Monitorul Oficial 310/1994

De la wiki.civvic.ro
Sari la navigare Sari la căutare


Monitorul Oficial al României

Anul VI, Nr. issue::0310 - Partea I - Luni, 7 noiembrie year::1994

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre privind acordarea unor burse de studii, doctorat și specializare, a altor forme de sprijin pentru tineri de origine etnică română sau pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Pentru sprijinirea tinerilor de origine etnică română sau a cetățenilor români cu domiciliul în străinătate, statul român acordă, anual, următoarele burse:

  • 150 burse pentru învățământul preuniversitar;
  • 350 burse pentru învățământul superior;
  • 25 burse pentru doctorat - formă cu frecvență;
  • 25 burse pentru doctorat - formă fără frecvență;
  • 240 luni bursă pentru studii de perfecționare - specializare postuniversitară.

Art. 2. - În învățământul preuniversitar, în cel superior, la doctorat și la specializare postuniversitară pot fi primiți la studii fără plata taxelor școlare, dar cu suportarea integrală, pe cont propriu, a cheltuielilor de întreținere, anual, 200 tineri de origine etnică română sau cetățeni români cu domiciliul în străinătate.

Art. 3. - Fondurile necesare pentru bursele prevăzute la art. 1 se asigură prin bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Învățământului.

Art. 4. - Se acordă pentru toți elevii și studenții de origine etnică română sau cetățenii români cu domiciliul în străinătate, bursieri ai statului român, următoarele facilități:

  • cazare gratuită în internate sau cămine studențești;
  • transport gratuit în vacanțe, de la locul de studiu până la punctul de frontieră și retur, pe ruta cea mai scurtă, cu tren clasa a II-a sau cu autobuzele agenților economici cu capital de stat;
  • transport gratuit pe mijloacele de transport în comun de la cămin (internat) la instituția de învățământ unde este înmatriculat.

Cheltuielile cu asigurarea transportului gratuit se suportă de Ministerul Învățământului, prin unitățile de învățământ în care studiază tinerii respectivi.

Art. 5. - Copiii bursierilor pot frecventa gratuit grădinițe sau școli generale.

Art. 6. - Bursa se atribuie în lei, în cuantumurile stabilite în anexă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 7. - Bursierii statului român beneficiază de burse în limitele duratei studiilor, pe întregul an calendaristic, inclusiv pentru perioadele de vacanță în care se află în România.

Bursele acordate de statul român se atribuie și pe durata anului pregătitor de limbă română, dacă este cazul.

Elevii și studenții pot repeta anul, ca bursieri, o singură dată pe toată durata școlarizării.

Art. 8. - Bursa se acordă încă 30 de zile după finalizarea studiilor preuniversitare, superioare, de doctorat sau de specializare postuniversitară cu durata de cel puțin un an.

Art. 9. - Elevii și studenții de origine etnică română sau cu domiciliul în străinătate se supun tuturor reglementărilor și dispozițiilor privind activitatea școlară și universitară din România.

Art. 10. - Înscrierea la studii a categoriilor de persoane prevăzute la art. 1 și 2 se face fără concurs, pe baza actelor de studii corespunzătoare, în funcție de capacitatea de școlarizare a instituțiilor de învățământ solicitate de candidați. De regulă, elevii și studenții sunt admiși în anul pregătitor de limbă română. La solicitarea unor candidați, Ministerul Învățământului poate aproba înscrierea acestora în clasa a IX-a sau în anul I pe baza unui test de cunoștințe de limbă română.

Art. 11. - Repartizarea pe țări și pe domenii de pregătire a burselor și a locurilor pentru studii, fără plata taxelor școlare se stabilește, anual, în comun, de către Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Învățământului prin direcțiile de specialitate.

Bursele și locurile respective vor fi acordate, cu prioritate, celor care solicită să studieze în următoarele domenii: filologie, pedagogie, ecologie, filozofie, istorie, economie, drept, artă, teologie.

