Monitorul Oficial 306/1994
Monitorul Oficial al României
Anul VI, Nr. issue::0306 - Partea I - Luni, 31 octombrie year::1994
Decrete și legi
Decret privind aprobarea și supunerea spre ratificare Parlamentului a Convenției dintre România și Republica Ungară pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la București la 16 septembrie 1993
- În temeiul art. 91 alin. (1) și al art. 99 din Constituția României, precum și al art. 1 și 4 din Legea nr. 4/1991 privind încheierea și ratificarea tratatelor,
- Președintele României decretează:
Art. 1. - Se aprobă Convenția dintre România și Republica Ungară pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la București la 16 septembrie 1993.
Art. 2. - Convenția dintre România și Republica Ungară pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la București la 16 septembrie 1993, se supune spre ratificare Parlamentului.
Lege privind ratificarea Convenției dintre România și Republica Ungară pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital
- Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic. - Se ratifică Convenția dintre România și Republica Ungară pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la București la 16 septembrie 1993.
Convenție între România și Republica Ungară pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital[1]
- România și Republica Ungară,
- dorind să promoveze și să întărească relațiile economice dintre cele două țări prin încheierea unei convenții pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital,
- au convenit după cum urmează:
- Articolul 1
- Persoane vizate
Prezenta convenție se va aplica persoanelor care sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.
- Articolul 2
- Impozite vizate
1. Prezenta convenție se va aplica impozitelor pe venit și pe capital stabilite de fiecare dintre statele contractante sau de autoritățile lor locale ori de unitățile lor administrativ-teritoriale, indiferent de modul în care sunt percepute.
2. Vor fi considerate impozite pe venit și pe capital toate impozitele stabilite pe venitul total, pe capitalul total sau pe elemente de venit sau de capital, inclusiv impozitele pe câștigurile provenite din înstrăinarea proprietății mobiliare sau imobiliare, precum și impozitele asupra creșterii capitalului.
3. Impozitele existente asupra cărora se va aplica prezenta convenție sunt:
- a) În cazul României:
- (i) impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice;
- (ii) impozitul pe profiturile persoanelor juridice;
- (iii) impozitul pe salarii și alte remunerații similare;
- (iv) impozitul pe venitul realizat din activități agricole;
- (v) impozitul pe dividende,
- (denumite în continuare impozit român).
- b) În cazul Ungariei:
- (i) impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice;
- (ii) impozitul pe venitul societăților;
- (iii) impozitele pe proprietățile funciare;
- (iv) impozitul pe clădiri,
- (denumite în continuare impozit ungar).
4. Convenția se va aplica, de asemenea, oricăror impozite identice sau în esență similare, care sunt stabilite după data semnării acestei convenții, în plus sau în locul impozitelor existente. Autoritățile competente ale statelor contractante se vor informa reciproc asupra oricăror modificări importante aduse în legislațiile lor fiscale într-o perioadă de timp rezonabilă, după efectuarea unor astfel de modificări.
- Articolul 3
- Definiții generale
1. În sensul prezentei convenții, în măsura în care contextul nu cere o interpretare diferită:
a) expresiile un stat contractant și celălalt stat contractant înseamnă România sau Ungaria, după cum cere contextul;
b) termenul România înseamnă România și, folosit în sens geografic, înseamnă teritoriul României, inclusiv marea sa teritorială, precum și zona economică exclusivă, asupra cărora România își exercită suveranitatea, drepturile suverane sau jurisdicția, în concordanță cu propria sa legislație și cu dreptul internațional cu privire la explorarea și exploatarea resurselor naturale, biologice și minerale, aflate în apele mării, pe fundul și în subsolul acestor ape;
c) termenul Ungaria, atunci când este folosit în sens geografic, înseamnă teritoriul Republicii Ungare;
d) termenul persoană include o persoană fizică, o societate și orice altă asociere de persoane, legal constituită în unul dintre statele contractante;
e) termenul societate înseamnă orice persoană juridică sau orice entitate care este considerată ca o persoană juridică, în scopul impozitării;
f) expresiile întreprindere a unui stat contractant și întreprindere a celuilalt stat contractant înseamnă, după caz, o întreprindere exploatată de un rezident al unui stat contractant și o întreprindere exploatată de un rezident al celuilalt stat contractant;
g) termenul naționali înseamnă:
- (i) toate persoanele fizice care au cetățenia unui stat contractant;
- (ii) toate persoanele juridice, societăți de persoane și asociații având statutul în conformitate cu legislația în vigoare într-un stat contractant;
h) expresia transport internațional înseamnă orice transport efectuat cu o navă, vapor, aeronavă, vehicul feroviar sau rutier, exploatate de o întreprindere care are locul conducerii efective într-un stat contractant, cu excepția cazului când asemenea transport este efectuat numai între locuri situate în celălalt stat contractant;
i) expresia autoritate competentă înseamnă:
- (1) în cazul României, ministrul finanțelor sau reprezentantul său autorizat;
- (2) în cazul Ungariei, ministrul finanțelor sau reprezentantul său autorizat.
2. În ce privește aplicarea acestei convenții de către fiecare dintre statele contractante, orice termen care nu este definit altfel va avea, dacă contextul nu cere o interpretare diferită, înțelesul pe care îl are în cadrul legislației acelui stat contractant, cu privire la impozitele la care prezenta convenție se aplică.
- Articolul 4
- Domiciliul fiscal
1. În sensul prezentei convenții, expresia rezident al unui stat contractant înseamnă orice persoană care, potrivit legislației acelui stat, este supusă impunerii, urmare domiciliului său, rezidenței sale, locului conducerii sau oricărui alt criteriu de natură similară. Această expresie nu include o persoană care este supusă impozitului în acel stat numai pentru faptul că realizează venituri din surse aflate în acel stat ori au capital situat acolo.
2. Când, în conformitate cu prevederile paragrafului 1, o persoană fizică este rezidentă a ambelor state contractante, acest caz va fi determinat potrivit următoarelor reguli:
a) aceasta va fi considerată rezidentă a statului contractant în care are o locuință permanentă la dispoziția sa. Dacă persoana dispune de o locuință permanentă la dispoziția sa în ambele state contractante, ea va fi considerată rezidentă a statului contractant cu care legăturile sale personale și economice sunt mai strânse (centrul intereselor vitale);
b) dacă statul contractant în care această persoană are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau dacă ea nu dispune de o locuință permanentă la dispoziția sa în nici unul dintre statele contractante, atunci ea va fi considerată rezidentă a statului contractant în care locuiește în mod obișnuit;
c) dacă această persoană locuiește în mod obișnuit în ambele state contractante sau în nici unul dintre ele, ea va fi considerată rezidentă a statului contractant al cărui național este;
d) dacă această persoană este național al ambelor state contractante sau a nici unuia dintre ele, autoritățile competente ale statelor contractante vor rezolva problema de comun acord.
3. Când, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoană, alta decât o persoană fizică, este rezidentă a ambelor state contractante, ea va fi considerată rezidentă a statului în care se află locul conducerii efective.
- Articolul 5
- Sediu permanent
1. În sensul prezentei convenții, expresia sediu permanent înseamnă un loc fix de afaceri prin care întreprinderea își desfășoară, în întregime sau în parte, activitatea sa.
2. Expresia sediu permanent include îndeosebi:
- a) un loc de conducere;
- b) o sucursală;
- c) un birou;
- d) o uzină;
- e) un atelier;
- f) o mină, un puț petrolier sau de gaze, o carieră sau orice alt loc de extracție a resurselor naturale.
3. Expresia sediu permanent cuprinde de asemenea:
a) un șantier de construcții, un proiect de construcție, de montaj sau de instalare sau activitățile de supraveghere în legătură cu acestea, dar numai când asemenea șantier, proiect sau activități durează o perioadă mai mare de 9 luni;
b) furnizarea de servicii, inclusiv servicii de consultanță, de către o întreprindere a unui stat contractant prin angajații săi sau alt personal angajat de întreprindere în celălalt stat contractant, cu condiția ca asemenea activități să continue pentru același proiect sau proiect conex, pentru o perioadă sau perioade care însumează mai mult de 9 luni.
