Monitorul Oficial 297/1994
Monitorul Oficial al României
Anul VI, Nr. issue::0297 - Partea I – Joi, 20 octombrie year::1994
Decrete
Decret privind trecerea în rezervă a unui general din Ministerul Apărării Naționale
În temeiul art. 94 lit. b) și al art. 99 alin. (1) din Constituția României,
având în vedere propunerea ministrului apărării naționale,
Președintele României decretează:
Articol unic. - Pe data de 15 octombrie 1994, generalul-maior Pintilie Radu Stelian se trece în rezervă, prin aplicarea art. 43 lit. a) din Statutul corpului ofițerilor.
Decizii ale Curții Constituționale
Decizia nr.51[1] din 18 mai 1994
- Victor Dan Zlătescu - președinte
- Mihai Constantinescu - judecător
- Florin Bucur Vasilescu - judecător
- Ioan Griga - procuror
- Constantin Burada - magistrat-asistent.
Pe rol soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 224 din Codul penal, invocată de Giurea Gheorghe, Năstase Gheorghe, Giurea Dănuț și Giurea George, în Dosarul nr. 2433/1993 al Judecătoriei Tulcea, cu care Curtea a fost sesizată prin Încheierea din 27 mai 1993 a instanței respective.
La apelul nominal, făcut de magistratul-asistent, au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele completului dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca vădit nefondată, susținând, în esență, că în speță nu se ridică o problemă de neconstituționalitate, ci una de interpretare a legii, respectiv a încadrării juridice a faptelor comise de inculpați, de competența exclusivă a instanțelor judecătorești.
Curtea Constituțională,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin rechizitoriul Procuraturii Locale Tulcea nr. 415/P/1993 au fost trimiși în judecată Giurea Gheorghe, Năstase Gheorghe, Giurea Dănuț pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat în paguba avutului obștesc - art. 208 și 209 lit. a) și e), raportate la art. 224 alin. 1 din Codul penal - și, respectiv, distrugere în paguba avutului obștesc - art. 217, raportat la art. 231 alin. 1 din Codul penal -, iar Giurea George pentru comiterea infracțiunii de furt calificat în paguba avutului obștesc - art. 208 și 209 lit. a) și e), raportate la art. 224 alin. 1 din Codul penal.
În față Judecătoriei Tulcea, la termenul de 27 mai 1993, inculpații, prin apărătorii lor, au ridicat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 224 din Codul penal, cu motivarea că partea civilă este o societate comercială, astfel încât textul respectiv contravine dispozițiilor art. 135 alin. (2) și (4) din Constituție.
Instanța, prin încheierea din aceeași dată, în temeiul art. 23 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, a sesizat Curtea Constituțională spre a se pronunța asupra constituționalității prevederilor art. 224 din Codul penal. Exprimându-și opinia în legătură cu excepția invocată, judecătoria apreciază că „dispozițiile legale privind apărarea proprietății, raportate la dispozițiile legii fundamentale în vigoare, impun cu necesitate examinarea și soluționarea acestei probleme de către Curtea Constituțională”.
În temeiul art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, au fost solicitate puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.
În punctul sau de vedere, Guvernul apreciază ca excepția invocată nu este întemeiată deoarece, pe de o parte, este o problemă de interpretare juridică, de competența instanțelor judecătorești, iar pe de o altă parte, dispozițiile din Codul penal privind avutul obștesc nu contravin Constituției, această categorie juridică având o sferă mai largă decât conceptul de avut public, în care se identifică doar bunurile proprietate publică.
Camera Deputaților și Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere.