Selecția candidaților pentru studii se realizează, în comun, de către Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Învățământului, pe baza unor criterii de selecție elaborate de acestea.

Art. 12. - Nominalizarea beneficiarilor de burse sau de locuri pentru studii, fără plata taxelor școlare, se face, în comun, de către Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Învățământului prin direcțiile de resort.

Art. 13. - Candidații pentru burse sau pentru studii pe cont propriu nevalutar vor face dovada originii etnice române sau a cetățeniei române și a domiciliului în străinătate prin acte personale de identitate, prin documente emise de autoritățile competente din țara respectivă.

Originea română a candidaților la care se referă prezenta hotărâre se dovedește și prin alte documente eliberate sau vizate de Ministerul Afacerilor Externe.

Art. 14. - Cetățenii de origine etnică română sau români cu domiciliul în străinătate pot fi școlarizați în învățământul de toate gradele din România în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români cu domiciliul stabil în țară.

În acest sens, înscrierea la studii a persoanelor din această categorie se realizează prin:

a) concurs de admitere în condițiile în vigoare pentru cetățenii români cu domiciliul stabil în România;
b) echivalarea studiilor parțiale efectuate în țările în care domiciliază, luându-se în considerare actele de studii prezentate de solicitanți - diplome, foi matricole și programe analitice - și cu stabilirea de examene de diferență la disciplinele care nu au fost studiate în instituțiile școlare de unde provin. Examenele de diferență se susțin în interval de un an de la înscrierea la studii a candidatului.

Pe timpul studiilor, aceste persoane își suportă integral cheltuielile de întreținere.

Art. 15. - Cetățenii de origine etnică română sau români cu domiciliul în străinătate, înscriși la studii pe cont propriu valutar, pot fi scutiți de plata taxelor școlare după promovarea concursului de admitere într-o sesiune legal stabilită.

Celor admiși prin concurs li se recunosc anii de studii promovați anterior și li se asigură continuarea studiilor în următoarele condiții financiare:

a) cu suportarea integrală a cheltuielilor de întreținere, pentru cei cu domiciliul stabil în străinătate;
b) cu acordarea de burse și a altor drepturi asigurate studenților români cu domiciliul stabil în țară, pentru cei repatriați.

Art. 16. - Cifrele de școlarizare prevăzute pentru cetățenii români cu domiciliul stabil în România nu sunt afectate de înscrierea la studii, prin concurs, a persoanelor prevăzute la art. 14 și 15. Candidații din această categorie sunt declarați admiși dacă obțin o medie cel puțin egală cu a ultimului candidat român admis.

Art. 17. - Cetățenii de origine etnică română sau români cu domiciliul în străinătate, înscriși la studii pe cont propriu valutar în România și care nu au susținut examenul de admitere, pot beneficia de reducerea cu 1/3 a taxelor de școlarizare.

Prevederile alin. 1 se aplică în limita unui număr total de 1.000 de locuri în instituțiile de învățământ superior, beneficiarii fiind stabiliți de către Ministerul Învățământului, pe baza rezultatelor școlare obținute.

Nu beneficiază de prevederile alin. 1 cei care, în ultimul an școlar, au rămas repetenți, au încălcat legile țării sau disciplina universitară.

Art. 18. - Prezenta hotărâre intră în vigoare începând cu anul de învățământ 1994/1995. Pe aceeași dată se abrogă art. 2 lit. c), art. 6 lit. a), art. 9-12 și art. 15 din Hotărârea Guvernului nr. 288/1993 privind școlarizarea în România a cetățenilor din alte țări, modificată și completată prin Hotărârea Guvernului nr. 562/1993, precum și Hotărârea Guvernului nr. 41/1994 privind suplimentarea cu 50 de locuri a cifrei de școlarizare prevăzute pentru studii fără plata taxelor școlare, cu suportarea integrală, pe cont propriu, a cheltuielilor de întreținere, aprobată pentru tinerii de origine română din străinătate prin Hotărârea Guvernului nr. 288/1993; orice alte dispoziții contrare nu se aplică.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 7 octombrie 1994 | Nr. 689.