4. Independent de prevederile anterioare ale acestui articol, expresia sediu permanent va fi considerată că nu include:
a) folosirea de instalații exclusiv în scopul depozitării, expunerii sau livrării de produse sau mărfuri aparținând întreprinderii, care nu sunt însoțite de vânzări;
b) menținerea unui stoc de produse sau mărfuri aparținând întreprinderii exclusiv în scopul depozitării, expunerii sau livrării, care nu sunt însoțite de vânzări;
c) menținerea unui stoc de produse sau mărfuri aparținând întreprinderii, exclusiv în scopul prelucrării de către o altă întreprindere;
d) menținerea unui loc fix de afaceri exclusiv în scopul cumpărării de produse sau mărfuri sau colectării de informații pentru întreprindere;
e) menținerea unui loc fix de afaceri exclusiv în scopul de a face reclamă, pentru a furniza informații, pentru cercetare științifică sau pentru activități similare care au un caracter pregătitor sau auxiliar pentru întreprindere;
f) vânzarea de produse sau mărfuri aparținând întreprinderii, expuse în cadrul unui târg sau expoziții temporare ocazionale, după închiderea târgului sau expoziției menționate;
g) menținerea unui loc fix de afaceri exclusiv pentru orice combinare de activități menționate în subparagrafele a)-f), cu condiția ca întreaga activitate a locului fix de afaceri ce rezultă din această combinare să aibă un caracter pregătitor sau auxiliar.
5. Când o persoană - alta decât un agent cu statut independent căruia i se aplică prevederile paragrafului 6 - își desfășoară activitatea într-un stat contractant în numele unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, acea întreprindere va fi considerată a avea un sediu permanent în primul stat contractant menționat, dacă persoana are și, în mod obișnuit, exercită, în acel stat, împuternicirea de a încheia contracte în numele întreprinderii, în afară de cazul când activitățile sale sunt limitate la cumpărarea de produse sau de mărfuri pentru acea întreprindere.
6. O întreprindere a unui stat contractant nu va fi considerată a avea un sediu permanent în celălalt stat contractant numai prin faptul că își exercită activitatea în acel celălalt stat printr-un broker, agent comisionar general sau orice alt agent cu statut independent, cu condiția ca aceste persoane să acționeze în cadrul activității lor obișnuite.
7. Faptul că o societate care este rezidentă a unui stat contractant controlează sau este controlată de o societate care este rezidentă a celuilalt stat contractant, sau care își exercită activitatea în acel celălalt stat (printr-un sediu permanent sau în alt mod), nu este suficient pentru a face una dintre aceste societăți un sediu permanent al celeilalte.
- Articolul 6
- Venituri din proprietăți imobiliare
1. Venitul realizat de un rezident al unui stat contractant din proprietăți imobiliare (inclusiv venitul din agricultură sau din exploatări forestiere) situate în celălalt stat contractant poate fi impus în acel celălalt stat.
2. Expresia proprietăți imobiliare va avea înțelesul care este atribuit de legislația statului contractant în care proprietățile în cauză sunt situate. Expresia va cuprinde, în orice caz, toate accesoriile proprietății imobiliare, inventarul viu și echipamentul utilizat în agricultură și exploatări forestiere, drepturile asupra cărora se aplică prevederile dreptului comun cu privire la proprietatea funciară, uzufructul proprietăților imobiliare și drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatării zăcămintelor minerale, izvoarelor și a altor resurse naturale; navele, vapoarele, aeronavele, vehiculele feroviare și rutiere nu vor fi considerate proprietăți imobiliare.
3. Prevederile paragrafului 1 se aplică veniturilor obținute din exploatarea directă, din închirierea sau din folosirea în orice altă formă a proprietății imobiliare.
4. Prevederile paragrafelor 1 și 3 se vor aplica, de asemenea, veniturilor provenind din proprietăți imobiliare ale unei întreprinderi și venitului din proprietăți imobiliare utilizate pentru exercitarea unei profesii independente.
- Articolul 7
- Profiturile întreprinderii
1. Profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant vor fi impozabile numai în acel stat, în afară de cazul când întreprinderea exercită activități în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo. Dacă întreprinderea exercită activități în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impuse în celălalt stat contractant, dar numai acea parte din ele care este atribuibilă acelui sediu permanent.
2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, când o întreprindere a unui stat contractant exercită activitatea sa printr-un sediu permanent situat acolo, atunci se atribuie în fiecare stat contractant, acelui sediu permanent, profiturile pe care le-ar fi putut realiza dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă și separată, exercitând activități identice sau similare, în condiții identice sau similare, și tratând cu toată independența cu întreprinderea al cărei sediu permanent este.
3. La determinarea profiturilor unui sediu permanent vor fi admise la scădere cheltuielile efectuate pentru scopurile urmărite de acest sediu permanent, inclusiv cheltuielile de conducere și cheltuielile generale de administrare efectuate, indiferent de faptul că s-au efectuat în statul în care se află situat sediul permanent sau în altă parte. Aceste prevederi vor fi aplicabile sub rezerva restricțiilor prevăzute de legislația internă.
4. În măsura în care într-un stat contractant se obișnuiește ca profitul care se atribuie unui sediu permanent să fie determinat prin repartizarea profitului total al întreprinderii în diversele sale părți componente, nici o prevedere a paragrafului 2 nu va împiedica acel stat contractant să determine profitul impozabil în conformitate cu repartiția uzuală. Metoda de repartizare adoptată va fi, totuși, aceea prin care rezultatul va fi în concordanță cu principiile enunțate în prezentul articol.
5. Nici un profit nu se va atribui unui sediu permanent numai pentru faptul că acest sediu permanent cumpără produse sau mărfuri pentru întreprindere.
6. În vederea aplicării prevederilor paragrafelor precedente, profitul care se atribuie unui sediu permanent va fi determinat în fiecare an prin aceeași metodă, în afară de cazul când există motive temeinice și suficiente de a proceda altfel.
7. Când profiturile includ elemente de venit care sunt tratate separat în alte articole ale prezentei convenții, prevederile acelor articole nu vor fi afectate de prevederile prezentului articol.
- Articolul 8
- Transporturi internaționale
1. Profiturile obținute din exploatarea în trafic internațional a navelor, vapoarelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare și rutiere vor fi impozabile numai în statul contractant în care se află locul conducerii efective a întreprinderii.
2. Dacă locul conducerii efective a unei întreprinderi de transport naval se află la bordul unei nave sau al unui vapor, acesta se va considera a fi situat în statul contractant în care se află portul de înregistrare a navei sau a vaporului ori, dacă nu există un astfel de port, în statul contractant în care este rezident cel care exploatează nava sau vaporul.
3. Prevederile paragrafului 1 se vor aplica, de asemenea, profiturilor obținute din participarea la un pool, la o exploatare în comun sau la o agenție internațională de transporturi, precum și asupra dobânzilor aferente fondurilor legate de exploatarea navelor, vapoarelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare sau rutiere.
4. Independent de prevederile paragrafului 1 și ale art. 7, profiturile obținute de o întreprindere a unui stat contractant din exploatarea navelor, vapoarelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare sau rutiere, numai între locuri situate într-un stat contractant, sunt impozabile în acel stat.
- Articolul 9
- Întreprinderi asociate
Când:
- a) o întreprindere a unui stat contractant participă, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, sau
- b) aceleași persoane participă, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant și al unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, și
fie într-un caz, fie în celălalt, cele două întreprinderi sunt legate în relațiile lor financiare sau comerciale prin condiții acceptate sau impuse, care diferă de acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci profiturile care, fără aceste condiții, ar fi fost obținute de una dintre întreprinderi, dar nu au putut fi obținute în fapt datorită acestor condiții, pot fi incluse în profiturile acelei întreprinderi și impuse în consecință.
- Articolul 10
- Dividende
1. Dividendele plătite de o societate care este rezidentă a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.
2. Totuși, aceste dividende pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant în care este rezidentă societatea plătitoare de dividende, potrivit legislației acelui stat contractant, dar dacă primitorul este beneficiarul efectiv al dividendelor, impozitul astfel stabilit nu va depăși:
- a) 5 la sută din suma brută a dividendelor, dacă beneficiarul este o societate care deține direct cel puțin 40 la sută din capitalul societății plătitoare de dividende;
- b) 15 la sută din suma brută a dividendelor, în toate celelalte cazuri.
