Monitorul Oficial 315/1993
Monitorul Oficial al României
Anul V, Nr. issue::0315 - Partea I - Joi, 30 decembrie year::1993
Hotărâri ale Guvernului României
Guvernul României
Hotărâre privind recunoașterea funcționării unei filiale a Societății britanice de binefacere „Jacob's Well Appeal” în România
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - Se aprobă funcționarea persoanei juridice de drept privat, fără scop patrimonial, „Jacob's Well România” - ca filială a Societății de binefacere „Jacob's Well Appeal”, cu sediul principal în 2 Ladygate Beverley, North Humberside 8 Bh, Anglia.
Aprobarea este prealabilă recunoașterii prin hotărâre judecătorească.
Art. 2. - Filiala din România are sediul în orașul șiret, str. Arcașilor nr. 21, județul Suceava, și va desfășura activitatea prevăzută în statutul anexat, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 3. - Filiala „Jacob's Well România” va funcționa în România după obținerea personalității juridice, potrivit legii, și va beneficia de toate drepturile prevăzute de legislația română.
Contrasemnează:
Ministrul sănătății, Iulian Mincu
Statutul Filialei române a Societății de binefacere „Jacob's Well Appeal”
Articolul 1
„Jacob's Well Appeal", societate britanică de binefacere cu scop nepatrimonial, cu sediul în 2 Ladygate Beverley, North Humberside 6 Bh, Anglia, înregistrată sub numărul 515235 în Registrul societăților de caritate din Anglia, având ca scop acordarea de ajutor persoanelor bolnave, aflate în suferință și nevoie, asigurarea și organizarea transportului de ajutoare medicale pentru astfel de persoane, adunarea de fonduri pentru activitățile menționate, colectarea de fonduri, obiecte de îmbrăcăminte și alte asemenea articole pentru copii și persoane handicapate, precum și organizarea de cursuri și conferințe pentru personalul care lucrează cu persoanele menționate mai sus, hotărăște prin organele sale de conducere, respectiv, președinte Peter John Beynon și director medical Beryl Beynon, înființarea unei filiale în România, în conformitate cu prevederile legilor nr. 21/1924 și 105/1992.
Articolul 2
Filiala română a Societății de binefacere „Jacob's Well Appeal” se constituie ca persoană juridică română nonprofit, neguvernamentală și apolitică, care în spiritul moralei creștine și cu respectarea legislației române va urmări atingerea scopurilor sale de caritate Pe teritoriul României.
Articolul 3
Denumirea Filialei române a Societății de binefacere „Jacob's Well Appeal” este „Jacob's Well România”.
Articolul 4
Sediul Filialei „Jacob's Well România” se stabilește în România, orașul șiret, str. Arcașilor nr. 21, județul Suceava.
Articolul 5
Scopurile activității Filialei „Jacob's Well Remania” vor fi:
a) ajutorarea persoanelor bolnave aflate în suferință și nevoie, precum și a celor handicapate;
b) procurarea, transportul și distribuirea de ajutoare medicale și umanitare pentru aceste persoane;
c) organizarea de cursuri și conferințe pentru personalul care lucrează în domeniul îngrijirii ori ocrotirii persoanelor precizate mai sus;
d) organizarea unor programe în acord cu ministerul Sănătății din România pentru recuperare socială a persoanelor handicapate, aflate în stare de nevoie;
e) colectarea de fonduri pentru obiectivele preconizatate.
Articolul 6
Fondurile Filialei „Jacob's Well România” vor fi asigurate, în principal, de Societatea de binefacere „Jacob's Well Appeal” din Anglia,
Pentru început, fondurile bănești ale Filialei „Jacob's Well România” sunt de 7.000 de lire sterline.
Filiala va putea primi donații, sub forma de bunuri sau bani, și de la alte persoane fizice sau juridice, pe care le va folosi numai conform scopurilor sale.
Articolul 7
Filiala „Jacob's Well România” va desfășura activități nonprofit, fără avantaje financiare proprii. Veniturile filialei vor servi numai la îndeplinirea scopurilor nepatrimoniale.
Articolul 8
Filiala „Jacob's Well România” va fi condusă de un director executiv numit de societatea de binefacere principală, care va hotărî și structura organizatorică a filialei.
Numirea directorului executiv al filialei se va face pe termen de 1 an.
După expirarea termenului prevăzut, organizația principală va putea prelungi mandatul directorului executiv existent sau va putea numi un alt director. Pentru primul an de activitate al Filialei „Jacob's Well România” este numit director executiv, de la data înființării, acesteia, domnișoara Marianne Goulding, cetățean englez, domiciliată în Stoke-on-trent, Anglia, identificată cu pașaportul nr. 002800420, emis de Passport Office Liverpool la data de 20.03.1991,
În această calitate, aceasta este împuternicită de conducerea Societății de binefacere „Jacob's Well Appeal” să conducă efectiv și să administreze filiala din România.
Articolul 9
În privința personalului, Filiala „Jacob's Well România” va lucra atât cu voluntari cât și cu angajați, români sau străini, în conformitate cu legile romane în vigoare, și va beneficia ds avantajele oferite de legea română.
Articolul 10
Orice modificare a prezentului statut va fi înregistrată conform prevederilor Legii nr. 21/1924.
Dispozițiile prezentului statut se vor completa cu cele prevăzute de legislația română în această materie.