Contrasemnează:

Ministrul învățământului,
Liviu Maior
Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Florin Georgescu


Anexă

Cuantumul burselor
atribuite tinerilor de origine etnică română sau cetățenilor români cu domiciliul în străinătate
  1. Învățământ preuniversitar
    Burse pentru elevi: 47.300 lei/lună
  2. Învățământ superior
    a) Burse pentru studenți: 61.000 lei/lună
    b) Burse pentru studii postuniversitare, specializare postuniversitară sau doctorat: 65.900 lei/lună

Cuantumul burselor se va indexa corespunzător prevederilor legale.



Republicări

Decretul-lege Nr. 118/1990[1] privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri

Art. 1. - Constituie vechime în muncă și se ia în considerare la stabilirea pensiei și a celorlalte drepturi ce se acordă, în funcție de vechimea în muncă, timpul cât o persoană, după data de 6 martie 1945, pe motive politice:

a) a executat o pedeapsă privativă de libertate în baza unei hotărâri judecătorești rămasă definitivă sau a fost lipsită de libertate în baza unui mandat de arestare preventivă pentru infracțiuni politice;

b) a fost privată de libertate în locuri de deținere în baza unor măsuri administrative sau pentru cercetări de către organele de represiune;

c) a fost internată în spitale de psihiatrie;

d) a avut stabilit domiciliu obligatoriu;

e) a fost strămutată într-o altă localitate.

De aceleași drepturi beneficiază și persoana care:

a) a fost deportată în străinătate după 23 august 1944;

b) a fost constituită în prizonier de către partea sovietică după data de 23 august 1944 ori, fiind constituită ca atare, înainte de această dată, a fost reținută în captivitate după încheierea armistițiului.

Fiecare an de detenție sau internare pentru situațiile de la alin. 1 și 2 se consideră ca vechime în muncă un an și șase luni.

Perioadele prevăzute la alin. 1 lit. d) și e) constituie vechime în muncă dacă persoanele în cauză fac dovada că nu au putut să se încadreze în muncă în funcții pentru care aveau pregătirea profesională.

Se consideră vechime în muncă și perioada în care o persoană aflată în una dintre situațiile prevăzute la alin. 1 nu s-a putut încadra ca urmare a unei invalidități de gradul I sau II survenite în timpul în care s-a aflat în acea situație sau ulterior, dacă dovedește că aceasta s-a produs din cauza ori în legătură cu persecuția la care a fost supusă.

Perioadele prevăzute în prezentul articol constituie și vechime neîntreruptă în muncă și în aceeași unitate și intră în calculul acestor vechimi.

Art. 2. - De prevederile art. 1 beneficiază și persoanele care au decizii de pensionare.

În cazul celor decedați, urmașii acestora au dreptul la pensie de urmaș în condițiile legii, cu luarea în calcul a vechimilor stabilite potrivit prezentului decret-lege.

Art. 3. - (1)[2] Persoanele care s-au aflat în situațiile prevăzute la art. 1, cu excepția celor care se încadrează în situația prevăzută la lit. d), au dreptul la o indemnizație lunară de 2.000 lei pentru fiecare an de detenție, internare abuzivă în spitalele psihiatrice, strămutare, deportare sau prizonierat, indiferent dacă sunt sau nu pensionate.

(2)[2] Persoanele care s-au aflat în situația prevăzută la art. 1 lit. d) au dreptul la o indemnizație lunară de 1.700 lei pentru fiecare an de domiciliu obligatoriu, indiferent dacă sunt sau nu pensionate.

(3) În funcție de evoluția prețurilor și tarifelor, se indexează indemnizațiile prevăzute la alin. (1) și (2) prin hotărâre a Guvernului.

(4) Persoanele prevăzute la alin. (1) și (2) beneficiază, în mod gratuit, de asistență medicală și medicamente în unitățile sanitare de stat.