Ținând seama de excepția ridicată, de opinia instanței, de punctul de vedere al Guvernului, de dispozițiile art. 224 din Codul penal, de prevederile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, se rețin următoarele:
În legătură cu competența de soluționare a excepției de neconstituționalitate, Curtea constata că, potrivit practicii sale constante, cât timp instanța de judecată nu a reținut că un text legal este abrogat conform art. 150 alin. (1) din Constituție, sesizând Curtea cu soluționarea excepției, aceasta este obligată să se pronunțe în virtutea dreptului constituțional al cetățenilor de a invoca neconstituționalitatea unui text legal pe care instanța înțelege să îl aplice.
Cu privire la constituționalitatea dispozițiilor din Codul penal referitoare la avutul obștesc, Curtea constată că interpretarea acestor dispoziții a făcut și obiectul Deciziei Plenului Curții Constituționale nr. 1/1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 27 septembrie 1993. Prin decizia respectivă s-a statuat că dispozițiile Codului penal referitoare la infracțiunile contra avutului obștesc, deci și aceea prevăzută de art. 224 - furtul în paguba avutului obștesc -, sunt abrogate parțial potrivit art. 150 alin. (1) din Constituție, urmând să se aplice în continuare numai pentru bunurile proprietate publică prevăzute de art. 135 alin. (4) din Constituție.
În baza deciziei sus-menționate, prin Decizia Curții Constituționale nr. 63 din 4 noiembrie 1993 s-a respins recursul Ministerului Public împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 33/1993 prin care se constatase că art. 224 din Codul penal a fost abrogat parțial potrivit art. 150 alin. (1) din Constituție și, în consecință, acesta urmează să se aplice numai cu privire la bunurile prevăzute de art. 135 alin. (4) din Constituție, bunuri ce formează obiectul exclusiv al proprietății publice.
Rezultă deci că, în prezent, orice altă excepție de neconstituționalitate privind art. 224 din Codul penal este lipsită de obiect deoarece, astfel cum s-a arătat prin Decizia nr. 33/1993, rămasă definitiva prin Decizia nr. 63/1993, s-a constatat abrogarea parțială a acestui articol.
Pentru motivele arătate. în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție și al art. 1, art. 3 și art. 13 alin. (1) lit. A. c) din Legea nr. 47/1992,
În numele legii
Decide:
Constată că, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 33 din 26 mai 1993, rămasă definitivă prin Decizia nr. 63 din 4 noiembrie 1993, dispozițiile art. 224 din Codul penal sunt parțial abrogate potrivit art. 150 alin. (1) din Constituție, urmând a se aplica numai cu privire la bunurile prevăzute la art. 135 alin. (4) din Constituție, bunuri ce formează obiectul exclusiv al proprietății publice și, prin urmare,
Respinge ca lipsită de obiect excepția de neconstituționalitate cu privire la art. 224 din Codul penal, invocată de Giurea George, Năstase Gheorghe, Giurea Dănuț și Giurea George în Dosarul nr. 2433/1993 al Judecătoriei Tulcea.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 18 mai 1994.
Președinte, Victor Dan Zlătescu
Magistrat-asistent, Constantin Burada
Decizia nr.84[1] din 25 iulie 1994
- Ioan Muraru - președinte
- Antonie Iorgovan - judecător
- Victor Dan Zlătescu - judecător
- Constantin Burada - magistrat-asistent.
Completul de judecată, convocat potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constată următoarele:
Prin Încheierea din 21 februarie 1994 a Tribunalului Galați, pronunțată în Dosarul nr. 2011/1993, Curtea Constituțională a fost sesizată cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 224, 234 și 248 din Codul penal, invocată de partea civilă Societatea Comercială „Atlas” - S.A. Galați, inculpatul Peța Vladimir și alți 31 coinculpați.
