Monitorul Oficial 318/1994
Monitorul Oficial al României
Anul VI, Nr. issue::0318 - Partea I - Miercuri, 16 noiembrie year::1994
Decrete și legi
Decret privind aprobarea și supunerea spre ratificare Parlamentului a Convenției consulare dintre România și Marea Jamahirie Arabă Libiană Populară Socialistă, semnată la București la 1 iulie 1993
- În temeiul art. 91 alin. (1) și al art. 99 din Constituția României, precum și al art. 1 și 4 din Legea nr. 4/1991 privind încheierea și ratificarea tratatelor,
- Președintele României decretează:
Art. 1. - Se aprobă Convenția consulară dintre România și Marea Jamahirie Arabă Libiană Populară Socialistă, semnată la București la 1 iulie 1993.
Art. 2. - Convenția consulară dintre România și Marea Jamahirie Arabă Libiană Populară Socialistă, semnată la București la 1 iulie 1993, se supune spre ratificare Parlamentului.
Lege pentru ratificarea Convenției consulare dintre România și Marea Jamahirie Arabă Libiană Populară Socialistă, semnată la București la 1 iulie 1993
- Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic. - Se ratifică Convenția consulară dintre România și Marea Jamahirie Arabă Libiană Populară Socialistă, semnată la București la 1 iulie 1993.
Convenție consulară între România și Marea Jamahirie Arabă Libiană Populară Socialistă
- România și Marea Jamahirie Arabă Libiană Populară Socialistă,
- în dorința de a dezvolta legăturile de prietenie dintre ele pe baza respectării principiilor suveranității și independenței naționale, neamestecului în treburile interne, egalității în drepturi și avantajului reciproc,
- dorind să reglementeze relațiile lor consulare, să definească drepturile, privilegiile și imunitățile oficiilor consulare și ale membrilor acestora și să asigure protejarea intereselor lor și ale cetățenilor lor,
- au hotărât să încheie o convenție consulară și au convenit asupra celor ce urmează:
- Capitolul I
- Definiții
- Articolul 1
În înțelesul prezentei convenții, expresiile de mai jos au sensul indicat în dreptul fiecăreia:
1. oficiu consular: consulat general, consulat, viceconsulat sau agenție consulară;
2. circumscripție consulară: teritoriul stabilit și destinat oficiului consular pentru exercitarea funcțiilor sale;
3. șef al oficiului consular: persoana însărcinată să acționeze în această calitate;
4. funcționar consular: orice persoană însărcinată să exercite funcții consulare, inclusiv șeful oficiului consular;
5. angajat consular: orice persoană care face parte din serviciul administrativ sau tehnic al oficiului consular;
6. membru al personalului de serviciu: orice persoană afectată serviciului casnic al oficiului consular;
7. membru al oficiului consular: funcționarii consulari, angajații și membrii personalului de serviciu;
8. membru al personalului privat: orice persoană angajată numai în serviciul particular al unui membru al oficiului consular;
9. membru de familie: soțul (soția), copiii minori și părinții unui membru al oficiului consular, cu condiția să locuiască împreună cu acesta;
10. localuri consulare: orice clădiri sau părți din clădiri și terenurile aferente, oricui ar aparține, care sunt folosite numai pentru oficiul consular, inclusiv reședința șefului oficiului consular;
11. arhive consulare: toate documentele, corespondența, cărțile, filmele, benzile de înregistrare și registrele oficiului consular, precum și materialul de cifru împreună cu instrumentarul său, fișierele și mobilierul destinate să le protejeze;
12. corespondența oficială: toată corespondența referitoare la oficiul consular și la funcțiile sale;
13. cetățean al statului trimițător: orice persoană care, în conformitate cu legislația statului trimițător, are cetățenia acestuia;
14. persoană juridică a statului trimițător: orice persoană juridică constituită potrivit legislației în vigoare în statul trimițător și care are naționalitatea acestui stat;
15. navă a statului trimițător: orice navă care navighează sub pavilionul statului trimițător cu autorizația și în conformitate cu legislația sa, cu excepția navelor de război;
16. aeronavă a statului trimițător: orice aeronavă înmatriculată în statul trimițător în conformitate cu legislația sa și purtând însemnul său distinctiv.
- Capitolul II
- Relații consulare
- Articolul 2
1. Un oficiu consular se înființează numai cu consimțământul statului de reședință.
2. Sediul și rangul unui oficiu, precum și delimitarea circumscripției acestuia se stabilesc prin înțelegere între statul trimițător și statul de reședință.
3. Orice modificare ulterioară cu privire la sediul și rangul oficiului consular, precum și la circumscripția consulară se va face, de asemenea, numai prin înțelegere între cele două părți contractante.
- Articolul 3
1. Desemnarea șefului oficiului consular se face de statul trimițător, după obținerea pe cale diplomatică a acordului prealabil al statului de reședință.
2. După obținerea acordului prevăzut la paragraful 1, statul trimițător va transmite pe cale diplomatică o patentă consulară Ministerului Afacerilor Externe sau, după caz, Secretariatului Comitetului Popular General pentru Legături Externe și Cooperare Internațională, al statului pe teritoriul căruia șeful oficiului consular urmează să-și desfășoare activitatea, în care se vor menționa numele complet al acestuia, gradul său, sediul oficiului și circumscripția consulară.
3. Șeful oficiului consular are dreptul să-și exercite funcțiile după obținerea autorizației emise de statul de reședință.
4. Statul de reședință are dreptul de a acorda șefului oficiului consular o autorizație provizorie pentru a-și începe activitatea până la emiterea documentului de autorizare a numirii.
5. Imediat ce i s-a permis șefului oficiului consular, chiar cu titlu provizoriu, să-și desfășoare activitatea, statul de reședință va lua toate măsurile pentru a-i da posibilitatea acestuia să-și exercite funcțiile.
- Articolul 4
1. În cazul în care șeful oficiului consular este în imposibilitate de a-și exercita funcțiile sale sau dacă postul este vacant, statul trimițător poate să împuternicească pe unul dintre funcționarii consulari din cadrul aceluiași oficiu consular sau din alt oficiu consular de pe teritoriul statului de reședință, sau pe unul dintre membrii personalului diplomatic al misiunii sale diplomatice în statul de reședință, să exercite temporar funcția de șef al oficiului consular.
Ministerul Afacerilor Externe sau, după caz, Secretariatul Comitetului Popular pentru Legături Externe și Cooperare Internațională al statului de reședință, va fi informat despre numele complet al persoanei respective.
