai mari decât cele calculate pe baza prevederilor stabilite în anexa nr. 1 la prezentele norme.
În cazul în care sumele cuvenite sunt mai mici decât cele calculate pe baza prevederilor din anexa nr. 1, producătorii agricoli vor primi nivelul sumelor cuvenite.
Toate documentele care se întocmesc potrivit prezentelor norme și care se înaintează la direcția generală pentru agricultură și alimentație vor fi înregistrate în registrul general de intrare-ieșire al acesteia.
Direcțiile generale pentru agricultură și alimentație județene vor înainta Ministerului Agriculturii și Alimentației situația suprafețelor calamitate și a sumelor ce se cuvin producătorilor agricoli potrivit modelului din anexa nr. 5 în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentelor norme.
8. Ministerul Agriculturii și Alimentației, în urma verificării documentațiilor depuse de cele 4 direcții generale pentru agricultură și alimentație județene, va solicita Ministerului Finanțelor, cu respectarea Normelor Ministerului Finanțelor nr. 2447/1991, deschiderea creditelor bugetare prevăzute la cap. 76.1. - Agricultură, silvicultură, ape, mediu înconjurător - transferuri, pe baza unei situații potrivit modelului din anexa nr. 5, prezentată pe total minister, la care se anexează aceeași situație pe fiecare județ.
9. Creditele bugetare se deschid de Ministerul Finanțelor la Banca Comercială Română - S.A. la cap. 76.1. - Agricultură, silvicultură, ape, mediu înconjurător - transferuri.
Ministerul Agriculturii și Alimentației, în limita creditelor bugetare deschise, repartizează creditele corespunzătoare fiecărei direcții generale pentru agricultură și alimentație județene, potrivit documentațiilor aprobate.
La primirea creditelor bugetare, direcția generală pentru agricultură și alimentație județeană va proceda în felul următor:
- pentru producătorii agricoli cu cont deschis în bancă, suma aprobată se va vira în contul respectiv;
- pentru restul producătorilor agricoli, plata sumelor aprobate se va face prin mandat poștal, cu reținerea sumelor recunoscute prin declarații ca fiind datorii către alte unități, care vor fi virate în contul acestora.
10. Răspunderea pentru întocmirea și realitatea datelor din deconturile justificative privind încasarea de la bugetul de stat revine ordonatorului de credite.
Sumele încasate nejustificat de la bugetul de stat, inclusiv penalitățile prevăzute de lege, se vor recupera de la persoanele care cu întocmit și avizat documentațiile.
11. Ministerul Agriculturii și Alimentației va exercita controlul la direcția generală pentru agricultură și alimentație județeană cu privire la modul de aplicare a prevederilor prezentelor norme și va dispune măsurile necesare pentru eliminarea abaterilor.
12. Nedepunerea în termenele fixate a deconturilor justificative atrage după sine pierderea drepturilor de despăgubiri ale producătorilor agricoli.
Neîntocmirea deconturilor justificative în termenele fixate de prezentele norme de către direcția generală pentru agricultură și alimentație județeană sau de comisiile de constatare atrage după sine sancțiuni disciplinare, materiale și civile, care se vor suporta de către persoanele vinovate.
Anexa Nr. 1
Situația cheltuielilor efectuate cu înființarea culturilor agricole până la înregistrarea calamităților datorate secetei -mii lei/ha-
| Cultura | Sămânță | Lucrări mecanice | Îngrășăminte chimice | Pesticide | Total |
| Porumb boabe | 4 | 27 | 2 | 2 | 35 |
| Porumb sămânță | 5 | 27 | 2 | 2 | 36 |
| Floarea-soarelui | 2 | 29 | 3 | 3 | 37 |
| Floarea-soarelui sămânță | 3 | 29 | 3 | 3 | 38 |
| Sfeclă de zahăr | - | 35 | 3 | 26 | 64 |
| Soia | 17 | 28 | 2 | 8 | 55 |
| Ricin și plante medicinale | 7 | 21 | 2 | 9 | 39 |
| Livezi pe rod | - | 85 | 4 | 85 | 174 |
| Vii pe rod | - | 72 | 5 | 16 | 93 |
| Furaje (însămânțate în primăvară) | 32 | 35 | - | - | 67 |
| Cartofi | 420 | 39 | 3 | 34 | 496 |
| Tutun | 18 | 19 | 3 | - | 40 |
| Legume | 71 | 50 | 11 | 7 | 139 |
| Bumbac | - | 30 | 3 | 5 | 38 |
Anexa Nr. 2
S.C. „.............................................”