Din încheiere rezultă că, în motivarea excepției, partea civilă Societatea Comercială „Atlas” - S.A. Galați a susținut că „la momentul actual nu se mai poate trimite o persoana în judecată pentru comiterea infracțiunii de furt în paguba avutului obștesc” și a solicitat instanței admiterea excepției, iar în caz contrar, suspendarea judecății și trimiterea dosarului la Curtea Constituțională. Inculpații, prin apărători, au solicitat admiterea excepției și sesizarea Curții Constituționale. Din aceeași încheiere, mai rezultă că excepția a fost ridicată la termenul de 7 februarie 1994, când partea civilă Societatea Comercială „Atlas” - S.A. Galați și inculpații au susținut că dispozițiile din Codul penal referitoare la avutul obștesc sunt neconstituționale întrucât încalcă prevederile art. 41 și art. 135 din Constituție.
Exprimând-și opinia în legătură cu excepția ridicată, Tribunalul apreciază că dispozițiile din Codul penal contestate nu sunt neconstituționale întrucât „termenul de avut obștesc trebuie înțeles în sens de avut public, dispozițiile din titlul IV din Codul penal nefiind abrogate nici explicit, nici implicit, și deci trebuie să-și găsească aplicarea în toate cazurile de fapte incriminate ca infracțiuni, așa cum este caracterizat acest avut în art. 145 din Codul penal”.
Curtea Constituțională,
având în vedere încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul desemnat în acest scop, dispozițiile art. 144 lit. c) din Constituție și ale art. 24 din Legea nr. 47/1992, reține:
Curtea a mai fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 224. 234 și 248 din Codul penal, iar prin deciziile nr. 33/1993, nr. 49/1993 și nr. 11/1994 a constatat că prevederile lor sunt abrogate parțial potrivit art. 150 alin. (1) din Constituție, acestea urmând să se aplice numai cu privire la bunurile prevăzute la art. 135 alin. (4) din Constituție, bunuri ce formează obiectul exclusiv al proprietății publice. Aceste decizii fiind definitive, potrivit art. 145 alin. (2) din Constituție, sunt obligatorii.
Rezultă deci că, în prezent, orice altă excepție de neconstituționalitate referitoare la aceste dispoziții legale este lipsită de obiect deoarece, astfel cum s-a menționat, Curtea a constatat abrogarea lor parțială după cum urmează: art. 224 din Codul penal, prin Decizia nr. 33/1993, definitivă prin Decizia nr. 63 din 4 noiembrie 1993; art. 234 din Codul penal, prin Decizia nr. 49/1993, definitiva prin Decizia nr. 15 din 8 martie 1994; art. 248 din Codul penal, prin Decizia nr. 11 din 8 martie 1994, pronunțată în recurs.
În speță, la data soluționării excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale contestate sub aspectul constituționalității erau abrogate parțial prin decizii definitive și deci obligatorii, astfel că nu se justifică constatarea abrogării lor pentru a doua oară și, în consecință, excepția urmează a fi respinsă ca vădit nefondată.
Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, al art. 13 alin. (1) lit. A.c) și al art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,
În numele legii
Decide:
Respinge ca vădit nefondată excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 224, 234 și 248 din Codul penal invocată de Peța Vladimir, Bălănică Stelian, Mitrea Ionel, Cornea Costică, Anton Viorel, Harabagiu Mihaiță, Timiș Neculai, Bălănică Nicu, Chevici Mihai, Zaharia Petre, Pintilie Costică, Rusu Petruța, Rotaru Victor, Gavrilă Fanică, Șerban Mitică, Pascu Gigel, Giușcă Neculai, Căpătan Petrică, Ganea Marinel, Cosma Dumitru-Daniel, Tofan Iordache, Ene Iordache, Savin Nicu, Dobrincu Mironescu Ștefania, Vasiliu Florea Cristina, Vasilache Angelica, Marcu Camelia, Şerbănescu Mariana, Scarlat Virginia, Gheorghiu Cornelia, Beldie Fănica, Vlasie Ion-Vasile și de Societatea Comercială „Atlas” - S.A. Galați, în Dosarul nr. 2011/1993 al Tribunalului Galați.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința din 25 iulie 1994.