Art. 4. - (1) Soțul celui decedat, dispărut sau exterminat în timpul detenției, internării abuzive în spitale de psihiatrie, deportării sau prizonieratului are dreptul la o indemnizație lunară neimpozabilă de 10.000 lei, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.

(2) De aceleași drepturi beneficiază și soțul celui care a decedat după ieșirea din închisoare, din spitalul de psihiatrie, după întoarcerea din deportare sau din prizonierat, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.

(3) Această indemnizație se indexează prin hotărâre a Guvernului și se poate cumula cu orice pensie.

Art. 5. - Indemnizațiile lunare acordate în baza prezentului decret-lege nu afectează plafoanele de venituri în funcție de care se stabilesc chiriile pentru locuințele din fondul locativ de stat, bursele pentru elevi și studenți și ajutoarele sociale.

Art. 6. - (1) Persoanele prevăzute la art. 1 sunt scutite de plata impozitului pe salarii, a impozitului pe clădiri și a celui pe terenuri intravilane.

(2) De asemenea, persoanele prevăzute la art. 1 vor beneficia de:

a) transport urban gratuit cu mijloace de transport în comun aparținând unităților cu capital de stat;

b) șase călătorii gratuite cu clasa I C.F.R., în fiecare an.

Art. 7. - Persoanelor care s-au aflat în situațiile prevăzute la art. 1 li se va asigura de către consiliile locale, cu prioritate, un spațiu locativ corespunzător din fondul locativ de stat, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Art. 8.[3] - Pentru stabilirea situațiilor prevăzute la art. 1 se înființează în fiecare județ și în municipiul București câte o comisie alcătuită din președinte și cel mult 6 membri.

Președintele trebuie să fie jurist. Din comisie fac parte 2 reprezentanți ai direcțiilor de muncă și protecție socială și cel mult 4 reprezentanți ai Asociației Foștilor Deținuți Politici și Victime ale Dictaturii din România.

Pentru coordonarea activității comisiilor județene, se înființează o comisie centrală alcătuită din câte un reprezentant al Ministerului Justiției, Ministerului Muncii și Protecției Sociale și 5 reprezentanți ai Asociației Foștilor Deținuți Politici și Victime ale Dictaturii din România.

Comisia centrală alege dintre membrii săi un președinte.

Comisia centrală avizează componența comisiilor județene și acordă acestora asistența necesară pentru soluționarea cauzelor cu care sunt sesizate.

Comisiile lucrează în prezența a două treimi din numărul total al persoanelor care le alcătuiesc și adoptă hotărâri cu acordul majorității membrilor prezenți.

Art. 9. - Dovedirea situațiilor prevăzute la art. 1 se face, de către persoanele interesate, cu acte oficiale eliberate de organele competente, iar în cazul în care nu este posibil aceasta, prin orice mijloc de probă prevăzut de lege.

Comisia este obligată să se pronunțe asupra cererii, în termen de cel mult 30 de zile de la sesizare, printr-o hotărâre motivată.

Împotriva hotărârii, persoana interesată sau direcțiile de muncă și protecție socială pot face contestație la tribunalul județean sau al municipiului București în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii către aceștia.

Hotărârea tribunalului este definitivă.

Art. 10. - Prevederile art. 1-7 se aplică, după caz, de conducerile unităților la care sunt încadrați cei în cauză, de direcțiile de muncă și protecție socială sau de consiliile locale, pe baza hotărârilor prevăzute la art. 9.

Art. 11. - De prevederile art. 1 și 2 beneficiază și persoanele care fac dovada, prin hotărâre judecătorească de constatare, că nu au putut să-și exercite profesia sau, după caz, ocupația pe perioada cât au fost urmărite de către organele de represiune din motive politice înainte de arestare.

Art. 12. - Beneficiază de prevederile prezentului decret-lege și persoanele care se repatriază și își stabilesc domiciliul în țară, precum și cetățenii români din străinătate care își schimbă domiciliul în țară, dacă s-au aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 1.