(alt deținător legal de teren cu personalitate juridică)
| Cultura | Suprafața cultivată | Suprafața calamitată total | Cheltuieli efectuate/ha | Cheltuieli/ha conform anexei nr. 1 | Suma de primit de la bugetul de stat |
| - Porumb | |||||
| - |
|||||
| - |
|||||
| - |
| Comisia de constatare Numele și prenumele Semnătura ................................ ..................... |
Societatea comercială de exploatare a lucrărilor de îmbunătățiri funciare Suprafețele calamitate nu sunt cuprinse în sisteme de irigații sau sunt cuprinse în sisteme de irigații care nu au funcționat din motive tehnice. Director, |
Anexa Nr. 3.
Subsemnatul (asociația agricolă familială) .............................................................. cu domiciliul (sediul) în ..................................., str. ............................................ nr. ....., județul .............................., posesor al buletinului de identitate seria ...... nr. ...................... eliberat de ...................................... (înregistrat la Registrul comerțului ................................, cod fiscal ............................), cont nr. ........................... la Banca .................................., deținător al unei suprafețe de ............ ha teren agricol, certificat prin titlul de proprietate (adeverința) nr. .............. din ......................., eliberată de .................................................., declar pe propria răspundere următoarele:
- suprafața deținută prin titlul de proprietate (adeverința) mai sus menționat(ă) a fost cultivată în anul agricol 1992-1993 cu următoarele culturi, din care, datorită secetei din vara anului 1993, s-au calamitat astfel:
| Nr. crt. | Cultura | Suprafața cultivată (ha) | Suprafața calamitată - total |
| 1. | Porumb pentru consum | ||
| 2. | Porumb pentru sămânță | ||
| 3. | Floarea-soarelui pentru consum | ||
Declar și susțin suprafețele cultivate și calamitate și sunt de acord ca din suma cuvenită să mi se rețină datoriile către .......................................................
Semnătura autorizată ................................
Certificăm suprafețele deținute, cultivate și calamitate, menționate mai sus.
| Primar, .................... |
Specialist centru agricol, Numele și prenumele ........................................... Semnătura, ............................... |
(Verso)
Sume de decontat:
| Nr. crt. | Cultura | Suprafața calamitată total (ha) | Sum acordată (lei/ha) | Total sumă (lei) |
| 1. | Porumb pentru consum | |||
| 2. | Porumb pentru sămânță | |||
| 3. | Floarea-soarelui pentru consum | |||
| Total | X | |||
| din care se scad datoriile la: | - Regia Autonomă „Romcereal” | |||
| - „Agromec” - S.A. | ||||
| - Alți agenți economici | ||||
| Rest de primit |
| Semnătura persoanei care face declarația, .................... |
Specialist centru agricol, Numele și prenumele Semnătura, .............................................. ................................ |
Anexa Nr. 4
Centrul agricol ..................................
| Nr. crt. | Suprafața calamitată total (ha) | Suma de acordat de la bugetul de stat -mii lei- | Se scad datoriile la ... | Rest de plată | |||
| Total -ha- | din care: | ||||||
| Porumb pentru consum | Porumb pentru sămânță | ..................... | |||||
| 1. ....................... | |||||||
| 2. ....................... | |||||||
| 3. ....................... | |||||||
| . ....................... | |||||||
| . ....................... | |||||||
| . ....................... | |||||||
| Total | |||||||
| Primar, .................... |
Societatea comercială de exploatare a lucrărilor de îmbunătățiri funciare Suprafețele calamitate nu sunt amenajate pentru irigații sau sunt cuprinse în sisteme de irigații care nu au funcționat din motive tehnice. Director, .................... |
Direcția Generală pentru Agricultură și Alimentație Verificat și avizat pentru realitatea suprafețelor și a culturilor calamitate, precum și a cheltuielilor efectuate cu înființarea și întreținerea culturii până la calamitare. |
Specialist centru agricol, Numele și prenumele ............................... Semnătura, ............................... |
Anexa Nr. 5
Direcția Generală pentru Agricultură și Alimentație a județului .........................