România
Notariatul de Stat local al sectorului 3, București
Încheiere de autentificare nr. 17198, anul 1993, luna mai, ziua 11
În fața mea, Florea Maria, notar de stat, s-a prezentat Marianne Goulding, cetățean englez, identificata cu pașaportul nr. 002800420 emis de Passport Office Liverpool la data de 20.03.1994, domiciliată în Stoke-on-trent, Anglia, care, ca mandatar, al conducerii Societății de binefacere „Jacob's Well Appeal”, respectiv Peter John Beynon, președinte, posesor al pașaportului nr. B 308094 și Beryl Beynon, director medical, posesoare a pașaportului B 308095, a consimțit la autentificarea prezentului act, semnând toate exemplarele lui.
Se autentifică prezentul înscris conform art. 4 lit. a) și b) din Decretul nr. 377/1980.
S-a taxat cu 1.450 lei conform chitanței C.E.C., nr. 2667434 din 11.05.1993 emisă de agenția C.E.C.nr. 1848.
Guvernul României
Hotărâre privind alocarea din Fondul la dispoziția Guvernului României pentru relațiile cu Republica Moldova, pe anul 1993, a sumei de 4,0 milioane lei pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor Programului Comun de măsuri pe anul 1993 ca urmare a Protocolului de conlucrare dintre Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului din România și Ministerul Arhitecturii și Construcțiilor din Republica Moldova
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - Se aprobă alocarea din Fondul la dispoziția Guvernului României pentru relațiile cu Republica Moldova, pe anul 1993, a sumei, de 4,0 milioane lei pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor Programului comun de măsuri pe anul 1993, ca urmare a Protocolului de conlucrare dintre Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului din România și Ministerul Arhitecturii și Construcțiilor din Republica Moldova.
Art. 2. - Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului va lua măsurile necesare pentru efectuarea operațiunilor implicate de realizarea prevederilor art. 1 din prezenta hotărâre, precum și pentru controlul respectării destinației fondurilor alocate.
Contrasemnează:
Ministrul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, Marian Cristea
Guvernul României
Hotărâre privind alocarea unor fonduri din bugetul de stat pe anul 1993 pentru efectuarea lucrărilor de refacere a obiectivului de investiții „Alimentare cu apă a orașului Rădăuți”, județul Suceava
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - Se aprobă constituirea unui fond special, în sumă de 50 milioane lei, la nivelul județului Suceava, cu acoperire din Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 1993, pentru efectuarea lucrărilor de refacere a obiectivului de investiții „Alimentare cu apă a orașului Rădăuți”, județul Suceava, afectat de calamitățile naturale din lunile aprilie și mai 199-3.
Art, 2. - Suma prevăzută la art. 1 se va utiliza numai pentru efectuarea lucrărilor de refacere a obiectivului de investiții „Alimentare cu apă a orașului Rădăuți”, județul Suceava, afectat de calamitățile naturale produse în lunile aprilie și mai 1993.
Fondul special constituit cu această destinație se administrează de către organele teritoriale ale Ministerului Finanțelor.
Art. 3. - Ministerul Finanțelor va introduce modificările necesare în bugetul de stat pe anul 1993.
Contrasemnează:
Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu
Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmâncă
Guvernul României
Hotărâre privind alocarea unor fonduri din bugetul de stat pe anul 1993 pentru executarea lucrărilor de consolidare a versantului de nord-vest, situat în zona Terasei Băncuța din orașul Fălticeni, județul Suceava
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - Se aprobă constituirea unui fond special, în sumă de 200 milioane lei, la nivelul județului Suceava, cu acoperire din Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 1993, pentru înlăturarea efectelor fenomenului de alunecare a versantului de nord-vest, situat în zona Terasei Băncuța din orașul Fălticeni, județul Suceava.
Art. 2. - Suma prevăzută la art. 1 se va utiliza numai pentru efectuarea lucrărilor de consolidare a versantului de nord-vest, situat în zona Terasei Băncuța din orașul Fălticeni, județul Suceava.
Fondul special constituit cu această destinație se administrează de către organele teritoriale ale Ministerului Finanțelor.
Art. 3. - Ministerul Finanțelor va introduce modificările necesare în bugetul de stat pe anul 1993.
Contrasemnează:
Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu
Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmâncă
Guvernul României
Hotărâre privind alocarea unor fonduri din bugetul de stat pe anul 1993 pentru eliminarea pagubelor produse de alunecările de teren care au avut loc în comuna Slobozia Conachi, satul Izvoarele, din județul Galați
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - Se aprobă constituirea unui fond special, în sumă de 164 milioane lei, la nivelul județului Galați, - cu acoperire din Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 1993, pentru înlăturarea urmărilor alunecărilor de teren produse în comuna Slobozia Conachi, satul Izvoarele, - județul Galați.
Art. 2. - Suma prevăzută la art. 1 se va utiliza numai pentru refacerea celor 10 locuințe distruse în sătul Izvoarele, comuna Slobozia Conachi, județul Galați, precum și a drumurilor, rețelelor electrice, efectuarea unor studii de teren și proiectare, lucrări de stopare a prăbușirii versantului și plantări pentru stabilizarea terenurilor aferente.
Art. 3. - Sumele necesare pentru refacerea fiecărei gospodării afectate vor fi stabilite de către o comisie constituită din reprezentanți ai consiliului local și ai consiliului județean.
Fondul special constituit cu această destinație se administrează de către organele teritoriale ale Ministerului Finanțelor.
Art. 4. - Ministerul Finanțelor va introduce modificările necesare în bugetul de stat pe anul 1993.
Contrasemnează:
Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu
Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmâncă
Guvernul României
Hotărâre privind alocarea unor fonduri din bugetul de stat pe anul 1993 pentru înlăturarea pagubelor produse de inundațiile care au avut loc în comuna Tulucești, județul Galați
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - Se aprobă constituirea unui fond special, în sumă de 86 milioane lei, la nivelul județului Galați, cu acoperire din Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 1993, pentru înlăturarea urmărilor inundațiilor produse în comuna Tulucești, județul Galați, în luna mai 1993.