Art. 13. - Drepturile prevăzute de art. 1-3 se acordă de la data adoptării prezentului decret-lege, dar nu mai mult de un an în urmă de la data cererii prevăzute în art. 9.

Art. 14. - Prevederile prezentului decret-lege nu se aplică persoanelor condamnate pentru infracțiuni contra umanității sau celor care s-a dovedit că au desfășurat o activitate fascistă în cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel, pe baza procedurii prevăzute la art. 8 și 9.

Art. 15. - Activitatea de secretariat pentru comisiile prevăzute la art. 8 alin. 1 se asigură de direcțiile de muncă și protecție socială, iar pentru comisia centrală, de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Art. 16. - Membrilor comisiei centrale, ai comisiilor județene și a municipiului București, constituite în baza art. 8 din prezentul decret-lege, care fac parte din Asociația Foștilor Deținuți Politici și Victime ale Dictaturii din România, li se acordă o indemnizație lunară de 2.000 lei.

Indemnizațiile nu sunt impozabile și nu afectează nivelul chiriilor.

Plata indemnizațiilor pentru membrii comisiei centrale se va face începând cu data constituirii acesteia, constatată prin procesul-verbal de înființare, iar pentru membrii comisiilor județene și a municipiului București, de la data avizării acestora de către comisia centrală și încetează în 30 de zile de la expirarea termenului de depunere a cererilor.

Plata acestor indemnizații se face de către direcția de muncă și protecție socială, modificându-se corespunzător prevederile bugetare.

Art. 17. - Cheltuielile de deplasare ale membrilor comisiei centrale se suportă de Direcția generală de muncă și protecție socială a municipiului București, în limita fondurilor bugetare prevăzute.

Art. 18. - Cererile pentru stabilirea drepturilor prevăzute de prezentul decret-lege se vor depune la comisiile: centrală, județene sau a municipiului București, după caz, până la 31 decembrie 1995.

Art. 19. - Ministerul Finanțelor va aloca fondurile necesare plății drepturilor prevăzute de lege, pe baza documentației depuse de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.


Hotărârea Guvernului Nr. 459/1994[4] privind organizarea și funcționarea Ministerului Cercetării și Tehnologiei

În temeiul prevederilor art. 115 din Constituție și al celorlalte prevederi legale,
Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Ministerul Cercetării și Tehnologiei este organul administrației publice centrale de specialitate care aplică strategia dezvoltării și politica Guvernului în domeniul cercetării științifice și dezvoltării tehnologice.

Art. 2. - În realizarea obiectului său de activitate, Ministerul Cercetării și Tehnologiei are următoarele atribuții:

(1) coordonează întreaga strategie a politicii Guvernului în domeniul activității de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică;

(2) elaborează cadrul normativ privind activitatea de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, precum și reglementările privind statutul personalului din unitățile de cercetare-dezvoltare tehnologică;

(3) coordonează elaborarea, în cooperare cu Academia Română, ministerele și alte autorități ale administrației publice, a programelor guvernamentale de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, intersectoriale și multidisciplinare, prin care se urmărește soluționarea obiectivelor strategice generale și prioritare pe plan național în domeniul științei și tehnologiei; administrează fondurile publice constituite și destinate acestor programe potrivit legii;

(4) realizează evaluarea îndeplinirii Programului național de cercetare-dezvoltare și a programelor guvernamentale, intersectoriale și multidisciplinare de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică;

(5) în cooperare cu Academia Română, Ministerul Învățământului, alte ministere și autorități ale administrației publice, coordonează procesul de reformă a structurii întregului domeniu al activității de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică în corelare cu strategia restructurării tuturor ramurilor naționale;

(6) elaborează politici și proceduri de sprijinire și activizare a proceselor de inovare și transfer tehnologic între unitățile de cercetare și beneficiarii rezultatelor cercetării;

(7) coordonează implementarea sistemului informatic pentru știință și tehnologie la nivel național, precum și realizarea funcționării băncii de date pentru știință și tehnologie;