| Nr. crt. | Centrul agricol (agent economic) | Suprafața calamitată total (ha) | Suma de acordat de la bugetul de stat -mii lei- | |||
| Total -ha- | din care: | |||||
| Porumb pentru consum | Porumb pentru sămânță | ..................... | ||||
| 1. | ....................... | |||||
| 2. | ....................... | |||||
| 3. | ....................... | |||||
| . | ....................... | |||||
| . | ....................... | |||||
| . | ....................... | |||||
| Total | ||||||
| Verificat și avizat pentru suprafețele și culturile calamitate și pentru suma ce se acordă de la bugetul de stat. Director general, .................... |
Societatea comercială de exploatare a lucrărilor de îmbunătățiri funciare (județul) Suprafețele calamitate nu sunt cuprinse în sistemul de irigații sau sunt cuprinse în sisteme care nu au funcționat din motive tehnice. Director, .................... |
Hotărâre privind transmiterea în administrarea Ministerului Justiției a unor imobile din județul Bacău
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - Clădirile și terenurile aferente acestora - bunuri proprietate publică - se transmit din administrarea unor unități din județul Bacău în administrarea Ministerului Justiției, potrivit anexei.
Art. 2. - Predarea-primirea imobilelor prevăzute în anexă se va face, prin protocoale, la valorile de bilanț stabilite la 31 decembrie 1992.
Cu data transmiterii imobilelor se modifică patrimoniul și, după caz, și capitalul social al agenților economici și al autorităților publice locale, cu valoarea de înregistrare stabilită potrivit alin. 1.
Art. 3. - Anexa face parte integrantă din prezenta hotărâre.
| Contrasemnează: Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, |
Anexă
Lista clădirilor și a terenurilor aferente acestora aflate în administrarea unor unități din județul Bacău, care se transmit în administrarea Ministerului Justiției
- Municipiul Bacău - str. Ștefan cel Mare nr. 4 - clădirea și terenul aferent aflate în patrimoniul Regiei Autonome de Administrare a Fondului Locativ și Energie Termica Bacău.
- Orașul Moinești - str. Vasile Alecsandri nr. 34 - clădirea și terenul aferent aflate în patrimoniul Inspectoratului Școlar Județean Bacău (Clubul elevilor Moinești).
- Orașul Buhuși - str. C. Davila nr. 4 - clădirea și terenul aferent aflate în patrimoniul Consiliului Local al Orașului Buhuși.
- Comuna Parincea - clădirea și terenul aferent aflate în patrimoniul Societății Comerciale „Agribac-Fortuna” - S.A., societate comercială cu capital integral de stat.
Hotărâre privind aprobarea dotării în anul 1993, prin donație, cu carte valoroasă tipărită în limba română, a Bibliotecii Naționale și a rețelei de biblioteci publice din Republica Moldova
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - În vederea îndeplinirii obiectivelor din Acordul de colaborare culturală încheiat între România și Republica Moldova, în anul 1993 se aprobă dotarea, prin donație, cu carte valoroasă tipărită în limba română, a Bibliotecii Naționale și a rețelei de biblioteci publice din Republica Moldova.
Fondurile necesare, în sumă de 15.000 mii lei, se disponibilizează din bugetul Ministerului Culturii.
Art. 2. - Ministerul Culturii va lua măsurile corespunzătoare pentru efectuarea operațiunilor de realizare a prevederilor art. 1 al prezentei hotărâri.
| Contrasemnează: p. Ministrul culturii, |
Hotărâre privind alocarea unor fonduri din bugetul de stat pe anul 1993 pentru reconstruirea gospodăriilor din localitatea Hădăreni, comuna Chețani, județul Mureș, distruse de incendiul din 20 septembrie 1993
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - În vederea reconstruirii gospodăriilor distruse de incendiul din 20 septembrie 1993, în localitatea Hădăreni, comuna Chețani, se constituie, la nivelul județului Mureș, un fond special în sumă de 25 milioane lei, cu acoperire din fondul de intervenție la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 1993.