Art. 2. - Suma prevăzută la art. 1 se va utiliza numai pentru refacerea celor 4 imobile distruse și a celor 5 imobile deteriorate din comuna Tulucești, județul Galați, precum și a cleionajelor, terasărilor, plantațiilor, podețelor și canalelor care au fost distruse de viiturile apelor.
Art. 3. - Sumele necesare pentru refacerea fiecărei gospodării afectate vor fi stabilite de către o comisie constituită din reprezentanți ai consiliului local și ai consiliului județean.
Fondul special constituit cu această destinație se administrează de către organele teritoriale ale Ministerului Finanțelor.
Art. 4. - Ministerul Finanțelor va introduce modificările necesare în bugetul de stat pe anul 1093.
Contrasemnează:
Ministru de stat, ministrul finanțelor Florin Georgescu
Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmâncă
Guvernul României
Hotărâre privind alocarea din Fondul la dispoziția Guvernului României pentru relațiile cu Republica Moldova, pe anul 1993, a sumei de 245 milioane lei pentru livrări de medicamente de uz veterinar, motoare electrice pentru mașini de spălat și instalații sanitare
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - Se aprobă alocarea din Fondul la dispoziția Guvernului României pentru relațiile cu Republica Moldova, pe anul 1993, a sumei de 245 .milioane lei pentru livrări de: medicamente de uz Veterinar în sumă de 55 milioane lei, motoare electrice pentru mașini de spălat în sumă de 185,5 milioane lei și instalații sanitare în sumă de 4,5 milioane lei.
Art. 2. - Ministerul Industriilor va lua măsurile necesare pentru efectuarea operațiunilor implicate de realizarea prevederilor art. 1 din prezenta hotărâre, precum și pentru controlul respectării destinației fondurilor alocate.
Contrasemnează:
Ministrul industriilor, Dumitru Popescu
p. Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Ion Marin, secretar de stat
Ministru de statr ministrul finanțelor, Florin Georgescu
Guvernul României
Hotărâre privind transmiterea, fără plată, în administrarea Ministerului Apărării Naționale a două imobile situate în comuna Hemeiuș, județul Bacău
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - Se aprobă transmiterea, fără piață, din administrarea Regiei Autonome de Fond Locativ și Energie Termică Bacău, în administrarea Ministerului Apărării Naționale, a două imobile în suprafață de 620 mp împreună cu terenul aferent în suprafață de 5.500 mp, situate , în comuna Hemeiuș, județul Bacău.
Art. 2. - Predarea-primirea imobilelor prevăzute la art. 1 se va face prin protocol de predare-primire, pe bază de bilanț, cu întreg activul și pasivul existent la data transmiterii.
Contrasemnează:
Ministrul apărării naționale, general-locotenent Niculae Spiroiu
Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmâncă
Guvernul României
Hotărâre privind alocarea din Fondul la dispoziția Guvernului României pentru relațiile cu Republica Moldova, pe anul 1093, a sumei de 13 milioane lei pentru sprijinirea Republicii Moldova cu cadre didactice din România în anul școlar (universitar) 1993/1994
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - În vederea finanțării acțiunilor privind trimiterea în Republica Moldova a unor cadre didactice din învățământul preuniversitar și universitar din România în anul de învățământ 1993/1994, pentru anul 1993 se alocă suma de 13 milioane lei.
Art. 2. - Din fondul constituit potrivit art. 1 se vor efectua următoarele plăți:
- plata salariului de bază, corespunzător funcției didactice, nivelului studiilor, gradului didactic și vechimi în învățământ, precum și a celorlalte drepturi, pentru cadrele didactice din România care își vor desfășura activitatea în Republica Moldova;
- rambursarea cheltuielilor de transport, la plecarea și la revenirea la domiciliul de reședință din România, în conformitate cu prevederile legale.
Art. 3. - Pe perioada desfășurării activității în Republica Moldova, personalul didactic are calitatea de salariat al unității unde are funcția de bază, beneficiind de rezervarea catedrei și de toate drepturile și obligațiile ce decurg din această calitate, potrivit legislației în vigoare.
Art. 4. - Selecționarea și trimiterea personalului didactic în Republica Moldova se stabilesc prin ordin al ministrului învățământului, avându-se în vedere solicitările Ministerului științei și învățământului din Republica Moldova.
Art. 5. - Ministerul învățământului va lua măsurile corespunzătoare pentru efectuarea operațiunilor implicate de realizarea prevederilor art. 1 al prezentei hotărâri, precum și pentru controlul respectării destinației fondurilor alocate.
Art. 6. - Prevederile prezentei hotărâri se aplică începând cu anul școlar (universitar) 1993/1994.
Contrasemnează:
Ministrul învățământului, Liviu Maior
Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu
Ministru de stat, ministrul muncii și protecției sociale, Dan Mircea Popescu
p. Comitetul Interministerial pentru Relațiile României cu Republica Moldova, Ion Marin, secretar de stat
Guvernul României
Hotărâre privind alocarea unor fonduri din bugetul de stat pe anul 1993 pentru înlăturarea efectelor calamităților naturale produse în județul Harghita
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - Se aprobă constituirea, la nivelul județului Harghita, a unui fond special în sumă de 125 milioane lei, cu acoperire din Fondul de intervenție inpoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 1993 , pentru înlăturarea efectelor calamităților naturale produse în luna iulie 1993 în județul Harghita.