(8) cooperează cu organisme și organizații naționale și internaționale în probleme privind activitatea de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, precum și pentru dezvoltarea relațiilor științifice pe plan internațional;

(9) elaborează și supune spre aprobare Guvernului o strategie națională și programele de realizare a acesteia, pentru folosirea în scopuri pașnice a fenomenelor și proceselor atomice și nucleare, pe baza propunerilor făcute, în conformitate cu strategiile proprii, de ministerele, departamentele, regiile autonome, societățile comerciale cu capital de stat, privat și mixt, unitățile de cercetare și de învățământ, care au responsabilitatea promovării în practică a activităților atomice și nucleare;

(10) analizează periodic stadiul realizării programelor nucleare aprobate de Guvern și propune modificări în strategia națională, în funcție de rezultatele obținute, tendințele de dezvoltare pe plan mondial și posibilitățile de cooperare internațională.

(11) încurajează transferul de tehnologii spre agenții economici autorizați să desfășoare activități în domeniul nuclear, cu respectarea reglementărilor de protejare a activității intelectuale;

(12) sprijină schimbul de informații tehnico-științifice de specialitate, în condițiile legii, și informează opinia publică asupra beneficiilor și riscurilor asociate activităților nucleare și, în special, a celor legate de centralele nuclearo-energetice;

(13) sprijină pregătirea, selecționarea și specializarea personalului care desfășoară activități nucleare;

(14) coordonează cooperarea cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică - Viena și cu alte organizații naționale și internaționale de promovare a activităților din domeniul atomic și nuclear, pentru încheierea de acorduri și contracte de cercetare, dezvoltare, asistență și expertiză tehnică, formarea și specializarea personalului, participarea la reuniuni internaționale pe aceste teme și alte acțiuni promoționale;

(15) îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin acte normative pentru domeniul său de activitate.

Art. 3. - În exercitarea atribuțiilor sale, Ministerul Cercetării și Tehnologiei colaborează cu celelalte ministere și organe de specialitate din subordinea Guvernului, cu autoritățile publice locale și cu alte organisme interesate.

Art. 4. - (1) În structura organizatorică a Ministerului Cercetării și Tehnologiei pot funcționa direcții generale, direcții, servicii, oficii și birouri.

(2) Structura organizatorică a Ministerului Cercetării și Tehnologiei este prevăzută în anexa nr. 1. În cadrul acestuia, prin ordin al ministrului cercetării și tehnologiei se pot organiza numai servicii sau birouri, precum și colective temporare prevăzute la art. 9 din Legea nr. 40/1991, republicată.

(3) Numărul maxim de posturi este de 138, exclusiv demnitarii.

(4) Ministrul cercetării și tehnologiei conduce întreaga activitate a ministerului și îl reprezintă în raporturile cu celelalte ministere, alte autorități publice și organizații din țară, cu organisme similare din alte țări, precum și cu persoane juridice și fizice.

(5) Pe lângă ministrul cercetării și tehnologiei funcționează un colegiu al ministerului, ca organ consultativ. Componența colegiului se stabilește prin ordin al ministrului cercetării și tehnologiei.

(6) Atribuțiile și sarcinile secretarului de stat se stabilesc prin ordin al ministrului cercetării și tehnologiei.

(7) Atribuțiile și sarcinile compartimentelor din aparatul propriu al ministerului se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare a ministerului și se aprobă prin ordin al ministrului cercetării și tehnologiei.

(8) Pe lângă Ministerul Cercetării și Tehnologiei va funcționa, cu rol consultativ, Consiliul interministerial al Agenției Naționale pentru Energie Atomică, compus din reprezentanți ai ministerelor și ai altor autorități ale administrației publice centrale, conform anexei nr. 3 la prezenta hotărâre.

(9) Consiliul interministerial examinează și avizează - prin consens - propunerile prezentate de președintele sau de membrii acestuia, în limitele competenței Agenției Naționale pentru Energie Atomică.

