Monitorul Oficial 316/1994

De la wiki.civvic.ro
Sari la navigare Sari la căutare


Monitorul Oficial al României

Anul VI, Nr. issue::0316 - Partea I - Marți, 15 noiembrie year::1994

Decrete și legi

Decret privind aprobarea și supunerea spre ratificare Parlamentului a Acordului dintre România și Republica Slovacă pentru promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Bratislava la 3 martie 1994

În temeiul art. 91 alin. (1) și al art. 99 din Constituția României, precum și al art. 1 și 4 din Legea nr. 4/1991 privind încheierea și ratificarea tratatelor,
Președintele României decretează:

Art. 1. - Se aprobă Acordul dintre România și Republica Slovacă pentru promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Bratislava la 3 martie 1994.

Art. 2. - Acordul dintre România și Republica Slovacă pentru promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Bratislava la 3 martie 1994, se supune spre ratificare Parlamentului.

Președintele României, Ion Iliescu

În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnăm acest decret.
Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu

București, 26 mai 1994 | Nr. 84.


Lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Republica Slovacă privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Bratislava la 3 martie 1994

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. - Se ratifică Acordul dintre România și Republica Slovacă privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Bratislava la 3 martie 1994.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 16 iunie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Senatului, prof. univ. dr. Oliviu Gherman

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 24 octombrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Camerei Deputaților, Adrian Năstase

București, 10 noiembrie 1994 | Nr. 97.


Acord între România și Republica Slovacă privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor

România și Republica Slovacă, denumite în cele ce urmează părțile contractante,
dorind să intensifice cooperarea economică în avantajul reciproc al ambelor state,
intenționând să creeze și să mențină condiții favorabile pentru investițiile investitorilor unui stat pe teritoriul celuilalt stat și,
conștiente că promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, conform prezentului acord, stimulează inițiativele de afaceri în acest domeniu,
au convenit următoarele:
Articolul 1
Definiții

În sensul acestui acord:

1. Termenul investiție va cuprinde orice fel de activ investit, în legătură cu activitățile economice, de către un investitor al unei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante, în conformitate cu legile și reglementările celei din urmă, și va include, în special, dar nu exclusiv:

a) drepturi de proprietate asupra unor bunuri mobile și imobile, precum și alte drepturi precum ipoteci, sechestre, gajuri și drepturi similare;

b) acțiuni, obligațiuni și părți sociale ale societăților sau orice altă formă de participare într-o societate;

c) drepturi de creanță sau alte drepturi referitoare la prestații având o valoare economică, asociate cu o investiție;

d) drepturi de proprietate intelectuală, cum sunt: drepturi de autor, brevete, design sau modele industriale, mărci de comerț sau de serviciu, nume comerciale, know-how și goodwill, precum și orice alte drepturi similare recunoscute de legile părților contractante;

e) concesiuni în conformitate cu legea, incluzând concesiuni privind prospectarea, extracția sau exploatarea resurselor naturale, precum și alte drepturi conferite prin lege, prin contract sau prin hotărârea autorităților, în conformitate cu legea.

Orice modificare a formei în care sunt investite sau reinvestite activele nu va afecta caracterul lor de investiție.

2. Termenul investitor se referă, în legătură cu ambele părți contractante, la:

a) persoane fizice care, în conformitate cu legile acelei părți contractante, sunt considerate a fi cetățenii ei;

b) persoane juridice, incluzând societăți comerciale, corporații, asociații de afaceri și alte organizații, care sunt legal constituite sau organizate în conformitate cu legislația acelei părți contractante și care își au sediul împreună cu activitățile economice efective pe teritoriul aceleiași părți contractante.

3. Termenul venituri desemnează sumele produse de o investiție și include, în special, dar nu exclusiv, profituri, dobânzi, majorări de capital, acțiuni, dividende, redevențe, prime de conducere, drepturi de asistență tehnică sau alte onorarii, indiferent de forma în care este plătit venitul.

4. Termenul teritoriu înseamnă teritoriul părților contractante, inclusiv apele teritoriale, precum și platforma continentală, asupra cărora statul respectiv își exercită, drepturile suverane și jurisdicția, în conformitate cu dreptul internațional.