2. Persoana împuternicită temporar ca șef al oficiului consular are dreptul să exercite funcțiile care revin șefului oficiului consular și beneficiază de privilegiile și imunitățile recunoscute acestuia prin prezenta convenție.
3. Desemnarea unuia dintre membrii personalului diplomatic la oficiul consular conform paragrafului 1 nu afectează privilegiile și imunitățile ce decurg din statutul său diplomatic.
- Articolul 5
1. Funcționarii consulari vor fi, de regulă, cetățeni ai statului trimițător care nu au domiciliul pe teritoriul statului de reședință.
2. Angajații consulari și membrii personalului de serviciu ai oficiului consular pot fi cetățeni ai statului trimițător, ai statului de reședință sau cetățeni ai unui stat terț.
- Articolul 6
1. Statul trimițător stabilește numărul membrilor oficiului său consular în funcție de volumul de muncă și de necesitățile unei normale desfășurări a activității oficiului.
2. Statul de reședință poate să ceară menținerea numărului membrilor oficiului consular în limitele pe care le consideră rezonabile și normale ținând seama de condițiile și situația din statul de reședință și de necesitățile oficiului consular.
- Articolul 7
Statul trimițător notifică Ministerului Afacerilor Externe sau, după caz, Secretariatului Comitetului Popular General pentru Legături Externe și Cooperare Internațională al statului de reședință:
a) numirea membrilor unui oficiu consular, numele, prenumele, cetățenia și calitatea lor, sosirea acestora după numire la oficiul consular, plecarea definitivă sau încetarea funcțiilor lor, precum și orice alte schimbări referitoare la statutul lor, care se pot produce în timpul serviciului lor la oficiul consular;
b) sosirea și plecarea definitivă a unui membru de familie și, dacă este cazul, faptul că o persoană devine sau încetează să mai fie membru de familie;
c) sosirea și plecarea definitivă a membrilor personalului privat și, dacă este cazul, încetarea serviciului lor în această calitate;
d) angajarea și încetarea angajării persoanelor care domiciliază în statul de reședință în calitate de membri ai oficiului consular sau de membri ai personalului privat.
- Articolul 8
1. Statul de reședință va elibera, gratuit, fiecărui funcționar consular un document care să ateste dreptul acestuia de a-și exercita funcțiile consulare pe teritoriul statului de reședință.
2. Dispozițiile paragrafului 1 se aplică deopotrivă:
a) angajaților consulari și membrilor personalului de serviciu, dacă nu sunt cetățeni ai statului de reședință sau cetățeni ai statului trimițător ori ai unui stat terț, domiciliați în statul de reședință;
b) membrilor de familie, dacă nu sunt cetățeni ai statului trimițător ori ai unui stat terț, domiciliați în statul de reședință și dacă nu exercită o activitate lucrativă în acest stat.
- Articolul 9
Membrii oficiului consular nu vor desfășura activitate comercială sau o altă profesiune în afara funcțiilor consulare sau a sarcinilor pe care le au la oficiul consular.
- Articolul 10
Funcțiile unui membru al oficiului consular încetează îndeosebi prin:
1. notificarea de către statul trimițător către statul de reședință a faptului că funcțiile acestuia au încetat;
2. retragerea autorizației date de statul de reședință;
3. notificarea de către statul de reședință către statul trimițător a faptului că el a încetat să mai considere persoana în cauză ca membru al personalului consular, în următoarele situații:
a) statul de reședință poate oricând, și fără să explice motivele hotărârii, să informeze statul trimițător, pe cale diplomatică, că un funcționar consular este „persona non grata" sau că un alt membru al personalului consular nu este acceptat. Într-o asemenea situație statul trimițător va rechema persoana în cauză, va pune capăt funcțiilor sale în cadrul oficiului consular sau îi va retrage numirea, după caz;
b) dacă statul trimițător refuză să îndeplinească sau nu îndeplinește într-un termen rezonabil obligațiile care îi revin conform prevederilor de la lit. a), statul de reședință poate, după caz, să retragă autorizația dată persoanei în cauză sau să înceteze de a o mai considera ca membru al personalului consular.
- Capitolul III
- Facilități, privilegii și imunități
- Articolul 11
1. Statul de reședință acordă orice înlesniri pentru îndeplinirea funcțiilor oficiului consular și ia toate măsurile corespunzătoare pentru a permite membrilor oficiului consular să-și desfășoare activitatea și să se bucure de drepturile, imunitățile și privilegiile acordate de prezenta convenție.
2. Statul de reședință va trata pe funcționarii consulari cu respectul cuvenit și va lua toate măsurile necesare pentru a împiedica orice atingere adusă persoanei, libertății și demnității lor.
- Articolul 12
1. La sediul oficiului consular se va instala stema statului trimițător și o inscripție cu denumirea oficiului consular, în limbile celor două părți contractante.
2. Drapelul național al statului trimițător poate fi arborat la sediul oficiului consular, la reședința șefului oficiului consular și pe mijlocul de transport folosit în exercitarea funcțiilor sale.
3. În exercitarea drepturilor acordate prin prezentul articol se va ține seama de legile, regulamentele și uzanțele din statul de reședință.
- Articolul 13
1. În conformitate cu legislația statului de reședință, statul trimițător poate să dobândească, să închirieze ori să posede terenuri, clădiri sau părți din clădiri pentru nevoile oficiului consular, precum și locuințe pentru membrii personalului consular, cetățeni ai statului trimițător.
2. Statul de reședință va acorda statului trimițător tot sprijinul necesar pentru a dobândi sau poseda imobile prevăzute la paragraful 1, inclusiv locuințe corespunzătoare pentru membrii oficiului consular.
3. Statul trimițător are obligația de a se conforma legislației statului de reședință referitoare la construcții și sistematizare sau alte restricții aplicabile în regiunea unde sunt situate imobilele prevăzute la paragraful 1.
- Articolul 14
1. Localurile consulare sunt inviolabile. Autoritățile statului de reședință nu pot pătrunde în aceste localuri decât cu consimțământul șefului oficiului consular, al șefului misiunii diplomatice a statului trimițător sau al persoanei desemnate de către unul dintre aceștia.
2. Statul de reședință are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a asigura securitatea localurilor consulare și a împiedica violarea sau deteriorarea acestor localuri, precum și pentru a împiedica tulburarea liniștii oficiului consular ori atingerea demnității sale.