Art. 2. - Suma de 25 milioane lei prevăzută la art. 1 se va utiliza pentru reconstruirea gospodăriilor distruse de incendiul din 20 septembrie 1993 în localitatea Hădăreni, comuna Chețani, județul Mureș, constând în refacerea zidurilor, acoperișurilor, a tâmplăriei distruse și, acolo unde este cazul, a instalației de curent electric.
Din același fond, în mod excepțional, pe baza deciziei unei comisii constituite din reprezentanți ai consiliului local și ai consiliului județean, se poate acorda și sprijin financiar familiilor sinistrate pentru înlocuirea unor obiecte casnice de strictă necesitate distruse de incendiu.
Sumele necesare pentru reconstruirea fiecărei gospodării distruse de incendiu vor fi stabilite de către o comisie constituită din reprezentanți ai consiliului local și ai consiliului județean, care va asigura executarea lucrărilor de reconstruire prin contractarea acestora cu unități de specialitate din județ.
Art. 3. - Fondul special alocat cu această destinație se administrează de către organele teritoriale ale Ministerului Finanțelor.
Art. 4. - Ministerul Finanțelor va introduce modificările corespunzătoare în bugetul de stat pe anul 1993.
| Contrasemnează: p. Ministru de stat, ministrul finanțelor, |
Hotărâre pentru aprobarea Înțelegerii dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Polone cu privire la preluarea reciprocă a persoanelor aflate ilegal pe teritoriul unuia dintre statele contractante
Guvernul României hotărăște:
Articol unic. - Se aprobă Înțelegerea dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Polone cu privire la preluarea reciprocă a persoanelor aflate ilegal pe teritoriul unuia dintre statele contractante, semnată la 24 iulie 1993 la Varșovia.
| Contrasemnează: Ministru de interne, |
Înțelegere între Guvernul României și Guvernul Republicii Polone cu privire la preluarea reciprocă a persoanelor aflate ilegal pe teritoriul unuia dintre statele contractante
- Guvernul României și Guvernul Republicii Polone, denumite în continuare părți contractante,
- dorind să reglementeze preluarea reciprocă a persoanelor care au intrat sau se află ilegal pe teritoriul unuia dintre statele contractante, potrivit legilor sale naționale și a obligațiilor internaționale,
- au convenit următoarele:
- Articolul 1
- Preluarea cetățenilor polonezi
(1) Autoritățile poloneze vor prelua, fără alte formalități, cetățenii polonezi care se află ilegal pe teritoriul României și pe care autoritățile române intenționează să-i returneze, chiar și atunci când aceștia nu sunt în posesia unui pașaport valabil sau al unui buletin de identitate, în măsura în care se dovedește sau apare verosimil că aceste persoane au cetățenia poloneză;
(2) Cetățenia poloneză se dovedește prin:
- pașaport de orice fel;
- alte documente de călătorie, eliberate de către autoritățile poloneze;
- buletine sau adeverințe de identitate;
- certificate constatatoare ale cetățeniei.
(3) Cetățenia poloneză este considerată verosimilă pe bază de:
- pașapoarte de orice fel, buletine ori adeverințe de identitate, sau alte documente de călătorie, chiar dacă acestea sunt expirate;
- certificate de naștere;
- livrete militare sau alte documente care atestă apartenența persoanei la forțele armate polone;
- permise de conducere;
- legitimații de serviciu;
- carnete de marinar;
- propria declarație a persoanei, în cazul în care cunoaște bine limba polonă;
- declarații convingătoare ale martorilor, în special de cetățenie poloneză.
(4) Ambasada Poloniei din România va elibera, de îndată, la cererea autorităților române competente, documentele de călătorie necesare persoanelor ce urmează a fi preluate.
(5) Autoritățile poloneze vor prelua în aceleași condiții, persoanele retrimise dacă, din verificările ulterioare efectuate de autoritățile române, se constată că, în momentul intrării lor pe teritoriul Republicii Polone, nu aveau cetățenia română.
- Articolul 2
- Preluarea cetățenilor români
(1) Autoritățile române vor prelua, fără alte formalități, cetățenii români care se află ilegal pe teritoriul Republicii Polone și pe care autoritățile poloneze intenționează să-i returneze, chiar și atunci când aceștia nu sunt în posesia unui pașaport valabil sau a unui buletin de identitate, în măsura în care se dovedește sau apare verosimil că aceste persoane au cetățenia română.