Articolul 2
Promovare și admitere

1. Fiecare parte contractantă va promova, pe cât posibil, investițiile efectuate pe teritoriul său de către investitorii celeilalte părți contractante și va admite aceste investiții în conformitate cu legile și reglementările sale.

2. Dacă o parte contractantă a admis o investiție pe teritoriul său, ea va acorda, în conformitate cu legile și reglementările sale, autorizațiile necesare în legătură cu acea investiție, inclusiv autorizațiile pentru angajarea de personal de conducere și tehnic la alegerea sa, indiferent de naționalitate.

Articolul 3
Protejarea și tratamentul național și cel al națiunii celei mai favorizate

1. Fiecare parte contractantă va proteja pe teritoriul său investițiile efectuate de investitorii celeilalte părți contractante, în conformitate cu legile și reglementările sale, și nu va afecta prin măsuri nerezonabile sau discriminatorii managementul, întreținerea, folosința, fructificarea, extinderea, vânzarea sau lichidarea acestor investiții.

2. Fiecare parte contractantă va asigura un tratament just și echitabil pe teritoriul său investițiilor investitorilor celeilalte părți contractante. Acest tratament nu va fi mai puțin favorabil decât cel acordat de fiecare parte contractantă investițiilor efectuate pe teritoriul său de proprii investitori sau decât cel acordat de fiecare parte contractantă investițiilor efectuate pe teritoriul său de către investitorii oricărui stat terț, dacă acest din urmă tratament este mai favorabil.

3. Prevederile paragrafelor 1 și 2 ale acestui articol nu vor fi interpretate în sensul de a obliga o parte contractantă să extindă asupra investitorilor celeilalte părți beneficierea de orice tratament, preferință sau privilegiu care poate fi extins de către prima parte contractantă, în virtutea:

a) oricărei uniuni vamale sau zone de comerț liber sau uniuni monetare sau unor acorduri internaționale similare, care reglementează astfel de uniuni sau instituții, sau altor forme de cooperare regională la care oricare dintre părțile contractante este sau poate deveni parte;

b) oricărui acord internațional sau aranjament referitor, în întregime sau parțial, la impozitare.

Articolul 4
Despăgubirea pentru pierderi

1. Dacă investițiile investitorilor oricărei părți contractante suferă pierderi datorate războiului, unui conflict armat, unei stări de necesitate națională, unei revolte, insurecții, răscoale sau altor evenimente similare pe teritoriul celeilalte părți contractante, atunci acestora li se va acorda de către ultima parte contractantă, în ceea ce privește restituirea, indemnizația, compensația sau altă reglementare, un tratament nu mai puțin favorabil decât cel pe care îl acordă propriilor săi investitori sau investitorilor oricărui stat terț.

2. Fără a prejudicia prevederile paragrafului 1 al acestui articol, investitorilor unei părți contractante, care, în oricare dintre evenimentele menționate în acest paragraf, suferă pierderi pe teritoriul celeilalte părți contractante ca urmare a:

a) rechiziționării proprietății lor de către autoritățile acesteia, inclusiv forțele militare;

b) distrugerii proprietății lor de către autoritățile anterior menționate care nu a fost produsă în acțiuni de luptă sau nu a fost cerută de necesitatea situației, li se va acorda o despăgubire justă și adecvată pentru pierderile suferite în timpul perioadei de rechiziționare sau ca urmare a distrugerii proprietății. Plățile rezultate vor fi liber transferabile, în valută convertibilă, fără întârziere.

Articolul 5
Exproprierea

1. Investițiile investitorilor oricărei părți contractante nu vor fi naționalizate, expropriate sau supuse unor măsuri cu efect echivalent naționalizării sau exproprierii - denumite în continuare expropriere - pe teritoriul celeilalte părți contractante, decât în interes public. Exproprierea va avea loc, conform unei proceduri legale, pe o bază nediscriminatorie și va fi însoțită de prevederi privind plata unei compensații prompte, adecvate și efective. Această compensație va corespunde valorii de piață a investiției expropriate, imediat înainte ca exproprierea sau exproprierea iminentă să devină cunoscută în mod public, va include dobânda de la data exproprierii, va fi acordată fără întârziere, va fi efectiv realizabilă și liber transferabilă în valută convertibilă.