3. Localurile consulare, mijloacele de transport și orice alte bunuri destinate a fi folosite pentru exercitarea activității oficiului consular, indiferent cine ar fi proprietarul lor, nu pot face obiectul nici unei forme de percheziție, rechiziție, sechestru sau măsuri de executare silită; mijloacele de transport aflate în afara localurilor consulare nu pot fi percheziționate sau reținute decât cu consimțământul șefului oficiului consular sau al șefului misiunii diplomatice a statului trimițător.
4. Localurile consulare nu vor fi utilizate într-un mod incompatibil cu exercitarea funcțiilor consulare.
- Articolul 15
1. Imobilele asupra cărora statul trimițător deține calitatea de proprietar sau locatar și care sunt folosite în scopul activității consulare ori care servesc drept reședință pentru funcționarii consulari sunt scutite de impozite și taxe de orice natură, naționale, regionale sau locale, cu excepția taxelor percepute ca remunerare pentru servicii special prestate.
În cazul imobilelor deținute ca locatar, de către statul trimițător, scutirea fiscală nu se va aplica pentru impozitele sau taxele care, potrivit legislației statului de reședință, nu sunt în sarcina locatarilor.
2. Mijloacele de transport, proprietate a statului trimițător, destinate a fi folosite pentru îndeplinirea activității consulare, sunt de asemenea scutite de impozitele și taxele menționate la paragraful 1.
3. Sumele încasate ca drepturi și taxe, pe care legile și regulamentele statului trimițător le prevăd pentru serviciile consulare, sunt deopotrivă scutite de orice impozite și taxe în statul de reședință.
- Articolul 16
Arhivele și documentele consulare sunt inviolabile în orice moment și oriunde s-ar afla.
- Articolul 17
1. Statul de reședință permite și protejează libertatea de comunicare a oficiului consular pentru orice scopuri oficiale. În comunicarea cu guvernul, cu misiunile diplomatice și cu celelalte oficii consulare ale statului trimițător, oriunde ar fi ele situate, oficiul consular poate folosi toate mijloacele de comunicare potrivite, inclusiv curierii diplomatici sau consulari, valiza diplomatică sau consulară și mesajele în cod sau cifrate. Totuși oficiul consular nu poate instala și utiliza un post de emisie și recepție decât cu asentimentul prealabil al statului de reședință. Dacă sunt folosite mijloace de comunicare publice, condițiile în vigoare pentru misiunile diplomatice vor fi aplicate și oficiilor consulare.
2. Corespondența oficială a oficiului consular este inviolabilă.
3. Valiza consulară nu va fi nici deschisă și nici reținută. Cu toate acestea, dacă autoritățile competente ale statului de reședință au motive serioase să creadă că valiza conține altceva decât corespondența, documentele sau obiectele prevăzute în prezentul articol, acestea pot cere ca valiza să fie deschisă în prezența lor de către un reprezentant autorizat al statului trimițător, acreditat în statul de reședință. Dacă cererea este refuzată de autoritățile statului trimițător, valiza va fi returnată la locul de origine.
4. Coletele care constituie valiza diplomatică sau consulară trebuie să fie sigilate, să poarte semne exterioare vizibile ale caracterului lor și nu pot conține decât corespondență oficială și documente sau obiecte destinate exclusiv pentru folosință oficială.
5. Curierii consulari ai statului trimițător se bucură pe teritoriul statului de reședință de aceleași drepturi, privilegii și imunități de care se bucură curierii diplomatici, sub rezerva de a avea asupra lor documente oficiale care să le ateste calitatea și să precizeze numărul de colete care constituie valiza consulară.
Curierul diplomatic sau consular nu poate fi nici cetățean al statului de reședință, nici să aibă domiciliul în acest stat.
6. Valiza consulară poate fi încredințată comandantului unei nave comerciale sau aeronave civile care trebuie să sosească într-un punct de intrare autorizat. Acest comandant trebuie să poarte un document oficial cu indicarea numărului de colete care constituie valiza, însă el nu este considerat curier consular. Printr-un aranjament cu autoritățile locale competente, oficiul consular poate să trimită pe unul dintre membrii săi pentru a prelua direct și nestingherit valiza de la comandantul navei sau aeronavei, precum și să-i predea o asemenea valiză.
- Articolul 18
Sub rezerva legislației statului de reședință, referitoare la zonele în care accesul este interzis sau supus unor reguli speciale din motive de securitate națională sau de interes public, membrii oficiului consular pot să se deplaseze liber pe teritoriul statului de reședință.
- Articolul 19
1. Șeful oficiului consular nu este supus jurisdicției penale, civile și administrative a statului de reședință.
Totuși prevederile paragrafului 1 nu se aplică în cazul unei acțiuni civile:
a) care rezultă dintr-un contract pe care șeful oficiului consular nu l-a încheiat, în mod expres sau implicit, în calitatea sa de mandatar al statului trimițător; sau
b) intentată de un terț pentru o pagubă rezultată dintr-un accident cauzat în statul de reședință de un vehicul, o navă sau o aeronavă.
2. Persoana șefului oficiului consular este inviolabilă. Nici o măsură de executare nu poate fi luată contra sa, cu excepția cazurilor prevăzute la lit. a) și b) de la paragraful 1 și numai dacă executarea poate avea loc fără a aduce atingere inviolabilității persoanei sau reședinței sale.
3. Membrii de familie ai șefului oficiului consular se bucură de imunitate de jurisdicție penală și inviolabilitate personală în statul de reședință, cu condiția să fie numai cetățeni ai statului trimițător, să nu aibă domiciliul în statul de reședință și să nu exercite activități cu caracter lucrativ în statul de reședință.
- Articolul 20
1. Membrii oficiului consular nu sunt supuși jurisdicției penale, civile și administrative a statului de reședință pentru actele îndeplinite în exercitarea funcțiilor consulare.
2. Totuși prevederile de la paragraful 1 nu se aplică în cazul unei acțiuni civile:
a) care rezultă din încheierea unui contract de către un membru al personalului consular, pe care acesta nu l-a încheiat în mod expres sau implicit în calitatea sa de mandatar al statului trimițător; sau
b) intentată de un terț pentru o pagubă rezultată dintr-un accident cauzat în statul de reședință de un vehicul, o navă sau aeronavă.