Art. 2. - Suma prevăzută la art. 1 se va utiliza numai pentru lucrări de refacere a zidurilor de sprijin, de apărare a malurilor și de consolidare a drumurilor și podurilor avariate, precum și pentru refacerea unei conducte de alimentare cu apă, potrivit listei anexă la prezenta hotărâre.
Fondul special constituit cu această destinație se administrează de către organele teritoriale ale Ministerului Finanțelor.
Art. 3. - Ministerul Finanțelor va introduce, modificările necesare în bugetul de stat pe anul 1993.
Contrasemnează:
Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu
Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmâncă
Anexă
Lista lucrărilor ce se realizează în județul Harghita pentru înlăturarea efectelor calamităților naturale din luna iulie 1993
| Nr. crt. | Denumirea obiectivului | Suma alocată - milioane lei - |
| Total general | 127,0 | |
| 1. | Refacerea zidurilor de sprijin de pe raza orașului Bălan, a comunelor Sînmartin - satul Lăzărești - și Sîncrăieni | 35,0 |
| 2. | Consolidarea podului peste râul Olt, respectiv refacerea podului peste afluentul Oltului | 25,0 |
| 3. | Consblidarea conductei de alimentare cu apă a orașului Bălan | 3,0 |
| 4. | Consolidarea drumurilor orășenești avariate de apă | 4,0 |
| 5. | Protejarea malurilor râului Olt și a afluenților de pe raza orașului Bălan | 5,0 |
Guvernul României
Hotărâre privind unele măsuri în legătură cu asigurarea plății în valută a cotizațiilor la organismele internaționale, datorate de către instituțiile publice
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - (1) Instituțiile publice, care realizează încasări în valută din activitatea desfășurată, au obligația de a vira sumele încasate la rezerva valutară a statului, păstrată la Banca Națională a României, iar contravaloarea în lei se varsă de către aceasta în contul bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, fondului pentru plata ajutorului de șomaj și fondurilor speciale extrabugetare, după caz.
(2) În categoria încasărilor în valută care, potrivit legii, se fac venit la bugetele menționate la art. 1 (1) se cuprind: taxele în valută pentru școlarizarea cetățenilor străini în România (cotă-parte de 1/3 cedată statului potrivit art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 41/1990); taxele în valută pentru prestații medicale acordate străinilor de către unitățile sanitare bugetare (în cazul Institutului Național de Gerontologie și Geriatrie „Ana Aslan” din București, cota-parte de 50% cedată statului potrivit art. 4 alin. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1002/1990); taxele în valută cu privire la mărcile de fabrică; de comerț și de serviciu datorate de persoanele fizice și juridice străine (cota-parte cedată statului potrivit art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 274/ 1991); taxele în valută privind protecția desenelor și modelelor industriale datorate de persoanele fizice și juridice străine {cota-parte cedată statului potrivit art. 28 din Legea nr. 129/1992); taxele în valută pentru cererile de brevete de invenții și pentru brevetele de invenții (cota-parte cedată statului potrivit art. 6 din Legea nr. 120/1992); contribuțiile în valută pentru fondurile de asigurări sociale de stat și la Fondul pentru plata ajutorului de șomaj; alte impozite, taxe și contribuții încasate în valută pe teritoriul României și care, potrivit dispozițiilor legale, reprezintă venituri bugetare.
Art. 2. - (1) Încasările în valută de natura celor prevăzute la art. 1 alin. (2) vor fi evidențiate de Banca Națională a României într-un cont distinct intitulat „Rezerva valutară pentru plata cotizațiilor la organismele internaționale”.
(2) Utilizarea valutei din acest cont se va efectua pe baza aprobărilor transmise de Ministerul Finanțelor pentru fiecare caz în parte, iar unitățile beneficiare vor suporta contravaloarea în lei a valutei la cursul de schimb al zilei în care are loc operațiunea bancară, din fondurile alocate de la buget în acest scop.
Art. 3. - (1) Prezenta hotărâre intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 1994.
(2) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, Ministerul Finanțelor împreună cu Banca Națională a României vor elabora instrucțiuni cu privire la destinația echivalentului în lei al valutei încasate pe fiecare categorie în parte și la modul de constituire și utilizare a încasărilor în valută din contul menționat la art. 2 alin. (1), care vor fi publicate în Monitorul Oficial al României.
Contrasemnează:
Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu
Guvernul României
Hotărâre privind spațiile cu altă destinație decât aceea de locuință din fondul locativ de stat deținute, cu titlu de chiriaș, de către instanțele judecătorești, parchetele de pe lângă acestea și notariatele de stat
Guvernul României hotărăște:
Articol unic. - Spațiile cu altă destinație decât aceea de locuință deținute, cu titlu de chiriaș, de către instanțele judecătorești, parchetele de pe lângă acestea și notariatele de stat se exceptează de la prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1228 din 21 noiembrie 1990 și ale Hotărârii Guvernului nr. 85 din 4 februarie 1991.
Pentru spațiile prevăzute la alin. 1, tarifele de închiriere se stabilesc de consiliile locale în limita cheltuielilor de administrare, întreținere și reparații aferente imobilelor respective.