2. Investitorul afectat va avea dreptul la o analiză promptă, de către autoritatea judecătorească sau de către altă autoritate independentă a acelei părți contractante, a cazului său și a evaluării investiției sale, în conformitate cu principiile prevăzute în acest articol.

3. Prevederile paragrafului 1 al acestui articol se vor aplica, de asemenea, când o parte contractantă expropriază activele unei societăți care este înființată sau constituită pe baza legilor în vigoare, în orice parte a propriului său teritoriu, și la care investitorii celeilalte părți contractante dețin acțiuni.

Articolul 6
Transferuri

1. Fiecare parte contractantă pe al cărei teritoriu s-au efectuat investiții de către investitorii celeilalte părți contractante va garanta acelor investitori transferul liber al plăților în legătură cu aceste investiții, în special pentru:

a) capitalul și sumele suplimentare pentru întreținerea sau dezvoltarea investiției;

b) profiturile, dobânzile, dividendele și alte venituri curente;

c) fondurile pentru rambursarea împrumuturilor;

d) redevențele sau onorariile;

e) sumele rezultate din vânzarea sau lichidarea investiției;

f) câștigurile persoanelor fizice, conform legilor și reglementărilor părții contractante unde au fost efectuate investițiile.

2. În sensul acestui acord ratele de schimb vor fi ratele oficiale în vigoare pentru tranzacțiile curente la data transferului, dacă nu s-a convenit altfel.

Articolul 7
Subrogarea

1. Dacă o parte contractantă sau agenția desemnată de aceasta efectuează o plată propriilor săi investitori în baza unei garanții pe care a acordat-o în legătură cu o investiție pe teritoriul celeilalte părți contractante, ultima parte contractantă va recunoaște:

a) cesiunea, în baza legii sau ca urmare a unei tranzacții legale în acea țară, a oricărui drept sau pretenție de la investitor către prima parte contractantă sau agenția desemnată de aceasta, precum și,

b) că prima parte contractantă sau agenția desemnată de către aceasta este îndreptățită, în virtutea subrogării, să exercite drepturile și să revendice pretențiile acelui investitor și că își va asuma obligațiile în legătură cu investiția.

2. Drepturile sau pretențiile subrogate nu vor depăși drepturile sau pretențiile originare ale investitorului.

Articolul 8
Investiții anterioare acordului

Prezentul acord se va aplica și investițiilor de pe teritoriul unei părți contractante efectuate, în conformitate cu legile și reglementările sale, de către investitorii celeilalte părți contractante anterior intrării în vigoare a acestui acord. Totuși, acordul nu se va aplica diferendelor survenite anterior intrării sale în vigoare.

Articolul 9
Alte obligații

1. Dacă legislația oricărei părți contractante prevede pentru investițiile investitorilor celeilalte părți contractante un tratament mai favorabil decât cel prevăzut de prezentul acord, această legislație va prevala acestui acord, în măsura în care este mai favorabilă.

2. Fiecare parte contractantă va respecta orice alte obligații pe care și le-a asumat privind investițiile efectuate pe teritoriul său de investitorii celeilalte părți contractante.

Articolul 10
Reglementarea diferendelor dintre o parte contractantă și un investitor al celeilalte părți contractante referitoare la investiții

1. În scopul rezolvării diferendelor cu privire la investiții între o parte contractantă și un investitor al celeilalte părți contractante, vor avea loc consultări între părțile interesate, în vederea soluționării cazului, pe cât posibil, pe cale amiabilă.