Prezentul paragraf nu va afecta impunerea societății în ce privește profiturile din care se plătesc dividendele.
3. Termenul dividende folosit în acest articol înseamnă veniturile provenind din acțiuni, din acțiuni și din drepturile de folosință, din părți miniere, din părți de fondator sau alte drepturi, care nu sunt titluri de creanță, din participări la profituri, precum și veniturile din alte părți sociale, care sunt supuse aceluiași regim de impunere ca și veniturile din acțiuni, de către legislația statului în care este rezidentă societatea distribuitoare de dividende.
4. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se vor aplica dacă beneficiarul efectiv al dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, are în celălalt stat contractant în care societatea plătitoare de dividende este rezidentă, un sediu permanent sau o bază fixă, iar deținerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele sunt plătite, este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau bază fixă. În această situație se vor aplica prevederile art. 7 sau ale art. 15, după caz.
5. Când o societate care este rezidentă a unui stat contractant realizează profituri sau venituri din celălalt stat contractant, acel celălalt stat contractant nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor plătite de societate, cu excepția cazului când asemenea dividende sunt plătite unui rezident al acelui celălalt stat contractant sau când deținerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele sunt plătite este efectiv legată de un sediu permanent sau bază fixă, situate în acel celălalt stat contractant, nici să supună profiturile nedistribuite ale societății unui impozit asupra profiturilor nedistribuite, chiar dacă dividendele plătite sau profiturile nedistribuite reprezintă, în întregime sau în parte, profituri sau venituri provenind din acel celălalt stat contractant.
- Articolul 11
- Dobânzi
1. Dobânzile provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.
2. Totuși, aceste dobânzi pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin, potrivit legislației acelui stat contractant, dar dacă primitorul este beneficiarul efectiv al dobânzilor, impozitul astfel stabilit nu va depăși 15 la sută din suma brută a dobânzilor.
3. Independent de prevederile paragrafului 2, dobânzile provenind din:
- a) România și plătite Guvernului Ungariei sau Băncii sale Naționale sau oricăror instituții financiare ale sale, al căror capital este deținut integral sau parțial de către Guvernul Ungariei, vor fi scutite de impozit în România;
- b) Ungaria și plătite Guvernului României sau Băncii sale Naționale sau oricăror instituții financiare ale sale, al căror capital este deținut integral sau parțial de către Guvernul României, vor fi scutite de impozit în Ungaria.
4. Termenul dobânzi, astfel cum este folosit în acest articol, înseamnă veniturile din titluri de creanțe de orice natură, însoțite sau nu de garanții ipotecare sau de o clauză de participare la profiturile debitorului, și, în special, veniturile din efecte publice, titluri de creanțe sau din obligațiuni, inclusiv primele și premiile legate de asemenea efecte, titluri de creanțe sau obligațiuni, precum și veniturile asimilate veniturilor din împrumuturi, de legislația fiscală a statului din care provin aceste venituri.
Penalitățile pentru plata cu întârziere nu sunt considerate dobânzi în sensul prezentului articol.
5. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se vor aplica dacă beneficiarul efectiv al dobânzilor, fiind un rezident al unui stat contractant, își desfășoară activitatea în celălalt stat contractant din care provin dobânzile, printr-un sediu permanent situat acolo sau prestează în acel celălalt stat contractant profesii independente printr-o bază fixă situată acolo, iar creanța pentru care se plătesc dobânzile este efectiv legată de acest sediu permanent sau bază fixă. În acest caz se vor aplica prevederile art. 7 sau ale art. 15, după caz.
6. Dobânzile vor fi considerate că provin dintr-un stat contractant când plătitorul este acel stat contractant, o autoritate locală, o unitate administrativ-teritorială sau un rezident al acelui stat. Totuși, când plătitorul dobânzilor, fie că este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o bază fixă în legătură cu care a fost contractată creanța generatoare de dobânzi și aceste dobânzi se suportă de acel sediu permanent sau bază fixă, atunci aceste dobânzi vor fi considerate că provin din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixă.
7. Când, datorită relațiilor speciale existente între debitor și creditor sau între ambii și o altă persoană, suma dobânzilor, ținând seama de creanța pentru care sunt plătite, depășește suma care s-ar fi convenit între debitor și creditor în lipsa unor astfel de relații, prevederile prezentului articol se vor aplica doar la această ultimă sumă menționată. În acest caz, partea excedentară a plăților va fi impozabilă potrivit legislației fiecărui stat contractant, ținând seama de celelalte prevederi ale acestei convenții.
- Articolul 12
- Comisioane
1. Comisioanele provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.
2. Totuși, aceste comisioane pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin, potrivit legislației acelui stat contractant, dar dacă primitorul este beneficiarul efectiv al comisioanelor, impozitul astfel stabilit nu va depăși 5 la sută din suma brută a comisioanelor.
3. Termenul comisioane folosit în prezentul articol înseamnă plățile făcute către un broker, un agent comisionar general sau oricărei alte persoane asimilate unui broker sau agent de către legislația fiscală a statului contractant din care provine o astfel de plată.
4. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se vor aplica dacă beneficiarul efectiv al comisioanelor, fiind un rezident al unui stat contractant, are în celălalt stat contractant din care provin comisioanele un sediu permanent de care este efectiv legată activitatea generatoare de comisioane. În această situație se vor aplica prevederile art. 7.
5. Comisioanele vor fi considerate ca provenind dintr-un stat contractant când plătitorul este acel stat contractant, o unitate administrativ-teritorială sau un rezident al acelui stat contractant. Totuși, când plătitorul comisioanelor, fie că este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent de care sunt legate activitățile care generează obligația de plată și comisioanele se suportă de sediul permanent, atunci aceste comisioane vor fi considerate ca provenind din statul contractant în care este situat sediul permanent.
6. Când, datorită relațiilor speciale existente între plătitorul și beneficiarul efectiv sau între ambii și o altă persoană, suma comisioanelor, ținând seama de serviciile pentru care sunt plătite, depășește suma care ar fi fost convenită între plătitor și beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relații, prevederile prezentului articol se vor aplica numai la această ultimă sumă menționată. În acest caz, partea excedentară a plăților va fi impozabilă potrivit legislației fiecărui stat contractant, ținând seama de celelalte prevederi ale prezentei convenții.
- Articolul 13
- Redevențe
1. Redevențele provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.
2. Totuși, aceste redevențe pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin, potrivit legislației acelui stat contractant, dar dacă primitorul este beneficiarul efectiv al redevențelor, impozitul astfel stabilit nu va depăși 10 la sută din suma brută a redevențelor.
3. Termenul redevențe folosit în prezentul articol înseamnă plăți de orice natură, primite pentru folosirea sau concesionarea oricărui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau științifice, inclusiv asupra filmelor de cinematograf și filmelor sau benzilor folosite pentru emisiunile de radio sau televiziune, orice patent sau marcă de comerț, desen sau model, plan, formulă secretă sau procedeu de fabricație sau pentru folosirea sau concesionarea unui echipament industrial, comercial sau științific sau pentru informații referitoare la experiența în domeniul industrial, comercial sau științific.
4. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se vor aplica dacă beneficiarul efectiv al redevențelor, fiind un rezident al unui stat contractant, are în celălalt stat contractant din care provin redevențele un sediu permanent sau o bază fixă situate acolo și dreptul sau proprietatea în legătură cu care redevențele sunt plătite este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau bază fixă. În această situație se vor aplica prevederile art. 7 sau ale art. 15, după caz.
5. Redevențele vor fi considerate că provin dintr-un stat contractant când plătitorul este acel stat contractant, o autoritate locală, o unitate administrativ-teritorială sau un rezident al acelui stat contractant. Totuși, când plătitorul redevențelor, fie că este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o bază fixă de care este legată obligația de a plăti redevențele și aceste redevențe sunt suportate de un asemenea sediu permanent sau bază fixă, atunci aceste redevențe sunt considerate ca provenind din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixă.