3. Membrii de familie ai membrilor personalului consular beneficiază, în măsura în care contextul o permite, de facilitățile, privilegiile și imunitățile recunoscute acestora din urmă, în afară de cazul în care ei sunt cetățeni ai statului de reședință sau rezidenți permanenți în acest stat ori exercită o activitate cu caracter lucrativ în acest stat.
- Articolul 21
1. Pentru actele îndeplinite în afara funcțiilor lor, funcționarii consulari nu pot fi deținuți sau arestați preventiv decât în caz de crimă gravă ca urmare a unei hotărâri pronunțate de autoritatea judiciară competentă. Prin crimă gravă se înțelege orice infracțiune comisă cu intenție și pentru care legislația statului de reședință prevede o pedeapsă privativă de libertate de maximum 3 ani.
2. Cu excepția cazului prevăzut la paragraful 1, funcționarii consulari nu pot fi încarcerați și nici supuși vreunei alte forme de limitare a libertății lor personale, decât în cazul executării unei hotărâri judecătorești definitive.
3. Când o procedură penală este angajată împotriva unui funcționar consular, acesta este obligat să se prezinte în fața autorităților competente. Totuși procedura trebuie să fie condusă cu considerația care este datorată funcționarului consular în virtutea poziției sale oficiale, în asemenea mod încât ea să stânjenească cât mai puțin posibil exercitarea funcțiilor consulare. Atunci când, în împrejurările menționate la paragraful 1, a devenit necesar ca un funcționar consular să fie pus în stare de detenție preventivă, procedura îndreptată împotriva lui trebuie să fie deschisă în termenul cel mai scurt.
4. În caz de arestare sau de detenție preventivă a unui membru al personalului consular ori de urmărire penală îndreptată împotriva lui, statul de reședință este obligat să informeze, de îndată, despre aceasta, pe șeful oficiului consular.
- Articolul 22
1. Membrii oficiului consular pot fi chemați să depună ca martori în cursul procedurilor judiciare sau administrative. Angajații consulari și membrii personalului de serviciu nu pot refuza să depună ca martori, în afara cazurilor menționate la paragraful 3. Dacă un funcționar consular refuză să depună mărturie, nici o măsură coercitivă sau altă sancțiune nu-i poate fi aplicată.
2. Autoritatea care solicită mărturia trebuie să evite a stânjeni pe funcționarul consular sau pe angajatul consular în îndeplinirea funcțiilor sale. Ea poate să primească depoziția funcționarului consular la reședința acestuia ori la oficiul consular sau să accepte o declarație scrisă din partea sa ori de câte ori acest lucru este posibil.
3. Membrii oficiului consular nu sunt ținuți să depună mărturie asupra faptelor care au legătură cu exercitarea funcțiilor lor și nici să prezinte corespondența și documentele oficiale referitoare la acestea. Ei au, de asemenea, dreptul de a refuza să depună mărturie în calitate de experți asupra dreptului național al statului trimițător.
4. Funcționarii consulari chemați să depună ca martori pot face o declarație fără a depune jurământ, chiar dacă legile statului de reședință prevăd o astfel de obligație.
- Articolul 23
1. Membrii oficiului consular sunt scutiți în statul de reședință de orice serviciu național și de orice sarcini cu caracter militar, de prestații personale de orice natură, precum și de contribuțiile care le-ar înlocui. Ei sunt scutiți, de asemenea, de toate obligațiile prevăzute de legile și regulamentele acestui stat în materie de înregistrare a străinilor și permis de ședere.
2. Totuși dispozițiile paragrafului 1 nu se aplică angajaților consulari și membrilor personalului de serviciu care nu sunt angajați permanenți ai statului trimițător sau care exercită o activitate particulară cu caracter lucrativ în statul de reședință.
- Articolul 24
1. Sub rezerva dispozițiilor paragrafului 3 al prezentului articol, membrii oficiului consular sunt exceptați, în ceea ce privește serviciile pe care ei le aduc statului trimițător, de la dispozițiile privind asigurările sociale în vigoare în statul de reședință.
2. Scutirea prevăzută la paragraful 1 se aplică și membrilor personalului particular care se află în serviciul exclusiv al membrilor oficiului consular, dacă:
a) nu sunt cetățeni ai statului de reședință sau nu sunt rezidenți permanenți în acest stat; și
b) sunt supuși dispozițiilor referitoare la asigurările sociale în vigoare în statul trimițător sau într-un stat terț.
3. Membrii oficiului consular, care au în serviciul lor persoane cărora scutirea prevăzută la paragraful 2 nu li se aplică, trebuie să respecte obligațiile pe care dispozițiile privind asigurările sociale ale statului de reședință le impun celui care angajează.
4. Scutirea prevăzută la paragrafele 1 și 2 nu împiedică participarea voluntară la regimul asigurărilor sociale existent în statul de reședință, în măsura în care ea este admisă de acest stat.
- Articolul 25
1. Funcționarii consulari și angajații consulari sunt scutiți de orice impozite și taxe personale sau reale, naționale, regionale și comunale, cu excepția:
a) impozitelor indirecte care sunt în mod normal incluse în prețul mărfurilor sau serviciilor;
b) impozitelor și taxelor asupra bunurilor imobile particulare situate pe teritoriul statului de reședință, sub rezerva dispozițiilor art. 15;
c) taxelor percepute de către statul de reședință pentru succesiuni și oricărui transfer de bunuri, sub rezerva dispozițiilor art. 27 lit. b);
d) impozitelor și taxelor asupra veniturilor particulare de orice natură, care își au sursa în statul de reședință;
e) impozitelor și taxelor percepute ca remunerare a serviciilor particulare prestate;
f) taxelor de înregistrare, de grefă, de ipotecă și de timbru, sub rezerva dispozițiilor art. 15.
2. Membrii personalului de serviciu sunt scutiți de orice impozite și taxe pe retribuțiile pe care le primesc pentru activitățile lor oficiale.
3. Membrii oficiului consular care folosesc persoane ale căror retribuții sau salarii sunt supuse impozitului pe venit în statul de reședință trebuie să respecte obligațiile pe care legile și regulamentele statului respectiv le impun în materie de impozit pe venit.
- Articolul 26
1. Potrivit dispozițiilor legislative și regulamentare pe care le poate adopta, statul de reședință autorizează intrarea și acordă scutirea de orice taxe vamale, impozite și alte redevențe conexe, cu excepția cheltuielilor de depozitare, de transport și a cheltuielilor pentru servicii similare, pentru:
a) obiectele, inclusiv autoturismele, destinate folosinței oficiale a oficiului consular;
b) obiectele destinate folosinței personale a funcționarilor consulari, inclusiv bunurile destinate instalării lor. Articolele de consum nu trebuie să depășească cantitățile necesare pentru folosirea lor directă de către cei interesați.