Președinte,
prof. univ. dr. Ioan Muraru
Magistrat-asistent, Constantin Burada
Hotărâri ale Guvernului României
Hotărâre pentru aprobarea Protocolului de colaborare dintre Ministerul Învățământului din România și Ministerul Educației Naționale din Turcia pe perioada 1994-1996
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - Se aprobă Protocolul de colaborare dintre Ministerul Învățământului din România și Ministerul Educației Naționale din Turcia pe perioada 1994-1996, semnat la București la 18 aprilie 1994.
Art. 2. - Cheltuielile pentru realizarea acțiunilor prevăzute în protocolul menționat în art. 1 se vor înscrie în limita bugetului aprobat anual Ministerului Învățământului.
Contrasemnează:
p. Ministrul învățământului, Sorin Ionescu, secretar de stat
Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Teodor Viorel Meleșcanu
Hotărâre privind modificarea componenței Comisiei de recepție pentru obiectivul de investiții „Dezvoltarea și modernizarea Aeroportului Internațional București-Otopeni”
Guvernul României hotărăște:
Articol unic. - Comisia de recepție pentru obiectivul de investiții „Dezvoltarea și modernizarea Aeroportului Internațional București-Otopeni”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 203/1992, se modifică și va avea componența prevăzută în anexa la prezenta hotărâre.
Contrasemnează:
Ministrul transporturilor, Aurel Novac
Anexă
Comisia de recepție
pentru obiectivul de investiții „Dezvoltarea și modernizarea Aeroportului Internațional București-Otopeni”
Președinte
1. Florescu Tudor - secretar de stat, Ministerul Transporturilor
Vicepreședinte
2. Tudose Constantin - director, Regia Autonomă „Aeroportul Internațional București-Otopeni”
Membri:
3. Săbău Mihai - director general, Ministerul Transporturilor
4. Radu Aurel - inspector șef, Regia Autonomă „Autoritatea Aeronautică Civilă Română”
5. Frâncu Aleodor - inginer șef exploatare, Regia Autonomă „Aeroportul Internațional București-Otopeni”
6. Mihalcea Dumitru - șef serviciu, Regia Autonomă „Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian” - ROMATSA
Hotărâre privind exceptarea de la plata taxelor vamale pentru importul de echipamente și utilaje industriale
În temeiul art. 35 din Ordonanța Guvernului nr. 26/1993 privind Tariful vamal de import al României,
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - Se exceptează de la plata taxelor vamale importul de echipamente și utilaje industriale în limita unui contingent tarifar de 4.070.744 $, conform anexei.
Administrarea contingentului tarifar se efectuează prin licențe eliberate de Ministerul Comerțului.
Art. 2. - Prevederile prezentei hotărâri se aplică până la 31 decembrie 1994.
Art. 3. - Anexa face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Contrasemnează:
Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu
Ministrul comerțului, Cristian Ionescu
Ministrul industriilor, Dumitru Popescu
Anexă
Lista
produselor exceptate temporar de la plata taxelor vamale
| Poziția tarifară | Denumirea produsului | Valoarea |
| 8466.93.80 | Altele (Părți mașini pentru prelucrarea metalelor) | 2.161.012 $ |
| 9031.80.39 | Altele (Instalație de control nedistructiv Rota 180 S) | 1.909.732 $ |
| 4.070.744 $ |
Hotărâre pentru modificarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 283/1993 privind unele măsuri referitoare la desfășurarea învățământului în anul școlar (universitar) 1993/1994
Guvernul României hotărăște:
Art. I. - La anexa nr. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 283 din 21 iunie 1993 privind unele măsuri referitoare la desfășurarea învățământului în anul școlar (universitar) 1993/1994 se modifică titlul obținut la finalizarea studiilor cu diplomă de licență - pentru specializarea Stomatologie, cu durata studiilor de 6 ani - din stomatolog în medic stomatolog.
Art. II. - Prezenta hotărâre intră în vigoare începând cu absolvenții promoției 1994.