6. Când, datorită relațiilor speciale existente între plătitorul și beneficiarul efectiv sau între ambii și o altă persoană, suma redevențelor, având în vedere utilizarea, dreptul sau informația pentru care sunt plătite, depășește suma care ar fi fost convenită între plătitor și beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relații, prevederile prezentului articol se vor aplica numai la această ultimă sumă menționată. În acest caz, partea excedentară a plăților va fi impozabilă potrivit legislației fiecărui stat contractant, ținând seama de celelalte prevederi ale prezentei convenții.
- Articolul 14
- Câștiguri din capital
1. Câștigurile realizate de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea proprietății imobiliare, astfel cum este definită la art. 6, situată în celălalt stat contractant, pot fi impuse în acest celălalt stat contractant.
2. Câștigurile provenind din înstrăinarea proprietății mobiliare făcând parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant sau a proprietății mobiliare ținând de o bază fixă de care dispune un rezident al unui stat contractant în celălalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii independente, inclusiv câștigurile provenind din înstrăinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu întreaga întreprindere) sau a acelei baze fixe, pot fi impuse în celălalt stat contractant.
3. Câștigurile provenind din înstrăinarea navelor, vapoarelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare și rutiere exploatate în trafic internațional și a proprietății mobiliare necesare exploatării acestor mijloace de transport vor fi impozabile numai în statul contractant în care, potrivit prevederilor art. 8, sunt impozabile profiturile provenind din astfel de activități.
4. Câștigurile provenind din înstrăinarea oricărei proprietăți, alta decât cea la care se face referire în paragrafele 1, 2 și 3, vor fi impozabile numai în statul contractant în care este rezident cel care înstrăinează.
- Articolul 15
- Profesii independente
1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din exercitarea unei profesii independente sau a altor activități cu caracter independent vor fi impozabile numai în acel stat contractant, în afară de cazul când rezidentul este prezent în celălalt stat contractant o perioadă mai mare de 183 de zile în oricare perioadă de 12 luni, dar numai acea parte din venit care este obținută din activitățile desfășurate în acel celălalt stat contractant.
2. Expresia profesii independente cuprinde, în special, activitățile independente de ordin științific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum și exercitarea independentă a profesiilor de medic, dentist, avocat, inginer, arhitect și contabil.
- Articolul 16
- Profesii dependente
1. Sub rezerva prevederilor art. 17, 19, 20, 21 și 22, salariile și alte remunerații similare obținute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariată vor fi impozabile numai în acel stat contractant, în afară de cazul când activitatea salariată este exercitată în celălalt stat contractant. Dacă activitatea salariată este exercitată în celălalt stat contractant, remunerațiile primite pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.
2. Independent de prevederile paragrafului 1, remunerațiile obținute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariată exercitată în celălalt stat contractant vor fi impozabile numai în primul stat contractant menționat, dacă:
- a) beneficiarul este prezent în celălalt stat contractant pentru o perioadă sau perioade care nu depășesc în total 183 de zile în orice perioadă de 12 luni, considerată; și
- b) remunerațiile sunt plătite de o persoană sau în numele unei persoane care angajează și care nu este rezidentă a celuilalt stat contractant; și
- c) remunerațiile nu sunt suportate de un sediu permanent sau de o bază fixă pe care cel care angajează le are în celălalt stat contractant.
3. Independent de prevederile precedente ale acestui articol, remunerațiile obținute pentru o activitate salariată exercitată la bordul unei nave, unui vapor, unei aeronave, unui vehicul feroviar sau rutier, exploatate în trafic internațional, vor fi impozabile în statul contractant în care se află locul conducerii efective a întreprinderii.
- Articolul 17
- Remunerațiile membrilor consiliului de administrație
Remunerațiile și alte plăți similare, primite de un rezident al unui stat contractant în calitatea sa de membru al consiliului de administrație sau al consiliului de supraveghere a unei societăți care este rezidentă a celuilalt stat contractant, pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.
- Articolul 18
- Artiști și sportivi
1. Independent de prevederile art. 15 și 16, veniturile obținute de un rezident al unui stat contractant în calitate de artist de spectacole, cum sunt artiștii de teatru, de film, de radio sau de televiziune, ori ca interpreți muzicali sau ca sportivi, din activitatea lor personală desfășurată în celălalt stat contractant, pot fi impuse în acel celălalt stat.
2. Când veniturile în legătură cu activitățile personale desfășurate de un artist de spectacol sau un sportiv nu revin artistului de spectacol sau sportivului ci unei alte persoane, acele venituri, independent de prevederile art. 7, 15 și 16, pot fi impuse în statul contractant în care sunt exercitate activitățile artistului sau sportivului dacă acea persoană este direct sau indirect controlată de acel artist de spectacole sau sportiv.
3. Independent de prevederile paragrafelor 1 și 2 ale acestui articol, veniturile menționate în acest articol vor fi scutite de impozit în statul contractant în care artistul de spectacole sau sportivul își exercită activitatea cu condiția ca această activitate să fie finanțată în întregime din fondurile publice ale acestui stat sau ale celuilalt stat sau când activitatea este exercitată în cadrul unui acord cultural sau al unei înțelegeri între cele două state contractante.
- Articolul 19
- Pensii
Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al art. 20, pensiile și alte remunerații similare plătite unui rezident al unui stat contractant pentru munca salariată desfășurată în trecut vor fi impozabile numai în acel stat.
- Articolul 20
- Funcții publice
1. a) Remunerațiile, altele decât pensiile, plătite de un stat contractant, de o autoritate locală sau o unitate administrativ-teritorială a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat contractant, autorității locale sau unității administrativ-teritoriale a acestuia, vor fi impozabile numai în acel stat contractant.
b) Totuși, aceste remunerații vor fi impozabile numai în celălalt stat contractant, dacă serviciile sunt prestate în acel celălalt stat contractant și persoana fizică este rezidentă a acelui celălalt stat contractant, și:
- (i) este un național al acelui stat contractant; sau
- (ii) nu a devenit rezident al acelui stat contractant numai în scopul prestării serviciilor.
2. a) Orice pensii plătite de sau din fonduri create de un stat contractant, de o autoritate locală a acestuia sau de o unitate administrativ-teritorială unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat, autorității locale sau unității administrativ-teritoriale, vor fi impozabile numai în acel stat.
b) Totuși, aceste pensii vor fi impozabile numai în celălalt stat contractant dacă persoana fizică este rezidentă și național al acelui stat contractant.
3. Prevederile art. 16, 17 și 19 se vor aplica remunerațiilor și pensiilor plătite pentru serviciile prestate în legătură cu o activitate de afaceri exercitată de un stat contractant, de o autoritate locală sau de o unitate administrativ-teritorială a acestuia.
- Articolul 21
- Studenți și practicanți
1. Plățile primite pentru întreținere, educare sau pregătire, de un student sau de un practicant care este sau a fost, imediat înainte de a vizita un stat contractant, rezident al celuilalt stat contractant și care este prezent în primul stat menționat numai în scopul educării sau pregătirii sale, nu vor fi impuse în acel stat, pentru o perioadă care nu depășește 6 ani, cu condiția ca astfel de plăți să provină din surse aflate în afara acelui stat.
2. Orice remunerație primită de un student sau de un practicant pe perioada șederii sale în acel celălalt stat contractant va fi scutită de impozit în acel celălalt stat contractant cu condiția ca această remunerație primită pentru activități desfășurate în acel celălalt stat să nu depășească echivalentul în moneda națională a acelui stat a 2.500 $ S.U.A., iar activitățile desfășurate să fie în legătură cu studiile, cercetarea sau pregătirea sa și veniturile să fie folosite în scopul întreținerii.
- Articolul 22
- Profesori și cercetători
Remunerațiile primite pentru predare sau pentru cercetare științifică de o persoană fizică care este sau a fost imediat înainte de a vizita un stat contractant rezident a celuilalt stat contractant și care este prezent în primul stat menționat, în scopul cercetării științifice sau pentru predare la o universitate, colegiu, instituție de învățământ superior sau la o instituție similară, vor fi scutite de impozit, în primul stat, o perioadă ce nu depășește 2 ani, cu condiția ca o astfel de instituție să nu aibă ca scop realizarea de profit.