Dispozițiile prezentei hotărâri se aplică și contractelor de închiriere în derulare, începând cu luna următoare intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
Contrasemnează:
Ministrul justiției, Petre Ninosu
Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu
Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmâncă
Guvernul României
Hotărâre privind alocarea din Fondul la dispoziția Guvernului României pentru relațiile eu Republica Moldova, pe anul 1993, a sumei de 95 milioane lei în vederea elaborării unor studii tehnice necesare pentru dezvoltarea căilor ferate din Republica Moldova, în scopul integrării acestora în rețeaua de transporturi europene
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - Se aprobă alocarea din Fondul la dispoziția Guvernului României pentru relațiile cu Republica Moldova, pe anul 1993, a sumei de 95 milioane lei, din care 70 milioane lei pentru elaborarea studiilor tehnice privind integrarea liniei de cale ferată Ungheni-Chișinău în rețeaua de transporturi europene și 25 milioane lei pentru începerea studiilor tehnice privind reconstrucția liniei existente Basarabeasca-Cahul, pe baza datelor de teren puse la dispoziție de Ministerul Transporturilor din Republica Moldova.
Art. 2. - Ministerul Transporturilor din România va lua măsurile necesare pentru efectuarea operațiunilor implicate de realizarea prevederilor art. 1 din prezenta hotărâre, precum și pentru controlul respectării destinației fondurilor alocate.
Contrasemnează:
Ministrul transporturilor, Paul Teodoru
Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu
Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Teodor Viorel Meleșcanu
Guvernul României
Hotărâre privind transmiterea, fără plată, în administrarea Curții de Conturi a unui imobil situat în municipiul Pitești, județul Argeș
Guvernul României hotărăște:
Art, 1. - Se aprobă transmiterea, fără plată, în administrarea Curții de Conturi a imobilului în suprafață de 423 mp și a terenului aferent, situate în municipiul Pitești, județul Argeș, str. Maior șonțu nr. 2 - Hotel aripa veche.
Art. 2. - Patrimoniul Societății Comerciale-„Cara” - S.A. Pitești[1] se diminuează cu surna de 50.470.750 lei, reprezentând valoarea imobilului transmis în administrarea Curții de Conturi, pentru Camera de Conturi a județului Argeș, potrivit hotărârii împuterniciților mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat,
Predarea-primirea imobilului se face pe bază de protocol.
Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului, Viorel Hrebenciuc
Președintele Curții de Conturi, prof. univ. dr. Ioan Bogdan
Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu
Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmâncă
Guvernul României
Hotărâre privind suplimentarea bugetului Camerei Deputaților pe anul 1993
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - Se aprobă suplimentarea bugetului Camerei Deputaților pe anul 1993 cu suma de 500 milioane lei la cap. 67.1 „Cheltuieli pentru organele autorității legislative” pentru cheltuieli de capital.
Art. 2. - Suma de 500 milioane lei se acoperă din fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului.
Contrasemnează:
Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu
Secretarul general al Camerei Deputaților, Acsinte Gaspar
Guvernul României
Hotărâre privind finanțarea din Fondul la dispoziția Guvernului României pentru relațiile cu Republica Moldova, pe anul 1993, a 200 abonamente complete la publicațiile Institutului Român de Standardizare
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - Se repartizează Institutului Român de Standardizare suma de 31,8 milioane lei din Fondul la dispoziția Guvernului României pentru relațiile cu Republica Moldova, pe anul 1993, constituit în baza Legii nr. 36/1993. pentru finanțarea a 200 abonamente complete la publicațiile Institutului Român de Standardizare pentru anul 1994.
Art. 2. - Institutul Român de Standardizare va contracta cu autoritățile abilitate tipărirea și transportul în Republica Moldova a celor 200 abonamente complete.
Contrasemnează:
Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu
Ministru de stat, ministru1 afaceri externe, Teodor Viorel Meleșcanu
Guvernul României
=== Hotărâre privind alocarea sumei de 200 milioane lei din Fondul la dispoziția Guvernului României pentru relațiile cu Republica Moldova pe anul 1993, pentru elaborarea Programului de priorități ale lucrărilor de reabilitare a drumurilor din Republica Moldova
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - Se aprobă alocarea sumei de 200 milioane lei Ministerului Transporturilor din Fondul la dispoziția Guvernului României pentru relațiile cu Republica Moldova, pe anul 1993, pentru elaborarea Programului de priorități ale lucrărilor de reabilitare în primă etapă a drumurilor din Republica Moldova.
Art. 2. - Ministerul Transporturilor va asigura controlul respectării destinației sumei alocate.
Contrasemnează:
Ministrul transporturilor, Paul Teodoru
Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu,
Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Teodor Viorel Meleșcanu
Acte ale Băncii Naționale a României
Circulară referitoare la unele modificări aduse anexei nr. 4 la Regulamentul privind efectuarea operațiunilor valutare - modificată prin Ordinul nr. 469/1993 al guvernatorului Băncii Naționale a României
Începând cu data de 1 ianuarie 1994, următoarele prevederi din "Normele privind efectuarea operațiunilor de schimb valutar pentru persoanele fizice (anexa nr. 4 la Regulamentul privind efectuarea operațiunilor valutare nr. V/3616/2/4 mai 1992, modificată prin Ordinul nr. 469 din 17 septembrie 1993 al guvernatorului Băncii Naționale a României) se modifică după cum urmează:
1. Punctul 7 din Capitolul III se modifică, având următorul cuprins:
„7. Casa de schimb valutar poate vinde valută sub formă de numerar (bancnote și monede), în valutele cotate de Banca .Națională a României, numai persoanelor fizice rezidente în România care solicită schimbul valutar în vederea efectuării de călătorii turistice,în străinătate, până la echivalentul a 500 dolari S.U.A. pe an de persoană.
Vânzarea se poate face numai pe bază de pașaport turistic individual. Suma în dolari (în cifre și litere) și data efectuării schimbului (ziua, luna, anul) se înscriu în mod obligatoriu în pașaport, fiind confirmate cu semnătura lucrătorului și ștampila punctului de schimb valutar.