(2) Cetățenia română se dovedește prin:
- pașapoarte de orice fel;
- alte documente de călătorie eliberate de către autoritățile române;
- buletine sau adeverințe de identitate;
- certificate constatatoare ale cetățeniei.
(3) Cetățenia română este considerată verosimilă pe bază de:
- pașapoarte de orice fel, buletine ori adeverințe de identitate, sau alte documente de călătorie, chiar dacă acestea sunt expirate;
- certificate de naștere;
- livrete militare sau alte documente care atestă apartenența persoanei la forțele armate române;
- permise de conducere;
- legitimații de serviciu;
- carnete de marinar;
- propria declarație a persoanei, în cazul în care cunoaște limba română;
- declarații convingătoare ale martorilor, în special de cetățenie română.
(4) Ambasada României din Polonia va elibera, de îndată, la cererea autorităților poloneze competente, documente de călătorie necesare persoanelor ce urmează a fi preluate.
(5) Autoritățile române vor prelua, în aceleași condiții, persoanele retrimise dacă, după verificările ulterioare efectuate de autoritățile poloneze, se constată că, în momentul intrării lor pe teritoriul României, nu aveau cetățenia poloneză.
- Articolul 3
- Preluarea cetățenilor statelor terțe
(1) Fiecare parte contractantă va prelua, la cererea celeilalte părți contractante, cetățeanul unui stat terț care se deplasează, pe calea aerului, de pe teritoriul statului parte solicitată pe teritoriul statului parte solicitantă, dacă acea persoană nu îndeplinește condițiile obligatorii pentru intrarea pe teritoriul statului parte solicitantă.
(2) Preluarea urmează a fi efectuată, în cel mai scurt interval de timp, după încercarea de intrare ilegală pe teritoriul statului parte solicitantă, fapt pentru care cetățeanul statului terț va fi returnat pe teritoriul statului celeilalte părți contractante.
(3) Obligația de preluare a persoanelor care se află temporar cu statut ilegal pe teritoriul statului uneia dintre părțile contractante, conform paragrafului (1), nu se referă la persoana care, intrând pe teritoriul statului părții solicitante, a avut viză valabilă sau drept de ședere, acordate de către această parte contractantă și nici la persoana căreia aceeași parte contractantă i-a acordat viză sau drept de ședere, după intrarea pe teritoriul său.
(4) Obligația de preluare, conform paragrafului (1), nu se referă, de asemenea, la persoana care, în timpul efectuării unei deplasări directe din statul terț în statul părții solicitante, ajunge pe teritoriul statului parte solicitată ca urmare a unei escale tehnice a aeronavei cu care călătorește și persoanei respective nu i s-a efectuat controlul pașaportului.
În această situație se aplică prevederile art. 5 al prezentei înțelegeri.
(5) Drept de ședere, în conformitate cu paragraful (3), se consideră orice aprobare, acordată unei persoane, la un sejur pe teritoriul său.
Nu se consideră drept de ședere pe teritoriul statului uneia dintre părțile contractante aprobarea dată pentru examinarea cererii de azil sau pentru acordarea statutului de refugiat.
- Articolul 4
- Termene obligatorii
(1) Partea contractantă căreia i- fa fost adresată o cerere de preluare a unei persoane aflate în mod ilegal pe teritoriul statului celeilalte părți contractante va răspunde acestei cereri într-un interval de cel mult 8 zile lucrătoare.
(2) Partea contractantă căreia i-a fost adresată cererea de preluare și care a acceptat-o va prelua persoana în cauză în termen de cel mult 30 de zile de la data acceptării. Această perioadă poate fi prelungită la propunerea părții solicitante.
- Articolul 5
- Tranzitul
(1) Fiecare dintre părțile contractante, la solicitarea celeilalte părți contractante, va prelua, pentru tranzitare, persoanele, tranzitarea lor, precum și cheltuielile legate de escortarea solicitată, care nu au cetățenia nici uneia dintre părțile contractante, dacă este asigurată preluarea în statul de destinație, respectiv în statele de tranzit.