- Articolul 23
- Alte venituri
1. Elementele de venit al unui rezident al unui stat contractant, indiferent de unde provin, care nu sunt tratate la articolele precedente ale prezentei convenții vor fi impozabile numai în acel stat contractant.
2. Prevederile paragrafului 1 nu se vor aplica asupra veniturilor, altele decât veniturile provenind din proprietăți imobiliare, așa cum sunt definite în paragraful 2 al art. 6, dacă beneficiarul unor astfel de venituri, fiind un rezident al unui stat contractant desfășoară activități în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo sau exercită în acel celălalt stat contractant profesii independente printr-o bază fixă situată acolo și dreptul sau proprietatea în legătură cu care venitul este plătit este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau bază fixă. În această situație, se vor aplica prevederile art. 7 sau ale art. 15, după caz.
- Articolul 24
- Capital
1. Capitalul reprezentat de proprietăți imobiliare, astfel cum sunt definite în art. 6, deținute de un rezident al unui stat contractant, situate în celălalt stat contractant, poate fi impus în acel celălalt stat contractant.
2. Capitalul reprezentat de proprietăți mobiliare făcând parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant sau de proprietăți mobiliare aparținând unei baze fixe, utilizată de un rezident al unui stat contractant în celălalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii independente, poate fi impus în statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixă.
3. Capitalul reprezentat de nave, vapoare, aeronave, vehicule feroviare sau rutiere exploatate în trafic internațional și proprietățile mobiliare ținând de exploatarea navelor, vapoarelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare sau rutiere vor fi impozabile numai în statul contractant în care se află sediul conducerii efective a întreprinderii de transport.
4. Toate celelalte elemente de capital ale unui rezident al unui stat contractant vor fi impozabile numai în acel stat.
- Articolul 25
- Evitarea dublei impuneri
Dubla impunere va fi evitată după cum urmează:
- a) în cazul României:
- Impozitele plătite de rezidenții români pentru venitul obținut sau capitalul deținut, impozabil în Ungaria, în concordanță cu prevederile acestei convenții, vor fi deduse din impozitul datorat în România, în concordanță cu legislația fiscală română.
- Aceste deduceri nu vor depăși, totuși, acea parte a impozitului pe venit sau pe capital, așa cum a fost el calculat înainte ca aceste deduceri să fie făcute, care sunt atribuibile acelui venit sau capital care poate fi impus în Ungaria.
- b) în cazul Ungariei:
- (i) când un rezident al Ungariei obține venituri sau deține capital, care, în concordanță cu prevederile acestei convenții, poate fi impus în România, Ungaria va scuti de impozit aceste venituri sau capital, sub rezerva prevederilor subparagrafelor (ii) și (iii);
- (ii) când un rezident al Ungariei obține elemente de venit care, în concordanță cu prevederile art. 10, 11, 12 și 13, pot fi impuse în România, Ungaria va acorda ca deducere, din impozitul pe venitul acelui rezident, o sumă egală cu impozitul plătit în România. Această deducere nu va depăși, totuși, acea parte din impozit, așa cum a fost ea calculată înainte de deducere, care este atribuibilă acelor elemente de venit obținute în România;
- (iii) când, în concordanță cu prevederile acestei convenții, veniturile obținute sau capitalul deținut de un rezident al Ungariei sunt scutite de impozit în România, Ungaria poate, în calculul nivelului impozitului pe veniturile sau capitalul rămas al acestui rezident, să ia în considerare venitul sau capitalul scutit de impozit.
- Articolul 26
- Nediscriminarea
1. Naționalii unui stat contractant nu vor fi supuși în celălalt stat contractant la nici o impozitare sau obligație legată de aceasta, diferită sau mai împovărătoare decât impozitarea sau obligația la care sunt sau pot fi supuși naționalii celuilalt stat contractant, aflați în aceeași situație. Independent de prevederile art. 1, prevederile acestui paragraf se vor aplica, de asemenea, și persoanelor care nu sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.
2. Impunerea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant nu va fi stabilită în condiții mai puțin favorabile în celălalt stat contractant decât impunerea stabilită întreprinderilor acelui celălalt stat contractant, care desfășoară aceleași activități. Aceste prevederi nu vor fi interpretate ca obligând un stat contractant să acorde rezidenților celuilalt stat contractant nici o deducere personală, înlesnire sau reducere în ce privește impunerea pe considerente privind statutul civil ori responsabilitățile familiale pe care le acordă rezidenților săi.
3. Cu excepția cazului când se aplică prevederile art. 9, ale paragrafului 7 al art. 11 sau paragrafului 6 al art. 12 și 13, dobânzile, comisioanele, redevențele și alte plăți făcute de o întreprindere a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant se vor deduce în scopul determinării profiturilor impozabile ale unei asemenea întreprinderi în acelea și condiții ca și cum ar fi fost plătite unui rezident al primului stat contractant menționat. În mod similar, la determinarea capitalului impozabil al unei întreprinderi, orice datorii ale acestei întreprinderi a unui stat contractant către un rezident al celuilalt stat contractant vor fi deduse în aceleași condiții ca și când datoria ar fi fost contractată cu un rezident al primului stat contractant menționat.
4. Întreprinderile unui stat contractant, al căror capital este integral sau parțial deținut sau controlat, în mod direct sau indirect, de unul sau de mai mulți rezidenți ai celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse în primul stat contractant menționat nici unei impuneri sau nici unei obligații legate de aceasta, care să fie diferită sau mai împovărătoare decât impunerea și obligațiile legate de aceasta, la care sunt sau pot fi supuse alte întreprinderi similare ale primului stat menționat.
5. Prevederile prezentului articol, independent de prevederile art. 2, se vor aplica impozitelor de orice fel sau natură.
- Articolul 27
- Procedura amiabilă
1. Când un rezident al unui stat contractant consideră că, datorită măsurilor luate de unul sau de ambele state contractante, rezultă sau va rezulta pentru el o impozitare care nu este conformă cu prevederile acestei convenții, el poate, indiferent de căile de atac prevăzute de legislația internă a acestor state contractante, să supună cazul său autorității competente a statului contractant al cărui rezident este sau, dacă situația sa se încadrează în prevederile paragrafului 1 al art. 26, acelui stat contractant al cărui național este. Cazul trebuie prezentat în 3 ani de la prima notificare a acțiunii din care rezultă că impunerea este contrară prevederilor convenției.
2. Autoritatea competentă se va strădui, dacă reclamația pare întemeiată și dacă ea însăși nu este în măsură să ajungă la o soluționare corespunzătoare, să rezolve cazul pe calea unei înțelegeri amiabile cu autoritatea competentă a celuilalt stat contractant, în vederea evitării unei impozitări care nu este în conformitate cu convenția.
3. Autoritățile competente ale statelor contractante se vor strădui să rezolve pe calea înțelegerii amiabile orice dificultăți sau dubii rezultate ca urmare a interpretării sau aplicării acestei convenții. De asemenea, se pot consulta reciproc pentru evitarea dublei impuneri în cazurile neprevăzute de convenție.
4. Autoritățile competente ale statelor contractante pot comunica direct între ele, în scopul realizării unei înțelegeri, în sensul paragrafelor precedente. Când, pentru a se ajunge la o înțelegere, apare necesar un schimb oral de opinii, un atare schimb poate avea loc prin intermediul unei comisii formate din reprezentanți ai autorităților competente ale statelor contractante.
- Articolul 28
- Schimb de informații
1. Autoritățile competente ale statelor contractante vor face schimb de informații, necesare aplicării prevederilor prezentei convenții sau ale legislației interne ale statelor contractante, privitoare la impozitele vizate de convenție, în măsura în care impozitarea la care se referă nu este contrară prevederilor convenției. Schimbul de informații nu este limitat de prevederile art. 1. Orice informație obținută de un stat contractant va fi tratată ca secret în același mod ca și informația obținută conform prevederilor legislației interne ale acelui stat și va fi dezvăluită numai persoanelor sau autorităților (inclusiv la instanțe judecătorești și organe administrative) însărcinate cu stabilirea sau încasarea, aplicarea sau urmărirea sau soluționarea contestațiilor cu privire la impozitele care fac obiectul convenției. Asemenea persoane sau autorități vor folosi informația numai în aceste scopuri. Acestea pot dezvălui informația în procedurile judecătorești publice sau decizii judiciare. Informația primită va fi considerată secretă la solicitarea statului contractant care oferă informația.