(10) Activitatea Agenției Naționale pentru Energie Atomică este condusă de un director general, care este și președintele consiliului interministerial; directorul general este numit de ministrul cercetării și tehnologiei, cu consultarea consiliului interministerial.

(11) Deciziile directorului general al Agenției Naționale pentru Energie Atomică se aprobă, la propunerea acestuia, prin ordin al ministrului cercetării și tehnologiei, cu consultarea consiliului interministerial.

(12) Personalul Agenției Naționale pentru Energie Atomică se încadrează prin concurs organizat în conformitate cu prevederile legale; din comisiile de examinare fac parte și specialiști desemnați de consiliul interministerial.

Art. 5. - (1) Unitățile din subordinea Ministerului Cercetării și Tehnologiei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(2) Structura organizatorică a unităților din subordinea Ministerului Cercetării și Tehnologiei se aprobă prin ordin al ministrului cercetării și tehnologiei.

(3) Normativele de personal, criteriile de constituire a compartimentelor și statele de funcții pentru instituțiile publice subordonate, precum și atribuțiile acestora se stabilesc prin ordin al ministrului cercetării și tehnologiei.

Art. 6. - (1) În coordonarea Ministerului Cercetării și Tehnologiei va funcționa Colegiul consultativ pentru cercetare-dezvoltare, alcătuit din cercetători, oameni de știință, specialiști din toate domeniile activității de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică.

(2) Componența și regulamentul de funcționare a Colegiului consultativ pentru cercetare-dezvoltare se aprobă prin ordin al ministrului cercetării și tehnologiei.

(3) Ministerul Cercetării și Tehnologiei asigură secretariatul Colegiului consultativ pentru cercetare-dezvoltare.

(4) Pentru activitatea desfășurată, membrii Colegiului consultativ pentru cercetare-dezvoltare și ai comisiilor sale vor fi remunerați, în anul 1994, pe bază de tarif stabilit prin ordin al ministrului cercetării și tehnologiei, potrivit numărului de ore efectiv lucrate, în conformitate cu prevederile art. 20 și ale anexei nr. 11 din Legea nr. 40/1991, republicată.

(5) Sumele necesare vor fi suportate din bugetul Fondului special pentru cercetare-dezvoltare.

Art. 7. - În exercitarea atribuțiilor sale, ministrul cercetării și tehnologiei emite ordine și instrucțiuni.

Art. 8. - Ministerul Cercetării și Tehnologiei are în dotare, pentru transportul persoanelor din aparatul propriu, un număr de autoturisme stabilit potrivit normelor legale în vigoare.

Art. 9. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 10. - Atribuțiile ce revin Agenției Naționale pentru Energie Atomică nu înlătură sau nu restrâng competența ce revine, potrivit legii, ministerelor, altor organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și agenților economici, instituțiilor de învățământ, de cercetare, de sănătate, care desfășoară activitate în domeniul nuclear-atomic.

Art. 11. - Ministerul Finanțelor va lua măsurile necesare pentru introducerea modificărilor corespunzătoare, ce decurg din aplicarea prezentei hotărâri, în bugetul de stat pe anul 1994, pentru Ministerul Cercetării și Tehnologiei.

Art. 12. - (1) Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri[5] se abrogă hotărârile Guvernului nr. 809/1992, nr. 494/1993, nr. 174/1994, nr. 66/1991 și nr. 226/1993.

(2) Încadrarea în numărul de posturi aprobate se va încheia în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.