2. Dacă aceste consultări nu conduc la o soluție în termen de 6 luni de la data cererii de soluționare, investitorul poate supune diferendul, la alegerea sa, spre soluționare la:

a) instanța judecătorească competentă a părții contractante pe teritoriul căreia s-a efectuat investiția; sau

b) Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții (I.C.S.I.D.), prevăzut de Convenția pentru reglementarea diferendelor relative la investiții între state și persoane ale altor state, deschisă spre semnare la Washington D.C. la 18 martie 1965, în cazul în care ambele părți contractante vor deveni părți ale acestei convenții; sau

c) unui tribunal arbitral ad-hoc, care, dacă nu s-a convenit altfel între părțile în diferend, va fi constituit pe baza regulilor de arbitraj ale Comisiei Națiunilor Unite pentru Drept Comercial Internațional (UNCITRAL).

3. Fiecare parte contractantă consimte, prin aceasta, să supună diferendele privind investițiile concilierii sau arbitrajului internațional.

4. Partea contractantă care este parte la diferend nu va invoca niciodată, pe durata procedurilor privind diferendele legate de investiții, ca apărare, imunitatea sa sau faptul că investitorul a primit o despăgubire în cadrul unui contract de asigurare acoperind integral sau parțial prejudiciul ori pierderea suferită.

Articolul 11
Reglementarea diferendelor dintre părțile contractante

1. Diferendele dintre părțile contractante privind interpretarea sau aplicarea prevederilor acestui acord vor fi soluționate prin consultări sau negocieri.

2. Dacă cele două părți contractante nu pot ajunge la un acord în termen de 6 luni de la declanșarea diferendului între ele, acesta, la cererea oricărei părți contractante, se va supune unui tribunal arbitral compus din trei membri. Fiecare parte contractantă va numi un arbitru, iar cei doi arbitri vor numi un președinte care va fi cetățean al unui stat terț.

3. Dacă una dintre părțile contractante nu a numit propriul arbitru și nu a dat curs invitației celeilalte părți contractante să facă numirea în termen de 2 luni, arbitrul va fi numit, la cererea acestei părți contractante, de către președintele Curții Internaționale de Justiție.

4. Dacă ambii arbitri nu pot ajunge la un acord privind alegerea președintelui, în termen de 2 luni de la numirea lor, acesta va fi numit, la cererea oricărei părți contractante, de către președintele Curții Internaționale de Justiție.

5. Dacă, în cazurile specificate în paragrafele 3 și 4 ale acestui articol, președintele Curții Internaționale de Justiție este împiedicat să își îndeplinească funcția sa sau dacă este cetățean al uneia dintre părțile contractante, numirea se va face de către vicepreședinte și dacă acesta din urmă este împiedicat sau dacă este cetățean al uneia dintre părțile contractante, numirea se va face de către judecătorul cu cel mai înalt grad al Curții, care nu este cetățean al uneia dintre părțile contractante.

6. În lipsa altor prevederi ale părților contractante tribunalul își va stabili procedura.

7. Fiecare parte contractantă va suporta cheltuielile arbitrului pe care l-a numit și ale reprezentantului său în procedurile arbitrale. Cheltuielile pentru președinte și celelalte cheltuieli vor fi suportate în părți egale de către părțile contractante.

8. Hotărârile tribunalului sunt definitive și obligatorii pentru fiecare parte contractantă.

Articolul 12
Intrarea în vigoare, durata și expirarea

1. Fiecare parte contractantă va notifica celeilalte îndeplinirea procedurilor cerute de legile sale pentru intrarea în vigoare a acestui acord. Acest acord va intra în vigoare la data celei de-a doua notificări.

2. Acest acord va rămâne în vigoare pentru o perioadă de 10 ani și va continua să rămână în vigoare dacă, cu un an înainte de expirarea perioadei inițiale sau ulterioare, oricare parte contractantă nu va notifica celeilalte, în scris, intenția sa de a denunța acordul.

3. În legătură cu investițiile efectuate anterior expirării acestui acord, prevederile acestui acord vor continua să fie valabile pentru o perioadă de 10 ani de la data expirării.

Drept pentru care, subsemnații, pe deplin autorizați, au semnat acest acord.

Întocmit la Bratislava, la 3 martie 1994, în două exemplare originale, în limbile română, slovacă și engleză, fiecare text fiind egal autentic. În caz de diferență în interpretare, textul în limba engleză va prevala.