2. Prevederile paragrafului 1 nu vor impune în nici un caz unui stat contractant obligația:
a) de a lua măsuri administrative contrare propriei legislații și practicii administrative a acelui sau a celuilalt stat contractant;
b) de a furniza informații care nu pot fi obținute pe baza legislației proprii sau în cadrul practicii administrative normale a aceluia sau a celuilalt stat contractant;
c) de a furniza informații care ar dezvălui un secret de afaceri, industrial, comercial sau profesional sau un procedeu de fabricație sau informații a căror divulgare ar fi contrare ordinii publice.
- Articolul 29
- Agenți diplomatici și funcționari consulari
Prevederile prezentei convenții nu vor afecta privilegiile fiscale de care beneficiază agenții diplomatici sau funcționarii consulari în virtutea regulilor generale ale dreptului internațional sau a prevederilor unor acorduri speciale.
- Articolul 30
- Intrarea în vigoare
1. Statele contractante își vor notifica reciproc faptul că au fost îndeplinite cerințele constituționale pentru intrarea în vigoare a acestei convenții.
2. Prezenta convenție va intra în vigoare în a 30-a zi după ultima notificare la care se referă paragraful 1 și prevederile sale se vor aplica:
- a) în ce privește impozitul reținut prin stopaj la sursă, la venitul realizat la sau după 1 ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care convenția intră în vigoare;
- b) în ce privește alte impozite pe venit și pe capital, acelor impozite datorate în oricare an fiscal, începând cu sau după 1 ianuarie a anului calendaristic imediat următor celui în care convenția intră în vigoare.
3. În relațiile amiabile între România și Republica Ungară, aplicarea Convenției multilaterale de evitare a dublei impuneri cu privire la impozitele pe venitul și pe capitalul persoanelor fizice, semnată la Miskolc la 27 mai 1977 și a Convenției multilaterale privind evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venitul și capitalul persoanelor juridice, semnată la Ulan-Bator la 19 mai 1978, își vor înceta aplicabilitatea din prima zi de aplicare a acestei convenții.
4. Prevederile acestei convenții în ce privește impozitele directe vor înlocui prevederile corespunzătoare ale Convenției pentru evitarea dublei impuneri în ce privește impozitele directe și taxele de succesiune, semnată la Budapesta la 28 august 1948.
- Articolul 31
- Denunțarea
Prezenta convenție va rămâne în vigoare până la denunțarea acesteia de către unul dintre statele contractante. Oricare dintre statele contractante va putea denunța convenția, pe canale diplomatice, prin remiterea unei note de denunțare la sau înainte de 30 iunie al fiecărui an calendaristic următor perioadei de 5 ani, considerată de la data la care convenția intră în vigoare. În această situație, convenția va înceta să aibă efect:
- a) în ce privește impozitul reținut prin stopaj la sursă, la venitul realizat la sau după 1 ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care a fost remisă nota de denunțare; și
- b) în ce privește celelalte impozite pe venit și pe capital, acelor impozite datorate la sau după 1 ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care a fost remisă nota de denunțare.
Drept pentru care subsemnații, autorizați în bună și cuvenită formă, au semnat prezenta convenție.
Făcută la București, la 16 septembrie 1993, în două exemplare originale în limba engleză.
| Pentru România, Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Teodor Viorel Meleșcanu |
Pentru Republica Ungară, Ministrul afacerilor externe, Geza Jeszenszky |
Decret pentru promulgarea Legii privind ratificarea Convenției dintre România și Republica Ungară pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital
- În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 99 alin. (1) din Constituția României,
- Președintele României decretează:
Articol unic. - Se promulgă Legea privind ratificarea Convenției dintre România și Republica Ungară pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital și se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României.
Hotărâri ale Camerei Deputaților
Hotărâre privind bugetul de venituri și cheltuieli al Camerei Deputaților pe anul 1995
- În temeiul art. 61 alin. (1) și al art. 64 din Constituția României, precum și al art. 207 din Regulamentul Camerei Deputaților,
- Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. - (1) Bugetul Camerei Deputaților pe anul 1995, finanțat de la bugetul de stat, se stabilește la suma de 113.671.000 mii lei, din care:
a) cheltuieli curente ale Camerei Deputaților în sumă de 38.849.600 mii lei;
b) cheltuieli de capital pentru realizarea lucrărilor de investiții la Palatul Parlamentului, hotelul Parlamentului și la alte obiective de investiții, în scopul asigurării condițiilor de lucru ale celor două Camere în Palatul Parlamentului, precum și pentru dotări independente necesare desfășurării activității Camerei Deputaților și pentru activitatea deputaților în circumscripțiile electorale, în sumă de 62.000.000 mii lei;
c) cheltuieli pentru organizarea la București, în Palatul Parlamentului, a celei de-a 94-a Conferințe a Uniunii Interparlamentare, în sumă de 12.341.400 mii lei;
d) cheltuieli pentru funcționarea Institutului Român pentru Drepturile Omului, în sumă de 480.000 mii lei.
(2) Sinteza bugetului pe capitole și subcapitole, precum și pe titulari, se prezintă în anexa nr. 1.
(3) Detalierea cheltuielilor pe articolele clasificației bugetare se prezintă în anexa nr. 2.
(4) Lista obiectivelor de investiții cu finanțare integrală sau parțială de la bugetul de stat se prezintă în anexa nr. 3.
Art. 2. - (1) Bugetul pentru „Cheltuieli curente" va acoperi necesitățile privind funcționarea Camerei Deputaților, a serviciilor acesteia, precum și pe cele legate de întreținerea și administrarea sediilor Camerei Deputaților.
(2) Cheltuielile curente se stabilesc la suma de 38.849.600 mii lei, din care:
- a) cheltuieli de personal 27.657.750 mii lei;
- b) cheltuieli materiale și servicii 11.191.850 mii lei.
Art. 3. - În cadrul prevederilor de la cap. „Cheltuieli curente" sunt cuprinse și resursele pentru constituirea Fondului președintelui Camerei Deputaților, în sumă de 70.000 mii lei, din care:
- a) pentru ajutoare, recompense și stimulente („Cheltuieli de personal") 25.000 mii lei;
- b) pentru contribuții la acțiuni umanitare și burse („Cheltuieli materiale și servicii") 45.000 mii lei.
Art. 4. - În cadrul prevederilor de la cap. „Cheltuieli curente" sunt cuprinse și resursele pentru constituirea Fondului de cheltuieli pentru activitatea deputaților în circumscripțiile electorale, în sumă de 3.303.349 mii lei.
Art. 5. - În cadrul prevederilor de la cap. „Cheltuieli materiale și servicii" se constituie Fondul de protocol pentru primirea în țară a oaspeților străini și alte acțiuni de protocol, în sumă de 3.797.500 mii lei, și pentru întreținerea caselor de oaspeți destinate cazării oaspeților străini, în sumă de 1.138.500 mii lei.
Art. 6. - (1) Cheltuielile de capital destinate pentru execuția lucrărilor necesare la Palatul Parlamentului în scopul transferării activității Camerei Deputaților în acest imobil, pentru proiectarea și începerea lucrărilor la hotelul Parlamentului, pentru alte obiective de investiții ale Camerei Deputaților, precum și pentru dotările necesare, se stabilesc la suma de 62.000.000 mii lei, din care:
- a) pentru obiective de investiții 56.640.000 mii lei;
- b) dotări independente și alte cheltuieli de investiții 2.960.000 mii lei;
- c) dotări independente pentru activitatea deputaților în circumscripțiile electorale 2.400.000 mii lei.
Art. 7. - (1) Cheltuielile pentru organizarea la București, în Palatul Parlamentului, a celei de-a 94-a Conferințe a Uniunii Interparlamentare se stabilesc la suma de 12.341.400 mii lei, din care:
- a) cheltuieli curente 2.388.400 mii lei;
- b) cheltuieli de capital pentru dotări independente 9.953.000 mii lei.