2. Angajații consulari și membrii personalului de serviciu beneficiază de privilegiile și scutirile prevăzute la lit. b) de la paragraful 1 pentru articolele de consum, iar în ceea ce privește bunurile destinate folosinței personale, numai pentru cele importate cu ocazia primei lor instalări.
3. Bagajele personale ale funcționarilor consulari, însoțite de către aceștia și de membrii familiei lor, sunt scutite de control vamal. Ele nu pot fi supuse controlului decât în cazul când există motive serioase să se presupună că ar conține alte obiecte decât cele menționate la lit. b) de la paragraful 1, ori obiecte al căror import sau export este interzis de către lege și regulamentele statului de reședință ori supus legilor și regulamentelor sale de carantină. Acest control nu poate să aibă loc decât în prezența funcționarului consular sau a membrului familiei sale, interesat.
- Articolul 27
În caz de deces al unui membru al oficiului consular sau al unui membru al familiei sale, statul de reședință este obligat:
a) să permită transferul bunurilor mobile ale defunctului, cu excepția celor care au fost dobândite în statul de reședință și care fac obiectul unei prohibiții la export în momentul decesului;
b) să nu perceapă taxe naționale, regionale sau comunale de succesiune sau de transfer asupra bunurilor mobile, cu condiția ca aceste bunuri să se fi găsit pe teritoriul statului de reședință numai datorită prezenței defunctului în calitate de membru al oficiului consular sau de membru al familiei sale.
- Articolul 28
1. Angajații consulari și membrii personalului de serviciu, care sunt cetățeni ai statului de reședință sau rezidenți permanenți în acest stat, sunt supuși jurisdicției statului de reședință, cu excepția actelor îndeplinite în exercițiul funcțiilor lor și nu beneficiază decât de privilegiile prevăzute la art. 22 paragraful 3.
2. Statul de reședință trebuie să-și exercite jurisdicția asupra persoanelor menționate la paragraful 1 astfel încât să nu împiedice exercitarea funcțiilor oficiului consular.
- Articolul 29
1. Membrii oficiului consular beneficiază de privilegiile și imunitățile prevăzute în prezenta convenție din momentul intrării pe teritoriul statului de reședință pentru a-și ocupa postul, iar dacă se găsesc deja pe acest teritoriu, de la intrarea lor în funcție la oficiul consular.
2. Membrii de familie beneficiază de privilegiile și imunitățile prevăzute de prezenta convenție, în condițiile următoare:
a) din momentul în care membrul oficiului consular începe să se bucure de imunități și privilegii potrivit paragrafului 1;
b) din momentul intrării pe teritoriul statului de reședință, dacă au intrat pe acest teritoriu la o dată ulterioară celei prevăzute la lit. a);
c) din momentul când au devenit membri de familie, dacă au dobândit această calitate la o dată ulterioară celor vizate la lit. a) și b).
3. Când activitatea unui membru al oficiului consular ia sfârșit, imunitățile și privilegiile sale, precum și cele ale membrilor familiei sale încetează din momentul în care persoana în cauză părăsește teritoriul statului de reședință sau la expirarea unui termen rezonabil care îi va fi fost acordat în acest scop.
Imunitățile și privilegiile angajaților consulari și ale membrilor personalului de serviciu, care sunt cetățeni ai statului de reședință sau care domiciliază în statul de reședință, încetează din momentul în care persoanele în cauză își pierd calitatea lor de angajat consular sau de membru al personalului de serviciu.
4. Imunitățile și privilegiile membrilor de familie încetează din momentul când aceștia nu mai fac parte din familia membrului oficiului consular. Totuși, dacă aceste persoane declară că înțeleg să părăsească teritoriul statului de reședință într-un termen rezonabil, imunitățile și privilegiile lor subzistă până la data plecării lor.
5. În caz de deces al unui membru al oficiului consular, membrii familiei sale continuă să se bucure de imunitățile și privilegiile care le sunt recunoscute prin prezenta convenție, până în momentul când ei părăsesc teritoriul statului de reședință sau până la expirarea unui termen rezonabil care le va fi fost acordat în acest scop.
6. Membrii personalului particular beneficiază de drepturile și facilitățile care le sunt acordate prin prezenta convenție pe timpul cât sunt angajați în această calitate.
7. Pentru actele îndeplinite de membrii oficiului consular în exercitarea atribuțiilor lor oficiale, imunitatea de jurisdicție subzistă fără limită de durată.
- Articolul 30
1. Statul trimițător poate renunța la privilegiile și imunitățile unui membru al oficiului consular, prevăzute de prezenta convenție.
2. Renunțarea la privilegii și imunități trebuie să fie de fiecare dată expresă, sub rezerva dispozițiilor paragrafului 3 din prezentul articol și trebuie să fie comunicată în scris statului de reședință.
3. Dacă un membru al oficiului consular angajează o procedură dintr-o materie în care ar beneficia de imunitate de jurisdicție în virtutea art. 19 și 20, el nu poate invoca imunitatea de jurisdicție față de nici o cerere reconvențională legată direct de cererea principală.
4. Renunțarea la imunitatea de jurisdicție pentru o acțiune civilă sau administrativă nu poate fi socotită că implică renunțarea la imunitate în ceea ce privește măsurile de executare a hotărârii, pentru care este necesară o renunțare distinctă.
- Articolul 31
Pentru toate mijloacele de transport, proprietate a statului trimițător, folosite de oficiile consulare, precum și pentru toate mijloacele de transport aparținând membrilor oficiului consular sau membrilor familiilor lor, este obligatorie asigurarea pentru daune cauzate terților.
- Articolul 32
Toate persoanele care beneficiază de privilegii și imunități au obligația de a respecta legile și regulamentele statului de reședință și de a nu se amesteca în treburile interne ale acestui stat.
- Capitolul IV
- Funcții consulare
- Articolul 33
1. Exercitarea funcțiilor consulare are drept scop:
a) să protejeze în statul de reședință drepturile și interesele statului trimițător, precum și ale cetățenilor săi;
b) să favorizeze dezvoltarea relațiilor comerciale, economice, culturale, științifice și turistice între statul trimițător și statul de reședință și să promoveze în orice alt mod relații amicale între cele două state;
c) să se informeze, prin toate mijloacele licite, despre condițiile și evoluția vieții comerciale, economice, culturale, științifice și turistice ale statului de reședință, să facă rapoarte în această privință către statul trimițător și să dea informații persoanelor interesate;
d) să acorde ajutor și asistență cetățenilor statului trimițător.