Anexa Nr. 1

Ministerul Cercetării și Tehnologiei
Numărul maxim de posturi: 138 (exclusiv demnitarii)


Mo310 94.jpg


Anexa Nr. 2

Unități
care funcționează în subordinea Ministerului Cercetării și Tehnologiei
Nr. crt. Denumirea unității Sursa de finanțare
1. Institutul de Fizică Atomică București[6] Venituri extrabugetare
2. Institutul Național pentru Fizica Pământului București Venituri extrabugetare
3. Institutul de Cercetare a Materiei Condensate Timișoara Venituri extrabugetare
4. Institutul de Chimie „Raluca Ripan" Cluj-Napoca Venituri extrabugetare
5. Institutul de Științe Chimice și Tehnologice Timișoara Venituri extrabugetare
6. Institutul de Biologia Dezvoltării București Venituri extrabugetare
7. Institutul de Cercetări Biologice Cluj-Napoca Venituri extrabugetare
8. Institutul de Cercetări Biologice Iași Venituri extrabugetare
9. Institutul de Microtehnologie București Venituri extrabugetare
10. Institutul Geologic al României București Venituri extrabugetare
11. Centrul Român de Geologie și Geoecologie Marină București Venituri extrabugetare
12. Centrul de Cercetări pentru Tehnologii Ecologice București Venituri extrabugetare
13. Centrul de Aparatură Analitică, Control și Semnalizare Cluj-Napoca Venituri extrabugetare
14. Agenția Spațială Română București Venituri extrabugetare
15. Institutul Național de Inventică Iași Venituri extrabugetare
16. Centrul Regional de Inovare, Implementare și Aplicare a Invențiilor Târgu Mureș Venituri extrabugetare
17. Centrul Regional de Inovare, Implementare și Aplicare a Invențiilor Iași Venituri extrabugetare
18. Centrul Regional de Inovare, Implementare și Aplicare a Invențiilor Craiova Venituri extrabugetare
19. Institutul Național de Informare și Documentare București[7] Venituri extrabugetare
20. Editura Tehnică București Venituri extrabugetare


Anexa Nr. 3

Componența
Consiliului interministerial al Agenției Naționale pentru Energie Atomică
Numărul de
reprezentanți
Ministerul Cercetării și Tehnologiei / Agenția Națională pentru Energie Atomică 2
Ministerul Industriilor 2
Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului 2
Ministerul Agriculturii și Alimentației 1
Ministerul Sănătății 1
Ministerul Învățământului 1
Ministerul Afacerilor Externe 1
Ministerul Finanțelor 1
Ministerul Comerțului 1
Ministerul Apărării Naționale 1
Ministerul Justiției 1
Ministerul Muncii și Protecției Sociale 1
Ministerul de Interne 1
Consiliul pentru Coordonare, Strategie și Reformă Economică 1
Academia Română 1
Total: 18 persoane



Referințe

  1. Republicat în temeiul art. III din Legea nr. 90/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 28 octombrie 1994.
    Decretul-Lege nr. 118/1990, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 9 aprilie 1990, a mai fost republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 28 septembrie 1991 și nr. 175 din 23 iulie 1993.
  2. 2,0 2,1 Potrivit prevederilor art. II din Legea nr. 53/1993, indemnizațiile lunare prevăzute la art. 3 alin. (1) și (2) vor fi actualizate ținând seama de indexările și compensările acordate în conformitate cu prevederile hotărârilor Guvernului adoptate după 1 iunie 1993.
  3. Conform art. II din Legea nr. 90/1994, comisiile înființate potrivit prevederilor art. 8 din prezentul decret-lege își vor relua activitatea la data de 28 octombrie 1994.
  4. Republicată în temeiul art. III din Hotărârea Guvernului nr. 743/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 1 noiembrie 1994, dându-se articolelor și alineatelor o nouă numerotare.
    Hotărârea Guvernului nr. 459/1994 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 19 august 1994.
  5. Hotărârea a intrat în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 19 august 1994, cu excepția prevederilor art. 2 alin. (9)-(14), art. 4 alin. (3) și alin. (8)-(12), art. 6 alin. (4) și (5), art. 9, 10 și 11, precum și ale anexelor nr. 1-3, care au intrat în vigoare la data de 1 noiembrie 1994.
  6. Aparatul administrativ, în număr maxim de 10 posturi, este subvenționat de la bugetul de stat.
  7. Pentru bibliotecă, un număr maxim de 20 de posturi este subvenționat de la bugetul de stat.