(2) Dotările destinate organizării Conferinței Uniunii Interparlamentare vor rămâne în patrimoniul Camerei Deputaților și vor fi utilizate îndeosebi pentru dotarea activității parlamentare și pentru serviciile Camerei Deputaților.
(3) Fondurile disponibile din execuția bugetului pentru organizarea Conferinței Uniunii Interparlamentare vor fi vărsate la bugetul de stat.
Art. 8. - Cheltuielile pentru funcționarea Institutului Român pentru Drepturile Omului se stabilesc la suma de 480.000 mii lei, din care:
- cheltuieli curente 423.000 mii lei;
- cheltuieli de capital 57.000 mii lei.
Art. 9. - (1) Bugetul de venituri și cheltuieli pentru activități extrabugetare cuprinde veniturile și cheltuielile Centrului Internațional de Conferințe și ale activității comerciale.
(2) Indicatorii bugetului de venituri și cheltuieli ai activităților extrabugetare sunt următorii:
- resurse 1.284.000 mii lei;
- cheltuieli 664.000 mii lei.
(3) Structura veniturilor și cheltuielilor se prezintă în anexa nr. 4.
(4) Excedentul realizat la finele anului 1995 de către Centrul Internațional de Conferințe va fi utilizat ca resurse de finanțare a bugetului Camerei Deputaților pe anul 1996.
(5) Pentru activitatea comercială, Camera Deputaților va suporta din buget cheltuielile cu energia electrică și termică, apă, canal, salubritate, cheltuielile de transport-aprovizionare, reparațiile și piesele de schimb la utilaje, echipamente și scule, dotarea spațiilor de producție și de servire, salariile personalului din serviciile funcționale, precum și salariile personalului operativ care asigură permanent servirea la acțiunile oficiale ale Camerei Deputaților.
(6) Tarifele și cotele de adaos comercial se aprobă de către Biroul permanent al Camerei Deputaților.
Art. 10. - (1) Cheltuielile prevăzute în buget reprezintă limite maxime, care nu pot fi depășite, iar rectificarea sau modificarea lor se va face numai în condițiile reglementărilor legale.
(2) Rectificarea sau modificarea limitelor maxime stabilite se va face în mod corespunzător și la fondurile constituite prin prezenta hotărâre, în condițiile reglementărilor legale.
(3) Angajarea și efectuarea cheltuielilor se pot face numai în cadrul limitelor aprobate prin prezenta hotărâre.
(4) Fac excepție de la prevederile alin. (1) și ale alin. (3) cheltuielile activităților extrabugetare care pot fi depășite numai în cazul realizării unor venituri mai mari decât cele prevăzute în buget și obținerii unui excedent peste cel programat.
(5) Centrul Internațional de Conferințe poate efectua plăți din veniturile proprii, cu aprobarea ordonatorului principal de credite, pentru achiziționarea unor produse, confecționarea unor obiecte și altele asemenea care, prin valorificare, să producă un excedent peste cel programat.
Art. 11. - (1) Cotizațiile și contribuțiile Parlamentului României la organismele internaționale sunt în sumă de 973 mii USD, respectiv circa 1.950.000 mii lei, conform anexei nr. 5.
(2) Sumele nu sunt prevăzute în bugetul Camerei Deputaților pe anul 1995, fiind cuprinse în bugetul de stat, și se transferă de către Ministerul Finanțelor la solicitarea ordonatorului de credite.
Art. 12. - Bugetul de venituri și cheltuieli al Camerei Deputaților pe anul 1995, adoptat prin prezenta hotărâre, va fi înaintat Guvernului în vederea includerii lui în bugetul de stat.
Art. 13. - Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 25 octombrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.
Anexa Nr. 1
- Sinteză -
- mii lei -
| Indicatori | Total | din care: | |||
| a) | b) | c) | d) | ||
| Cheltuieli curente | Cheltuieli de capital | Conferința Uniunii Interparlamentare | Institutul Român pentru Drepturile Omului | ||
| Cheltuieli total: | 113.671.000 | 38.849.600 | 62.000.000 | 12.341.400 | 480.000 |
| Cheltuieli curente | 41.661.000 | 38.849.600 | - | 2.388.400 | 423.000 |
| Cheltuieli de personal | 27.949.350 | 27.657.750 | - | 45.600 | 246.000 |
| Cheltuieli materiale și servicii | 13.711.650 | 11.191.850 | - | 2.342.800 | 177.000 |
| Cheltuieli de capital | 72.010.000 | - | 62.000.000 | 9.953.000 | 57.000 |
| Partea a VI-a - Autoritățile publice | 113.671.000 | 38.849.600 | 62.000.000 | 12.341.400 | 480.000 |
| Cheltuieli curente | 41.661.000 | 38.849.600 | - | 2.388.400 | 423.000 |
| Cheltuieli de personal | 27.949.350 | 27.657.750 | - | 45.600 | 246.000 |
| Cheltuieli materiale și servicii | 13.711.650 | 11.191.850 | - | 2.342.800 | 177.000 |
| Cheltuieli de capital | 72.010.000 | - | 62.000.000 | 9.953.000 | 57.000 |
| Cheltuieli pentru organele autorității legislative | 113.671.000 | 38.849.600 | 62.000.000 | 12.341.400 | 480.000 |
| Cheltuieli curente | 41.661.000 | 38.849.600 | - | 2.388.400 | 423.000 |
| Cheltuieli de personal | 27.949.350 | 27.657.750 | - | 45.600 | 246.000 |
| Cheltuieli materiale și servicii | 13.711.650 | 11.191.850 | - | 2.342.800 | 177.000 |
| Cheltuieli de capital | 72.010.000 | - | 62.000.000 | 9.953.000 | 57.000 |
Anexa Nr. 2
- Detalierea pe articole de cheltuieli -
- mii lei -
| Nr. crt. Natura cheltuielilor |
Total | din care: | |||
| Cheltuieli curente | Cheltuieli de capital | Conferința Uniunii Interparlamentare | Institutul Român pentru Drepturile Omului | ||
| Cheltuieli pentru organele autorității legislative | 113.671.000 | 38.849.600 | 62.000.000 | 12.341.400 | 480.000 |
| 1. Cheltuieli curente | 41.661.000 | 38.849.600 | - | 2.388.400 | 423.000 |
| a) Cheltuieli de personal | 27.949.350 | 27.657.750 | - | 45.600 | 246.000 |
| - cheltuieli cu salariile | 10.528.477 | 10.337.877 | - | 45.600 | 145.000 |
| - contribuții pentru asigurările sociale de stat | 2.601.972 | 2.571.972 | - | - | 30.000 |
| - cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de șomaj | 520.399 | 514.399 | - | - | 6.000 |
| - deplasări, detașări, transferări | 14.298.502 | 14.233.502 | - | - | 65.000 |
| b) Cheltuieli materiale și servicii | 13.711.650 | 11.191.850 | - | 2.342.800 | 177.000 |
| - cheltuieli pentru întreținere și gospodărie | 5.550.655 | 5.169.780 | - | 344.875 | 36.000 |
| - materiale și prestări de servicii cu caracter funcțional | 566.057 | 551.057 | - | - | 15.000 |
| - obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată și echipament | 930.775 | 44.000 | - | 881.775 | 5.000 |
| - reparații curente | 328.000 | 298.000 | - | - | 30.000 |
| - cărți și publicații | 145.600 | 140.600 | - | - | 5.000 |
| - alte cheltuieli | 6.190.563 | 4.988.413 | - | 1.116.150 | 86.000 |
| 2. Cheltuieli de capital | 72.010.000 | - | 62.000.000 | 9.953.000 | 57.000 |
| - investiții ale instituțiilor publice | 72.010.000 | - | 62.000.000 | 9.953.000 | 57.000 |
| Indicatori | Total | din care: | |||