Pentru România,
Nicolae Văcăroiu
Pentru Republica Slovacă,
Vladimir Meciar


Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre România și Republica Slovacă privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Bratislava la 3 martie 1994

În temeiul art. 77 alin. (1) și al art. 99 alin. (1) din Constituția României,
Președintele României decretează:

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Acordului dintre România și Republica Slovacă privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Bratislava la 3 martie 1994, și se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 8 noiembrie 1994 | Nr. 212.



Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre privind transmiterea, fără plată, a unui imobil, situat în municipiul București, în administrarea Ministerului Culturii

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă transmiterea, fără plată, a imobilului compus din construcții și terenul aferent acesteia, situat în municipiul București, str. Zambaccian nr. 21A, sectorul 1, din administrarea Regiei Autonome „Locato" de sub autoritatea Ministerului Afacerilor Externe în administrarea Muzeului Național de Artă din subordinea Ministerului Culturii, în vederea reorganizării și reintroducerii în circuitul muzeistic național a colecției de artă „K.H. Zambaccian".

Art. 2. - Patrimoniul Regiei Autonome „Locato" se diminuează în mod corespunzător cu valoarea de inventar a imobilului transmis potrivit art. 1.

Art. 3. - Predarea-primirea imobilului prevăzut la art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părțile interesate, în termen de 30 de zile de la data publicării hotărârii în Monitorul Oficial al României, conform bilanțului întocmit la 30 septembrie 1994.

Art. 4. - Hotărârea Guvernului nr. 515/1994 privind transmiterea unui imobil, situat în municipiul București, în administrarea Ministerului Culturii își încetează aplicabilitatea.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 31 octombrie 1994 | Nr. 750.

Contrasemnează:

Ministrul culturii,
Marin Sorescu
Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Florin Georgescu
Ministru de stat, ministrul afacerilor externe,
Teodor Viorel Meleșcanu
Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală,
Octav Cozmâncă


Hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate a obiectivului de investiții „Dezvoltarea transportului în comun cu tramvaie în municipiul Botoșani", județul Botoșani

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă studiul de fezabilitate a obiectivului de investiții „Dezvoltarea transportului în comun cu tramvaie în municipiul Botoșani", județul Botoșani, cu caracteristicile principale și indicatorii tehnico-economici cuprinși în anexa[1] la prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finanțarea obiectivului de investiții prevăzut la art. 1 se face din surse proprii, din credite bancare, din alte fonduri legal constituite cu această destinație și, în completare, de la bugetul local, conform listelor de investiții aprobate potrivit legii.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 31 octombrie 1994 | Nr. 751.

Contrasemnează:

Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală,
Octav Cozmâncă
Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Florin Georgescu


Hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate a obiectivului de investiții „Rețele distribuție de gaze naturale în orașul Isaccea", județul Tulcea

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă studiul de fezabilitate a obiectivului de investiții „Rețele distribuție de gaze naturale în orașul Isaccea", județul Tulcea, cu caracteristicile principale și indicatorii tehnico-economici prevăzuți în anexa[2] la prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finanțarea obiectivului de investiții prevăzut la art. 1 se face din fondurile bugetului local și din alte fonduri legal constituite cu această destinație, conform listelor de investiții aprobate potrivit legii.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 31 octombrie 1994 | Nr. 752.

Contrasemnează:

Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală,
Octav Cozmâncă
Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Florin Georgescu


Hotărâre privind normarea parcului auto și a consumului de carburant pentru autoturismele din dotarea aparatului de lucru al Guvernului

În temeiul art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 63/1994,
Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Pentru aparatul de lucru al Guvernului, numărul de autoturisme destinate transportului de persoane este de 58, inclusiv cele din parcul comun, din care, pentru activitățile specifice, un număr de 21.

Art. 2. - Consumul lunar normat de carburant se stabilește la nivelul aprobat prin anexa nr. 2, punctul II, la Ordonanța Guvernului nr. 63/1994, pentru ministere și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale.

Art. 3. - Nu se consideră depășiri la consumul de carburanți normat pe autoturism consumul care, la nivelul anului, se încadrează în limita combustibilului normat în raport cu numărul de autoturisme stabilit potrivit art. 1 al prezentei hotărâri.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 31 octombrie 1994 | Nr. 753.