2. Dispozițiile prezentei convenții referitoare la cetățenii statului trimițător se aplică deopotrivă, în mod corespunzător, persoanelor juridice ale statului trimițător.
- Articolul 34
1. Funcțiile consulare sunt exercitate de către oficiile consulare. Ele sunt, de asemenea, exercitate de către misiunile diplomatice, în conformitate cu dispozițiile prezentei convenții.
2. Funcționarul consular este autorizat să exercite, în circumscripția consulară, funcțiile prevăzute în prezenta convenție, conform legislației statului de reședință și în limitele admise de dreptul internațional.
Funcționarul consular poate, cu consimțământul statului de reședință, să-și exercite funcțiile consulare și în afara circumscripției sale consulare.
3. În exercitarea funcțiilor lor, funcționarii consulari pot să se adreseze:
a) autorităților locale competente din circumscripția lor consulară;
b) autorităților centrale competente ale statului de reședință, dacă acest lucru este admis de legile, regulamentele și uzanțele statului de reședință sau de acordurile internaționale în materie.
4. Funcționarul consular se poate adresa direct Ministerului Afacerilor Externe sau, după caz, Secretariatului Comitetului Popular General pentru Legături Externe și Cooperare Internațională al statului de reședință numai în absența unui agent diplomatic al statului trimițător.
- Articolul 35
1. Funcționarul consular are dreptul, cu respectarea legilor și regulamentelor statului de reședință, să reprezinte pe cetățenii statului trimițător sau să ia măsuri pentru asigurarea reprezentării lor adecvate în fața tribunalelor sau a altor autorități ale statului de reședință, când acești cetățeni, datorită absenței lor sau din orice altă cauză, nu-și pot apăra în timp util drepturile și interesele.
2. Reprezentarea prevăzută la paragraful 1 încetează atunci când persoanele reprezentate și-au desemnat un mandatar ori și-au asumat ele însele apărarea drepturilor și intereselor lor.
- Articolul 36
Funcționarul consular are dreptul:
a) să înregistreze pe cetățenii statului trimițător care au domiciliul sau reședința în circumscripția sa consulară. Înregistrarea efectuată de funcționarul consular nu scutește pe cetățenii vizați de obligația de a respecta legislația și regulamentele statului de reședință cu privire la șederea străinilor;
b) să primească cereri și declarații în materie de cetățenie ale cetățenilor statului trimițător și să le elibereze documentele referitoare la această cetățenie;
c) să elibereze, să reînnoiască, să rectifice, să anuleze, să retragă ori să rețină pașapoarte și alte documente de călătorie cetățenilor statului trimițător;
d) să acorde și să anuleze vizele și documentele corespunzătoare persoanelor care doresc să meargă în statul trimițător.
- Articolul 37
1. În măsura în care legislația statului trimițător îl abilitează, funcționarul consular este autorizat:
a) să înregistreze nașterea și decesul cetățenilor statului trimițător și să elibereze certificatele corespunzătoare;
b) să oficieze căsătorii și să întocmească actele corespunzătoare, atunci când viitorii soți sunt amândoi cetățeni ai statului trimițător, sub rezerva de a informa fără întârziere despre aceasta autoritățile competente ale statului de reședință, dacă legislația acestuia o cere;
c) să înregistreze căsătoria sau divorțul, obținute conform legilor statului de reședință, cu condiția ca cel puțin una dintre părți să fie cetățean al statului trimițător și legile statului de reședință să nu se opună.
2. Dispozițiile prevăzute la paragraful 1 nu scutesc persoanele interesate de obligația de a face declarațiile impuse de legislația statului de reședință.
3. Autoritățile competente ale statului de reședință vor comunica, fără întârziere și fără cheltuieli, oficiului consular, copiile sau extrasele de pe actele de stare civilă privind cetățenii statului trimițător, care le sunt cerute în scop administrativ.
4. În măsura în care autoritățile competente ale statului de reședință au cunoștință că un cetățean al statului trimițător a decedat pe teritoriul statului de reședință vor informa fără întârziere despre aceasta oficiul consular.
- Articolul 38
1. În măsura în care legislația statului de reședință nu se opune, funcționarul consular este autorizat să îndeplinească, în circumscripția sa consulară (în localul consular, la locuința cetățenilor statului trimițător, la bordul navelor și aeronavelor), următoarele activități:
a) să primească și să întocmească declarații ale cetățenilor statului trimițător și să le certifice, să le legalizeze ori să le autentifice, după caz;
b) să întocmească, să certifice, să autentifice și să primească în depozit testamente și alte acte, precum și declarații ale cetățenilor statului trimițător;
c) să primească, să întocmească, să autentifice și să păstreze contracte și alte acte juridice încheiate între cetățenii statului trimițător, dacă aceste acte sunt destinate să producă efecte juridice în afara teritoriului statului de reședință. Aceasta nu se aplică contractelor privind stabilirea, transferul și rezilierea drepturilor asupra bunurilor imobiliare situate în statul de reședință;
d) să dea dată certă documentelor și să legalizeze semnăturile depuse pe aceste documente de către cetățenii statului trimițător;
e) să traducă și să legalizeze orice acte și documente care emană de la autoritățile statului trimițător sau ale statului de reședință, precum și să certifice traducerile, copiile și extrasele de pe aceste documente;
f) să legalizeze facturile și certificatele de origine întocmite sau certificate de către autoritățile competente ale statului de reședință;
g) să îndeplinească alte activități notariale în numele statului trimițător, în limitele prevăzute de legislația acestui stat.
2. Actele și documentele menționate la paragraful 1 au, în statul de reședință, aceeași valoare juridică și forță probantă ca și documentele autentificate, legalizate ori certificate de către autoritățile judiciare sau alte autorități competente ale acestui stat.
- Articolul 39
1. În cazul în care un cetățean al statului trimițător a decedat pe teritoriul statului de reședință, autoritatea competentă a acestuia va anunța, fără întârziere, despre acest deces, oficiul consular și îi va comunica toate informațiile de care dispune cu privire la moștenitori, legatari, domiciliul sau reședința lor, activul succesoral, precum și despre o eventuală existență a unui testament. Autoritatea sus-menționată va face o notificare asemănătoare oficiului consular al statului trimițător și în cazul în care ea deține informații că persoana decedată a lăsat o succesiune pe teritoriul unui stat terț.