| Deputați | Serviciile Camerei Deputaților | Conferința Uniunii Interparlamentare | Institutul Român pentru Drepturile Omului | ||
| 1. Nr. mediu de personal propus a se finanța în anul 1995 | 1.800 | 341 | 1.435 | - | 24 |
| 2. Salariul mediu lunar pe anul 1995 (lei) | 487.429 | 1.065.561 | 347.131 | - | 503.472 |
| 3. Cheltuieli cu salariile pe anul 1995 (mii lei) | 10.528.477 | 4.360.277 | 5.977.600 | 45.600 | 145.000 |
Anexa Nr. 3
obiectivelor de investiții pe anul 1995 cu finanțare integrală sau parțială de la bugetul de stat
| <math> \frac {\mbox{INV}}{\mbox{C}+\mbox{M}} \quad \mbox{mii lei} </math> | ||||||||||||
| Nr. crt. | Nominalizarea pe obiecte de investiții, dotări și alte cheltuieli de investiții (data începerii - an/trim.; număr și data aprobării documentației de investiții) | Valoarea totală | Valoarea totală actualizată (col. 4 + col. 5) | din care: | Buget 1995 | Capacități Termen P.I.F. | ||||||
| Realizat preliminat cumulat până la 31.XII.1994 | Rămas de executat, actualizat | Total | din care finanțat din: | |||||||||
| Surse proprii | Credite | Fond special | Buget | |||||||||
| Interne | Externe | |||||||||||
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
| Total din care: |
24.773.800 ———— 20.934.100 |
697.809.711 ———— 552.014.289 |
47.452.709 ———— 41.443.412 |
650.357.002 ———— 510.570.877 |
72.010.000 ———— 51.075.000 |
72.010.000 ———— 51.075.000 |
||||||
| A. | Lucrări în continuare | 24.773.800 ———— 20.934.100 |
678.564.711 ———— 549.139.289 |
47.452.709 ———— 41.443.412 |
631.112.002 ———— 507.695.877 |
52.765.000 ———— 48.200.000 |
52.765.000 ———— 48.200.000 |
X | ||||
| B. | Lucrări noi | - | 3.875.000 ———— 2.875.000 |
X | 3.875.000 ———— 2.875.000 |
3.875.000 ———— 2.875.000 |
3.875.000 ———— 2.875.000 |
X | ||||
| C. | Achiziții de bunuri și alte cheltuieli de investiții | - | 15.370.000 ———— - |
X | 15.370.000 ———— - |
15.370.000 ———— - |
15.370.000 | X | ||||
| Din total, desfășurat potrivit clasificației bugetare: | ||||||||||||
| Capitolul „Investiții ale instituției publice" din care: |
24.773.800 ———— 20.934.100 |
697.809.711 ———— 552.014.289 |
47.452.709 ———— 41.443.412 |
650.357.002 ———— 510.570.877 |
72.010.000 ———— 51.075.000 |
72.010.000 ———— 51.075.000 |
||||||
| A. | Lucrări în continuare | 24.773.800 ———— 20.934.100 |
678.564.711 ———— 549.139.289 |
47.452.709 ———— 41.443.412 |
631.112.002 ———— 507.695.877 |
52.765.000 ———— 48.200.000 |
52.765.000 ———— 48.200.000 |
|||||
| 1. - Obiectivul: „Casa Republicii" - data începerii: 1984 - nr. și data aprobării documentației: Hotărârea Guvernului nr. 718/1991 |
23.366.200 ———— 20.484.100 |
654.659.111 ———— 535.482.689 |
45.197.986 ———— 40.112.311 |
609.461.125 ———— 495.370.378 |
47.365.000 ———— 45.000.000 |
47.365.000 ———— 45.000.000 |
1997 | |||||
| 2. - Obiectivul „Parcaj subteran" - data începerii: iunie 1994 - nr. și data aprobării documentației: Hotărârea Guvernului nr. 672/1994 |
- | 21.798.000 ———— 13.206.600 |
1.417.000 ———— 1.091.000 |
20.381.000 ———— 12.115.600 |
4.700.000 ———— 3.000.000 |
4.700.000 ———— 3.000.000 |
1996 | |||||
| 3. - Obiectivul „Lucrări de conservare" - data începerii: 1992 - M.F. 826/92-751/93 |
1.407.600 ———— 450.000 |
2.107.600 ———— 450.000 |
837.723 ———— 240.101 |
1.269.877 ———— 209.899 |
700.000 ———— 200.000 |
700.000 ———— 200.000 |
1995 | |||||
| B. | Lucrări noi | |||||||||||
| 1. - Obiectivul „Hotelul Parlamentului" - data începerii: 1995 - nr. și data aprobării documentației |
- | 3.875.000 ———— 2.875.000 |
- | 3.875.000 ———— 2.875.000 |
3.875.000 ———— 2.875.000 |
3.875.000 ———— 2.875.000 |
1996 | |||||
| C. | Achiziții de bunuri și alte cheltuieli de investiții, din care: |
- | 15.370.000 | - | 15.370.000 | 15.370.000 | 15.370.000 | |||||
| 1. Achiziții de imobile | - | - | - | - | - | - | ||||||
| 2. Dotări independente din care pentru: |
- | 15.313.000 | - | 15.313.000 | 15.313.000 | 15.313.000 | ||||||
| a) Biroul permanent, comisii, grupuri parlamentare și serviciile Camerei Deputaților | - | 2.903.000 | - | 2.903.000 | 2.903.000 | 2.903.000 | ||||||
| b) Conferința Uniunii Interparlamentare | - | 9.953.000 | - | 9.953.000 | 9.953.000 | 9.953.000 | ||||||
| c) Activitatea deputaților în circumscripțiile electorale | - | 2.400.000 | - | 2.400.000 | 2.400.000 | 2.400.000 | ||||||
| d) Institutul Român pentru Drepturile Omului | - | 57.000 | - | 57.000 | 57.000 | 57.000 | ||||||
| 3. Alte cheltuieli de investiții | - | 57.000 | - | 57.000 | 57.000 | 57.000 | ||||||
Anexa Nr. 4
- mii lei -
| Indicatori | Total | din care: | |
| C.I.C. | activitatea comercială | ||
| 1. Excedent din anul 1994 | 40.000 | 10.000 | 30.000 |
| 2. Stocuri și alte imobilizări în anul 1994 | 180.000 | 90.000 | 90.000 |
| 3. Venituri în anul 1995 | 1.024.000 | 800.000 | 264.000 |
| 4. Total resurse (1 + 2 + 3) | 1.284.000 | 900.000 | 384.000 |
| 5. Cheltuieli | 664.000 | 400.000 | 264.000 |
| 6. Venit net (4 - 5) | 620.000 | 500.000 | 120.000 |
| 7. Stocuri și alte imobilizări | 520.000 | 400.000 | 120.000 |
| 8. Excedent la finele anului 1995 | 100.000 | 100.000 | - |
| - detalierea pe articole de cheltuieli - - mii lei - | |||
| Natura cheltuielilor | Total | din care: | |
| C.I.C. | activitatea comercială | ||
| Cheltuieli curente (a + b) | 664.000 | 400.000 | 264.000 |
| a) Cheltuieli de personal | 176.472 | 6.000 | 170.472 |
| - cheltuieli cu salariile | 128.940 | 128.940 | |
| - contribuții pentru asigurările sociale de stat | 32.235 | 32.235 | |
| - cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de șomaj | 6.447 | 6.447 | |
| - deplasări, detașări, transferări | 8.850 | 6.000 | 2.850 |
| b) Cheltuieli materiale și servicii | 487.528 | 394.000 | 93.528 |
| - cheltuieli de întreținere și gospodărie | 6.720 | 6.720 | |
| - materiale și prestări de servicii cu caracter funcțional | 107.000 | 102.000 | 5.000 |
| - obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată și echipament | 125.308 | 52.000 | 73.308 |
| - reparații curente | 5.000 | 5.000 | |
| - cărți și publicații | 5.000 | 5.000 | |
| - alte cheltuieli | 238.500 | 235.000 | 3.500 |
Anexa Nr. 5
| Nr. crt. | Organizația internațională | Cotizația sau contribuția datorată | |
| în valută | în mii lei | ||
| 1. | Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei | 5.000.000 franci francezi | 1.889.268 |
| 2. | Adunarea Parlamentară a Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa | 5.000 $ | 10.000 |
| 3. | Adunarea Internațională a Parlamentarilor de Limba Franceză | 6.650 franci francezi | 2.000 |
| 4. | Uniunea Interparlamentară | 26.319 franci elvețieni | 44.920 |
| Total | 973 mii USD | 1.946.188 | |
Referințe
- ↑ Traducere.