În cazul vânzării altor valute decât dolarul S.U.A. în pașaport se va înscrie echivalentul în dolari S.U.A. al valutei vândute, stabilit pe. baza listei de cursuri valutare comunicată de Banca Națională a României, valabilă pentru data efectuării schimbului valutar.
În cazul persoanelor care efectuează cumpărări parțiale de valută în decursul anului, punctele de schimb valutar vor onora cererile solicitanților respectivi numai în limita sumelor în dolari S.U.A. care, potrivit mențiunilor înscrise anterior în pașaport de alte puncte de schimb valutar, reprezintă diferența până la plafonul maxim anual de 500 dolari S.U.A.”
2. Punctul 20 din Capitolul VI se modifică, având următorul cuprins:
„20. Dacă aceste reglementări nu sunt respectate sau dacă modul în care casele de schimb valutar își desfășoară activitatea este contrar reglementărilor valutare, Banca Națională a României va aplica următoarele sancțiuni:
a) avertisment;
b) suspendare temporară a autorizației;
c) revocarea definitivă a autorizației.
În cazul revocării definitive a autorizației unei case de schimb valutar, acționarii acesteia își pierd dreptul de a deschide o altă casă de schimb valutar pentru o perioadă de 5 ani.
Numele asociaților unici, asociaților sau acționarilor din societățile comerciale, supuși sancțiunii privind revocarea definitivă a autorizației de funcționare a casei de schimb valutar, vor fi publicate în Monitorul Oficial al României.”
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu
București, 23 decembrie 1993. Nr. 35.
Banca Națională a României
Regulament privind rezervele obligatorii ale societăților bancare la Banca Națională a României
I. Dispoziții generale
Art. 1. - În conformitate cu prevederile art. 25 din Legea nr. 34/1991 privind Statutul Băncii Naționale a României și ale art. 16 din Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancară, societățile bancare sunt obligate să păstreze în conturi, deschise la Banca Națională a României, rezerve obligatorii în condițiile prezentului regulament.
Art. 2. - Sunt obligate să constituie rezerve obligatorii, în conturi la Banca Națională a României următoarele instituții:
a) societățile bancare, constituite pe teritoriul României în conformitate cu prevederile Legii nr. 33/1991;
b) sucursalele băncilor, persoane juridice străine care operează pe teritoriul României.
Art. 3. - Rezervele obligatorii se înregistrează și se mențin într-un singur cont al societății bancare, deschis la sucursala Băncii Naționale a României din localitatea (județul) în care societatea bancară are sediul central.
Modul de funcționare și codificarea acestui cont sunt stabilite prin reglementări distincte.
Art. 4. - Termenii specifici utilizați în prezentul regulament vor avea următoarele accepțiuni:
a) baza de calcul o constituie nivelul mediu, pe perioada de observare, al elementelor de pasiv din bilanțul societăților bancare asupra cărora se aplică rata rezervelor obligatorii;
b) nivelul primar al bazei de calcul din bilanțul societăților bancare îl constituie nivelul elementelor de pasiv asupra cărora se aplică rata primară a rezervelor obligatorii;
c) nivelurile marginale ale bazei de calcul le constituie nivelurile medii, pe perioada de observare, care depășesc nivelul primar și asupra cărora se aplică ratele marginale ale rezervelor obligatorii;
d) perioada de observare este intervalul de timp pentru care se determină baza de calcul;
e) perioada de aplicare este intervalul de timp în care trebuie menținut în cont la Banca Națională a României nivelul prevăzut al rezervelor obligatorii;
f) rata primară a rezervelor obligatorii este rata (procentuală) care se aplică asupra nivelului primar al bazei de calcul;
s) ratele marginale ale rezervelor obligatorii sunt ratele (procentuale) care se aplică asupra nivelurilor marginale ale bazei de calcul;
h) nivelul prevăzut al rezervelor obligatorii reprezintă produsul dintre baza de calcul și rata rezervelor obligatorii;
i) nivelul efectiv al rezervelor obligatorii îl constituie soldul înregistrat de societatea bancară în contul pentru rezerve obligatorii și se determină pe baza mediei soldurilor zilnice pe perioada de aplicare;
j) excedentul de rezerve îl reprezintă diferența pozitivă dintre nivelul efectiv și nivelul prevăzut al rezervelor obligatorii;
k) deficitul de rezerve îl reprezintă diferența negativă dintre nivelul efectiv și cel prevăzut al rezervelor obligatorii.
II. Mecanismul sistemului rezervelor obligatorii
Art. 5. - Baza de calcul se constituie din:
a) mijloacele bănești în moneda națională atrase de societățile bancare de la persoanele fizice și juridice, sub formă de depozite sau instrumente negociabile sau nenegociabile, plătibile la vedere sau la termen, inclusiv sumele în tranzit între sediile societăților bancare. Se exceptează depozitele guvernamentale și cele asimilate acestora, precum și depozitele atrase de la alte instituții care, la rândul lor, sunt obligate să constituie rezerve obligatorii;
b) mijloacele bănești în valute convertibile, atrase de societățile bancare de la persoane juridice române, sub formă de depozite sau instrumente negociabile sau nenegociabile, plătibile la vedere sau la termen.
În funcție de obiectivele politicii sale monetare și de credit, Banca Națională a României poate stabili ca, pentru anumite elemente ale bazei de calcul, expres menționate, să diferențieze ratele rezervelor obligatorii aplicabile și să aplice una sau mai multe rate marginale ale rezervelor obligatorii.
În cazul în care Banca Națională a României decide aplicarea prevederilor alin. 2, nivelul prevăzut al rezervelor obligatorii se determină prin însumarea nivelurilor aferente fiecărui element al bazei de calcul.