2. Autoritatea competentă a statului de reședință va anunța fără întârziere oficiul consular al statului trimițător, atunci când o succesiune deschisă pe teritoriul statului de reședință revine unei persoane, cetățean al statului trimițător, în calitate de moștenitor, legatar sau cu alt titlu.
3. Autoritatea competentă a statului de reședință va comunica, fără întârziere, oficiului consular al statului trimițător, măsurile care au fost luate pentru conservarea și administrarea bunurilor succesorale care au rămas pe teritoriul statului de reședință ca urmare a decesului unui cetățean al statului trimițător.
Funcționarul consular își poate da concursul, în mod direct sau prin intermediul unui delegat, la punerea în executare a măsurilor vizate în alineatul precedent.
El poate, de asemenea, să vegheze ca drepturile succesorale ale cetățenilor statului trimițător să fie realizate și ca sumele de bani, valorile sau celelalte bunuri mobile ale cetățenilor statului trimițător, rezultate din succesiuni deschise pe teritoriul statului de reședință, să fie transmise acestor cetățeni. Transmiterea se va efectua cu respectarea legilor statului de reședință.
4. Dacă, după îndeplinirea pe teritoriul statului de reședință a formalităților privitoare la succesiuni, mobilele succesiunii sau produsul vânzării mobilelor sau imobilelor revin unui moștenitor, legatar sau titular de drepturi, cetățean al statului trimițător care nu domiciliază pe teritoriul statului de reședință, nu a participat la procedura succesorală și nici nu și-a desemnat un mandatar, acele bunuri sau produsul vânzării lor vor fi predate oficiului consular al statului trimițător pentru a fi puse la dispoziția moștenitorului, legatarului sau titularului de drepturi, cu condiția ca:
a) autoritățile competente ale statului de reședință să fi autorizat remiterea bunurilor succesorale sau a produsului vânzării lor;
b) toate datoriile succesiunii, declarate în termenul prescris de legislația de reședință, să fi fost plătite sau garantate;
c) să fie dovedită calitatea de moștenitor, legatar sau titular de drepturi;
d) taxele și drepturile asupra succesiunii să fi fost plătite sau garantate.
5. În cazul în care un cetățean al statului trimițător se află temporar pe teritoriul statului de reședință și decedează pe acest teritoriu, lucrurile personale și sumele de bani rămase de la defunct și nereclamate de nici un moștenitor prezent vor fi predate, cu titlu provizoriu, fără vreo altă formalitate, oficiului consular al statului trimițător, spre a li se asigura păstrarea, cu respectarea dreptului pentru autoritățile administrative sau judiciare ale statului de reședință de a le prelua în interesul justiției.
Exportul lucrurilor și transferul sumelor de bani se vor face cu respectarea legislației statului de reședință.
6. În măsura în care prezentul articol nu prevede altfel, dispozițiile art. 35 din această convenție sunt aplicabile și în materie de succesiuni.
- Articolul 40
1. Autoritățile statului de reședință înștiințează, fără întârziere, oficiul consular competent, atunci când au cunoștință, despre cazurile în care ar urma să se procedeze la numirea unui tutore sau curator în favoarea unui cetățean al statului trimițător care se află, permanent sau temporar, în statul de reședință.
2. Funcționarul consular poate să intervină pe lângă autoritățile competente, în limitele admise de legile statului de reședință, în toate cazurile privind tutela și curatela instituită sau care urmează a se institui în favoarea cetățenilor statului trimițător și pentru a asigura administrarea bunurilor celor absenți; el poate, de asemenea, să propună autorităților competente ale statului de reședință persoanele cărora urmează a li se încredința misiunea să îndeplinească funcțiile de tutore sau curator.
3. Dispozițiile art. 35 din prezenta convenție sunt aplicabile în ceea ce privește protecția și apărarea drepturilor și intereselor minorilor, ale altor persoane incapabile sau ale cetățenilor capabili care au nevoie să fie apărați de către un curator.
- Articolul 41
1. Funcționarul consular are dreptul să comunice cu cetățenii statului trimițător, să-i viziteze, să-i îndrume, să le acorde ajutor în relațiile lor cu autoritățile administrative și judiciare ale statului de reședință în problemele care intră în competența acestor autorități și să ia măsuri în scopul de a le asigura asistența juridică și reprezentarea în justiție.
2. Statul de reședință nu limitează posibilitățile de comunicare ale cetățeanului statului trimițător cu oficiul consular și nu împiedică intrarea acestui cetățean în localurile consulare.
3. Autoritățile competente ale statului de reședință vor acorda ajutor funcționarului consular pentru obținerea de informații referitoare la un cetățean al statului trimițător, cu scopul de a permite funcționarului să stabilească legătura și să întâlnească pe acel cetățean.
- Articolul 42
1. Autoritățile competente ale statului de reședință vor înștiința, fără întârziere și în orice caz, în termen de 7 zile, oficiul consular al statului trimițător, când în circumscripția sa consulară un cetățean al acestui stat a fost arestat sau supus oricărei alte măsuri de limitare a libertății personale. Orice comunicare adresată oficiului consular de către persoana arestată ori supusă vreunei alte forme de limitare a libertății personale trebuie, de asemenea, să fie transmisă de autoritățile sus-menționate, în termen de cel mult 10 zile.
2. Funcționarul consular are dreptul să viziteze pe cetățeanul statului trimițător, care, în circumscripția sa este în stare de arest preventiv sau care execută o pedeapsă cu închisoare ori a cărui libertate a fost restrânsă sub o altă formă, să poarte convorbiri și corespondență cu acest cetățean. Întâlnirea va avea loc în cel mai scurt timp de la data cererii sale. Repetarea vizitei este posibilă la cererea prealabilă și la intervale de timp rezonabile.
3. Drepturile prevăzute la paragrafele 1 și 2 se pot exercita numai în conformitate cu legile și regulamentele statului de reședință, cu rezerva totuși că aceste legi și regulamente nu trebuie să facă inoperante sus-amintitele drepturi.
4. Autoritățile competente ale statului de reședință vor informa pe cetățeanul statului trimițător care se află arestat, în stare de detenție sau supus oricărei alte forme de limitare a libertății sale personale, despre posibilitatea de comunicare care îi este acordată în baza prezentului articol.