(2) Tranzitarea poate fi refuzată, dacă cetățeanul statului terț sau persoana fără cetățenie este amenințată în statul de destinație ori în statul de tranzit de pericolul persecutării sau al pedepsei cu moartea sau îi este periclitată viața sau libertatea din motive naționale, de rasă, de religie, de apartenență la un grup social sau, de asemenea, din cauza opiniilor politice.
Tranzitul poate fi refuzat, de asemenea, dacă persoana escortată este urmărită penal în statul în care ar urma să efectueze tranzitul.
(3) Partea solicitantă își asumă deplina responsabilitate pentru asigurarea continuării călătoriei cetățeanului statului terț spre țara lui de destinație și, în situația în care nu îi poate asigura, din anumite motive, continuarea călătoriei, ea îl va reprimi.
(4) Solicitarea privind tranzitarea va fi transmisă și rezolvată prin legătura directă dintre Ministerul de Interne al României și Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Polone.
(5) Dacă partea solicitată refuză executarea cererii, atunci ea este obligată să comunice, în scris, celeilalte părți contractante, motivele refuzului său.
(6) Persoanele aflate în tranzit pot fi retrimise părții solicitante dacă, pe parcursul tranzitului, partea solicitată descoperă unul din temeiurile prevăzute la paragraful (2) al prezentului articol.
(7) Cererea de tranzitare va conține date referitoare la identitatea și cetățenia persoanei, intervalele de timp necesare intrării și ieșirii ei din țara de tranzit, țara și localitatea de destinație, date privind starea sănătății sale, precum și informații despre escorta polițienească care însoțește persoană respectivă, atunci când asemenea escortă există.
- Articolul 6
- Cheltuieli
Toate cheltuielile legate de predarea-preluarea persoanelor, tranzitarea lor, precum și cheltuielile legate de escortarea solicitată, inclusiv eventuala returnare, sunt suportate de partea solicitantă.
- Articolul 7
- Escorta
Escortarea persoanelor în tranzit se va executa în conformitate cu reglementările și legislațiile statului primitor.
- Articolul 8
- Clauză de neatingere
Prezenta înțelegere nu limitează obligațiile părții contractante, care decurg din prevederile Convenției de la Geneva din 28 iulie 1951, referitoare la statutul refugiaților, completată cu Protocolul încheiat la New York la 31 ianuarie 1967, precum și pe cele referitoare la preluarea cetățenilor unor state terțe, care decurg din alte convenții internaționale.
- Articolul 9
- Modalități de aplicare
Modalitățile de aplicare a prezentei înțelegeri, în special cele cu privire la modul de preluare sau de tranzitare a persoanelor, denumirea autorităților competente pentru punerea în aplicare a prevederilor înțelegerii, denumirea punctelor de control pentru trecerea frontierei prin care se face preluarea, precum și lista aeroporturilor care pot fi utilizate pentru efectuarea preluărilor sau tranzitărilor de persoane, precum și detaliile privind suportarea cheltuielilor se stabilesc printr-un protocol, încheiat între ministerele de interne ale celor două state contractante.
- Articolul 10
- Intrarea în vigoare. Durata de valabilitate
(1) Prezenta înțelegere intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data schimbului de note diplomatice, prin care se confirmă îndeplinirea cerințelor legale de aprobare a ei, potrivit procedurilor fiecăreia dintre părțile contractante, și se încheie pentru o perioadă de 3 ani.
Dacă nici una dintre părțile contractante nu își exprimă, în scris, intenția de a o denunța, pe cale diplomatică, cu cel puțin 90 de zile înaintea expirării ei, înțelegerea se prelungește automat, pe alte perioade de câte 3 ani.
(2) Prezenta înțelegere poate fi denunțată de către fiecare dintre părțile contractante, cu respectarea procedurii prevăzute la paragraful (1). Într-o asemenea situație, înțelegerea va rămâne în vigoare pentru o perioadă de 90 de zile de la data primirii notificării referitoare la denunțare.
Prezenta înțelegere a fost încheiată la Varșovia la 24 iulie 1993, în două exemplare, fiecare în limba română și în limba polonă, ambele texte având aceeași valabilitate.
| Pentru Guvernul României, George Ioan Dănescu, ministru de interne |
Pentru Guvernul Republicii Polone, Andrzej Milczanowski, ministru de interne |