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,
Viorel Hrebenciuc
Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Florin Georgescu


Hotărâre privind utilizarea în anul 1994 a fondurilor de contrapartidă generate de ajutoarele acordate României de Uniunea Europeană

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă alocarea sumei de 7.010 milioane lei din fondurile de contrapartidă generate de ajutoarele acordate României de Uniunea Europeană, pentru finanțarea proiectelor prevăzute în „Programul indicativ pe anul 1994 de utilizare a fondurilor de contrapartidă generate de ajutoarele acordate de Uniunea Europeană", cuprins în anexa la prezenta hotărâre, elaborat în conformitate cu Memorandumul de înțelegere încheiat între Guvernul României și Comisia Europeană în luna septembrie 1991.

Art. 2. - Ministerul Finanțelor va încheia cu beneficiarii proiectelor, nominalizați în programul indicativ, convenții privind alocarea, utilizarea și procedurile de control privind utilizarea sumelor aprobate.

Art. 3. - Ministerul Finanțelor poate sista finanțarea proiectelor prevăzute în anexă în cazul în care constată nerespectarea de către beneficiari a prevederilor convenției încheiate, până la soluționarea problemelor care au determinat această măsură.

Art. 4. - Ministerul Finanțelor va informa semestrial Guvernul asupra stadiului utilizării alocărilor prevăzute în programul indicativ.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 31 octombrie 1994 | Nr. 754.

Contrasemnează:

Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Florin Georgescu


Anexă

Programul indicativ pe anul 1994
de utilizare a fondurilor de contrapartidă generate de ajutoarele acordate de Uniunea Europeană
Proiect Beneficiar Alocarea
-mil. lei-
Alocări 7.010
1. Sectorul sănătate Ministerul Sănătății 608
  din care:
  Reabilitarea spațiilor necesare realizării lanțului de frig pentru vaccinurile utilizate în cadrul Programului național de imunizări 250
  Achiziționarea de pungi hematologice pentru realizarea Programului de transfuzie sanguină 220
  Modernizarea sistemului de telecomunicații al Spitalului Clinic „N. Gh. Lupu" București 110
  Cercetarea posibilităților de valorificare a drogurilor confiscate în urma acțiunilor de luptă împotriva crimei organizate 28
2. Sectorul agricultură Ministerul Agriculturii și Alimentației 647
  din care:
  Activitățile Centrului Român pentru Utilizarea Teledetecției în Agricultură în cadrul proiectului de realizare a sistemului informațional și de prognozare al agriculturii 85
  Reabilitarea și dotarea piețelor cu ridicata în cadrul proiectului de realizare a canalelor de distribuție a produselor agricole 300
  Înființarea și dotarea centrului Național de Perfecționare a Cultivatorilor de Cartofi Brașov 262
3. Protecția copilului Secretariatul General al Guvernului 2.000
  Dezinstituționalizare, dezvoltare instituții de tip familial, centre de zi, reintegrare copiii străzii, formare personal, reparare instituții de resort, acțiuni ale Secretariatului permanent
4. Sectorul financiar Ministerul Finanțelor 1.000
  Reabilitarea spațiilor și dotarea trezoreriilor locale
5. Sectorul cultură Ministerul Culturii 1.500
  Consolidarea și restaurarea Ateneului Român
6. Sectorul administrației publice Secretariatul General al Guvernului 890
  din care:
  Dotarea centrelor teritoriale de formare a personalului din administrația publică locală 490
  Modernizarea sistemului informațional și de telecomunicații al Guvernului 400
7. Coordonarea asistenței nerambursabile acordată de țările membre ale „Grupului celor 24" Secretariatul General al Guvernului 200
8. Integrare europeană Ministerul Cercetării și Tehnologiei 165
  din care:
  Amenajarea sediului Centrului de Informare Europeană 50
  Modernizarea Institutului Național de Informare și Documentare 115



Referințe

  1. Anexa se comunică numai beneficiarului de investiție.
  2. Anexa se comunică numai beneficiarului de investiție.