Rezervele obligatorii aferente mijloacelor bănești în valute convertibile se calculează și se păstrează în lei la cursul valutar în vigoare în ultima zi calendaristică anterioară perioadei de aplicare.
Art. 6. - Perioada de observare o constituie a doua chenzină din luna anterioară și prima chenzină din luna de aplicare. Nivelul bazei de calcul se determină ca medie pe perioada de observare a soldurilor zilnice ale elementelor de pasiv prevăzute la art. 5.
La solicitarea societăților bancare, nivelul mediu al bazei de calcul poate fi stabilit pe seama soldurilor înregistrate în zilele de 7, 15, 23 și 30/31 din perioada de observare.
În cazul în care se constată că valorile din zilele respective nu sunt caracteristice pentru nivelul mediu ăl bazei de caicul, Banca Națională a României își rezervă dreptul de a solicita-societății bancare determinarea bazei de calcul potrivit alin. 1.
Art. 7. - În cazul în care rezervele obligatorii se determină pe baza unor rate marginale diferite de rata primară, societățile bancare vor furniza Băncii Naționale a României informațiile necesare determinării nivelului primar și, respectiv, a nivelurilor marginale aie rezervelor obligatorii în condițiile prevăzute la art. 8.
Art. 8. - În termen de 5 zile lucrătoare de la expirarea perioadei de observare, societățile bancare vor comunica în scris Băncii Naționale a României - Direcția de credite și operațiuni de piața - baza de calcul pentru determinarea rezervelor obligatorii.
Necomunicarea în termenul stabilit a bazei de calcul atrage după sine stabilirea discreționară a acesteia de către Banca Națională a României, eu toate consecințele care decurg asupra nivelului rezervelor obligatorii.
Art. 9. - Perioada ele aplicare este luna calendaristică. Pe durata acesteia, societățile bancare sunt obligate să mențină în cont la Banca Națională a României nivelul prevăzut al rezervelor obligatorii.
Încadrarea în cerințele privind rezervele obligatorii se realizează atunci când nivelul efectiv al rezervelor obligatorii, definit în art. 4 lit. i), este egal cu nivelul prevăzut al acestora.
Art. 10. - În cazul în care nivelul efectiv al rezervelor obligatorii este mai mic decât cel calculat, poate fi luată în considerare, în completarea rezervelor obligatorii, și o parte a numerarului aflat în casieriile societăților bancare.
Includerea numerarului în calculul nivelului efectiv al rezervelor obligatorii se face la cererea expresă a societăților bancare, în limitele stabilite de Banca Națională a României.
Pentru numerarul inclus în nivelul efectiv al rezervelor obligatorii, Banca Națională a României nu bonifică dobândă.
Art. 11. - Banca Națională a României stabilește ratele rezervelor obligatorii în funcție de obiectivele sale de politică monetară și le comunică societăților bancare cu cel puțin 7 zile înainte de perioada de aplicare.
Ratele rezervelor obligatorii rămân în vigoare până la comunicarea expresă a modificării lor.
Art. 12. - Nivelul efectiv al rezervelor obligatorii, determinat conform art. 4 lit. i), este purtător de dobândă până la nivelul prevăzut al rezervelor obligatorii.
Banca Națională a României stabilește și poate modifica, fără preaviz, rata dobânzii pentru rezervele obligatorii.
Excedentul de rezerve, așa cum este definit la art. 4 lit. i), nu este purtător de dobândă.
Art. 13. - Pentru deficitul de rezerve, așa cum este definit la art. 4 lit. k), se calculează și se percepe o dobândă penalizatoare specială pe durata unei luni calendaristica, cu o rată stabilită de Banca Națională a României.
Rata dobânzii penalizatoare se comunică fără preaviz.
III. Dispoziții finale
Art. 14. - Banca Națională a României își rezervă dreptul de a verifica, ia sediul societăților bancare, exactitatea datelor comunicate pentru calculul rezervelor obligatorii. Societățile bancare au obligația de a păstra documentația aferentă pe o perioadă de un an
Verificarea se poate realiza în centralele, sucursalele, filialele și agențiile societăților bancare, rezultatele constatate fiind consemnate în procese-verbale.
Art. 15. - Constituie contravenție ia prezentul regulament modificarea voluntară și arbitrară a unor operațiuni contabile și/sau a unor raportări statistice cu scopul vădit de a diminua nivelul prevăzut al rezervelor obligatorii. Contravenția se constată cu ocazia verificărilor efectuate potrivit art. 14 și se sancționează de către conducerea executivă a Băncii Naționale a României cu amendă de la 10 la 100 milioane lei, cu respectarea art. 49-51 din Legea nr. 34/1991, privind Statutul Băncii Naționale a României.
Art. 18. - În cazul în care, cu ocazia verificării efectuate la sediul unei societăți bancare, se constată că soldul numerarului în casierie este mai mic decât cel raportat pentru includerea în nivelul efectiv al rezervelor obligatorii, Banca Națională a României poate decide suspendarea aplicării prevederilor art. 10, pentru societatea bancară respectivă.
Guvernator, președintele Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu
București, 27 decembrie 1993. Nr. 4.