Contrasemnează:
Ministrul învățământului, Liviu Maior
Hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate a obiectivului de investiții „Monumentul «Gloria ostașului român» din municipiul Cluj-Napoca”, județul Cluj
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - Se aprobă studiul de fezabilitate a obiectivului de investiții „Monumentul «Gloria ostașului român» din municipiul Cluj-Napoca”, județul Cluj, cu caracteristicile principale și indicatorii tehnico-economici cuprinși în anexa[2] la prezenta hotărâre.
Art. 2. - Finanțarea obiectivului de investiții prevăzut la art. 1 se face din fondurile bugetului local și din alte fonduri legal constituite cu această destinație, conform listelor de investiții aprobate potrivit legii.
Contrasemnează:
Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu
Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmâncă
Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 451/1994 privind organizarea și funcționarea Ministerului Industriilor
Guvernul României hotărăște:
Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 451/1994 privind organizarea și funcționarea Ministerului Industriilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 22 august 1994, se modifică după cum urmează:
1. Alineatul (3) al articolului 3 va avea următorul cuprins:
„(3) Numărul maxim de posturi este de 835, exclusiv demnitarii, din care 355 posturi se utilizează de către Institutul de Management și Informatică, Agenția Română pentru Conservarea Energiei, Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipienților sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat și Comisia Națională pentru Reciclarea Materialelor, care fac parte din structura ministerului.”
2. După alineatul (4) al articolului 4 se introduce alineatul (5), cu următorul cuprins:
"(5) Prevederile din anexa nr. 2 - lit. B nr. crt. 2 - privind sursa de finanțare se aplică de la 1 ianuarie 1995.”
Art. II. - Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 451/1994 se înlocuiește cu anexa la prezenta hotărâre.
Contrasemnează:
Ministrul industriilor, Dumitru Popescu
Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu
Ministru de stat, ministrul muncii și protecției sociale, Dan Mircea Popescu
Anexă
- *) Se organizează ca direcție
- **) Se organizează ca direcție generală
Acte ale Organelor Administrației Publice
Instrucțiuni privind modificarea cuantumurilor cheltuielilor de delegare-detașare, potrivit prevederilor art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 412/1991
În legătură cu modificarea unor reglementari referitoare la cheltuielile de delegare-detașare, potrivit prevederilor art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 412/1991, se precizează următoarele:
1. Cuantumul cheltuielilor de delegare-detașare prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 412/1991, cu modificările ulterioare, se actualizează după cum urmează:
- a) Indemnizația de delegare-detașare pentru personalul din cadrul instituțiilor publice, care se deplasează în alte localități în interesul serviciului, potrivit legii, este de 3.100 lei pe zi.
- b) În cazul în care delegarea sau detașarea durează mai mult de 30 de zile neîntrerupte în aceeași localitate, personalul instituțiilor publice, delegat sau detașat, primește pentru timpul care depășește primele 30 de zile, în locul indemnizației prevăzute la lit. a), o indemnizație de 40.800 lei. Această indemnizație se acordă proporțional cu numărul de zile care depășește durata neîntreruptă de 30 de zile calendaristice.
- c) în cazul în care cazarea personalului aflat în delegație nu poate fi asigurată în hoteluri sau în alte spații de cazare autorizate care pot emite chitanțe oficiale privind tarifele percepute, decontarea cheltuielilor de cazare se face în limita sumei de 725 lei pentru fiecare noapte.
2. Celelalte dispoziții cuprinse în Hotărârea Guvernului nr. 412/1991 rămân nemodificate.
3. Aplicarea noilor cuantumuri stabilite prin prezentele instrucțiuni se face începând cu data publicării acestora în Monitorul Oficial al României.
p. Ministru de stat,
ministrul finanțelor,
Dan Mogoș,
Secretar de stat
- București, 4 octombrie 1994 | Nr. 48.639.