Banca Națională a României
Norme privind supravegherea pozițiilor valutare ale societăților bancare
În temeiul prevederilor art. 33 lit. g) din Legea nr. 34/1991 privind Statutul Băncii Naționale a României și ale art. 34 din Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancară, Banca Națională a României emite următoarele norme:
1. În vederea limitării riscurilor financiare care pot apărea ca urmare a desfășurării de operațiuni valutare, societățile bancare trebuie să posede:
a) un sistem de evidență, care să permită atât înregistrarea imediată a operațiunilor valutare, cât și determinarea pozițiilor valutare individuale și a pozițiilor valutare totala;
b) un sistem de supraveghere și gestiune a riscurilor valutare, stabilit pe bază de regulamente aprobate de consiliul de administrație al societății bancare;
c) un sistem de conturi permanent pentru verificarea respectării procedurilor necesare îndeplinirii dispozițiilor.
2. Poziția valutară deschisă netă a unei societăți bancare într-o anumită monedă străină reprezintă diferența dintre totalul creanțelor și totalul angajamentelor.
3. O poziție valutară deschisă netă este definită ca poziție lungă atunci când totalul creanțelor depășește totalul angajamentelor și este definită ca poziție scurtă atunci când totalul angajamentelor depășește totalul creanțelor.
4. În sensul prezentelor norme, prin total creanțe se înțelege suma soldurilor conturilor în valuta din activul bilanțului, plus creanțele în valută reflectate în afara bilanțului, iar prin „total angajamente”, suma soldurilor conturilor în valută din pasivul bilanțului, plus angajamentele în valută reflectate în afara bilanțului. Creanțele și angajamentele în valută din afara bilanțului, care se iau în calculul pozițiilor valutare deschise nete, precum și proporțiile în care se includ în acest calcul sunt cele prevăzute în anexa nr. 1 la prezentele norme.
5. Poziția valutară totală lungă reprezintă suma echivalentului în lei al pozițiilor valutare lungi, iar „poziția valutară totală scurtă”, suma echivalentului în lei al pozițiilor valutare scurte. Conversia în lei a creanțelor și angajamentelor, definite la pct. 4 de mai sus, se va efectua utilizându-se cursurile în lei ale valutelor respective, comunicate de Banca Națională a României, valabile la data pentru care se face raportarea.
6. Societățile bancare sunt obligate să mențină zilnic pozițiile valutare totale în limite prudente.
La sfârșitul fiecărei zile lucrătoare poziția valutară totală lungă nu va putea depăși 25% din fondurile proprii, iar poziția valutară totală scurtă nu va putea depăși 10% din fondurile proprii ale societăților bancare.
7. În sensul prezentelor norme, prin fonduri proprii ale unei societăți bancare se înțelege capitalul social vărsat, plus fondul de rezervă și fondul de risc din care se vor deduce participațiile la capitalul altor societăți bancare.
8. Societățile bancare vor raporta Băncii Naționale a României - Direcția de reglementare și supraveghere bancară - nivelul expunerii lor valutare, prin intermediul unui formular intitulat „Supravegherea pozițiilor valutare”, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 2 la prezentele norme.
Datele pentru care se întocmește formularul sunt 7, 15, 23 și 30/31 ale lunii în cazul în care una dintre aceste date este zi nelucrătoare, raportarea se întocmește pentru ziua lucrătoare anterioară.
Transmiterea formularului „Supravegherea pozițiilor valutare” la Banca Națională a României se face în termen de 3 zile lucrătoare ulterioare datei pentru care se întocmește raportarea.
9. Încălcarea prevederilor prezentelor norme atrage sancțiunile prevăzute de dispozițiile legale în vigoare.
10. Prezentele norme intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 1994.
11. Pe data intrării în vigoare a prezentelor norme, Normele Băncii Naționale a României nr. .6/1992, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 august 1992, își încetează aplicabilitatea.
Președintele Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu
București, 28 decembrie 1993. Nr. 9.
Anexa nr. 1
Lista creanțelor și a angajamentelor în valută din afara bilanțului, care se iau în calculul pozițiilor valutare deschise nete
| Elemente luate în calcul | Proporțiile de includere în calculul pozițiilor valutare |
| Angajamente | |
| 1. Acreditive de import în termen de valabilitate, negarantate prin colateral în valută, cu scadența de plată până la un an | 100% |
| 2. Incassouri de import garantate la plată de către bancă | 20% |
| 3. Garanții emise în valută | 20% |
| 4. Angajamente rezultate din tranzacții valutare la vedere și la termen | 100% |
| Creanțe | |
| 1. Acreditive de export în termen de valabilitate, cu încasare până la un an | 100% |
| 2. Documente de export remise la încasare la extern cu garanții bancare | 20% |
| 3. Garanții primite în valută | 20% |
| 4. Creanțe rezultate din tranzacții valutare la vedere și la termen | 100% |
Anexa nr. 2
Banca Națională a României
Direcția de reglementare și supraveghere bancară
Denumirea instituției.....................................
Data raportării...............................................
Nivelul fondurilor proprii (la data raportării)........
Supravegherea pozițiilor valutare
| Devize | Elemente luate în calcul | Curs valutar în lei | Echivalent în lei | Pondere față de fondurile proprii (%) | ||||
| Active (+) | Pasive (-) | Elemente în afară de bilanț (+/-) | Total (+/-) | Poziție lungă (+) (1+2+3) | Poziție scurtă (-) (1+2+3) | |||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | |
| Total | X | X | X | X | X | X | ||
| Poziție valutară totală - procent - ((PVTX100)/FP) | X | |||||||
Referințe
- ↑ Societatea Comercială -„Cara” - S.A. Pitești a fost înființată prin Decizia Prefecturii Județului Argeș nr. 247 din 21 decembrie 1993.
- ↑ Notă: Banca Națională a României va completa sau va-modifica lista angajamentelor și a creanțelor din prezenta anexă, precum și proporțiile de includere a acestora în calculul pozițiile valutare ori de câte ori se va considera necesar.