- Articolul 43
1. Funcționarul consular are dreptul să acorde ajutor și asistență navelor statului trimițător care intră sau care se găsesc într-un port, în apele teritoriale sau în alt loc de ancorare, situate în limitele circumscripției sale consulare. El poate să urce la bordul acestor nave de îndată ce li s-a admis libera practică și să comunice liber cu comandantul navei, cu membrii echipajului, precum și cu pasagerii cetățeni ai statului trimițător. El poate, de asemenea, să acționeze pentru a înlesni intrarea, staționarea și plecarea navelor statului trimițător din porturile circumscripției sale consulare.
2. Căpitanul sau orice alt membru al echipajului poate să meargă în mod liber la oficiul consular, dacă acesta își are sediul în portul unde se află nava. Dacă oficiul consular nu este situat în port, această comunicare este condiționată de obținerea consimțământului autorității competente, potrivit legii în vigoare în statul de reședință.
- Articolul 44
1. În măsura în care legislația statului trimițător îl autorizează, funcționarul consular are dreptul să ia legătura cu echipajul navelor statului trimițător, să le viziteze, să verifice și să vizeze documentele de bord, precum și documentele cu privire la încărcătură și, în general, să asigure aplicarea pe aceste nave a legilor statului trimițător referitoare la navigație.
Fără a aduce atingere competenței autorităților statului de reședință și în măsura în care legislația statului trimițător îl autorizează, funcționarul consular are, de asemenea, dreptul să ia măsurile necesare pentru asigurarea ordinii și disciplinei pe aceste nave.
În exercitarea funcțiilor sale, funcționarul consular poate să solicite concursul și asistența autorităților statului de reședință.
2. Autoritățile statului de reședință nu vor interveni în nici o cauză apărută la bordul navei, cu excepția acelor dezordini care ar fi de natură să tulbure liniștea și ordinea publică pe uscat sau în port, ori să aducă atingere sănătății sau securității publice sau în care s-ar găsi implicate persoane străine de echipaj.
3. Funcționarul consular are dreptul, conform legilor statului de reședință, să însoțească pe căpitan sau pe un alt marinar de pe nava statului trimițător, atunci când acesta este invitat să apară în fața tribunalelor și a altor autorități ale statului de reședință.
- Articolul 45
În cazul în care autoritățile statului de reședință ar avea intenția să ia, potrivit competenței lor, măsuri de conservare, de executare sau de constrângere la bordul unei nave a statului trimițător, ele vor înștiința, în prealabil, oficiul consular pentru ca un funcționar consular să poată asista la efectuarea unor astfel de măsuri. Dacă, în caz de urgență, nu a fost posibilă înștiințarea prealabilă a oficiului consular, iar nici un funcționar consular nu a fost prezent la luarea măsurilor, autoritățile statului de reședință vor informa neîntârziat oficiul consular despre măsurile luate.
Oficiul consular va fi înștiințat, de asemenea, dacă un membru al echipajului navei urmează să fie interogat de către autoritățile statului de reședință.
- Articolul 46
Dispozițiile art. 43, 44 și 45 nu sunt opozabile autorităților statului de reședință în ceea ce privește aplicarea legislației și reglementărilor vamale, a măsurilor de carantină sanitară, precum și a altor măsuri de control referitoare la sănătatea publică, poliția portuară, poluarea apelor mării, salvarea vieții omenești și a mărfurilor și accesul străinilor.
- Articolul 47
1. Dacă o navă a statului trimițător naufragiază, eșuează sau suferă orice altă avarie în apele teritoriale sau interioare ale statului de reședință, autoritățile competente ale acestui stat trebuie să informeze cât mai curând posibil despre aceasta oficiul consular și să îl înștiințeze despre măsurile întreprinse sau avute în vedere pentru salvarea pasagerilor, echipajului, navei, încărcăturii și proviziilor.
Funcționarul consular poate să acorde ajutor navei, membrilor echipajului și pasagerilor, precum și să ia măsuri în vederea ocrotirii încărcăturii și reparării navei. El poate, de asemenea, să se adreseze autorităților statului de reședință pentru a le solicita luarea unor astfel de măsuri.
În măsura în care legislația statului de reședință nu se opune, autoritățile competente ale acestui stat vor invita pe funcționarul consular să asiste la ancheta deschisă pentru stabilirea cauzelor avariei, eșuării sau naufragiului.
2. Dacă armatorul, proprietarul sau orice altă persoană autorizată să acționeze în numele lor nu poate lua măsurile necesare pentru conservarea și administrarea navei, încărcăturii sau proviziilor, funcționarul consular poate să ia măsurile pe care aceștia le-ar fi luat ei înșiși în acest scop.
3. Dispozițiile paragrafului 2 se aplică, deopotrivă, pentru orice obiect, aparținând unui cetățean al statului trimițător și care provine din încărcătura sau proviziile unei nave a statului trimițător ori a unui stat terț, care a fost găsit pe coastă sau în apropierea coastei statului de reședință sau adus într-un port din circumscripția consulară.
4. Autoritățile competente ale statului de reședință acordă funcționarului consular sprijinul necesar pentru luarea măsurilor ce se impun în caz de naufragiu sau avarii ale navei.
5. Nava care a suferit un naufragiu sau o avarie gravă, încărcătura sa și proviziile aflate la bord nu sunt supuse taxelor vamale pe teritoriul statului de reședință, dacă nu sunt livrate spre folosință sau consum în acest stat.
6. Funcționarul consular are dreptul, conform legislației statului trimițător, să primească orice declarație și să elibereze orice document în legătură cu:
a) înmatricularea sau radierea navei din registrul statului trimițător;
b) cumpărarea de nave străine destinate a fi înmatriculate în registrul statului trimițător sau vânzarea navelor acestui stat în străinătate;
c) armarea sau dezarmarea unei nave înmatriculate în registrul statului trimițător;
d) pierderea sau avarierea unei nave înmatriculate în registrul statului trimițător.
- Articolul 48
Dispozițiile art. 43-47 din prezenta convenție se aplică, în mod corespunzător, aeronavelor statului trimițător, în măsura în care ele nu sunt contrare altor convenții în vigoare între cele două state contractante.
- Articolul 49
În afara funcțiilor prevăzute în prezenta convenție, funcționarul consular poate exercita orice altă funcție consulară încredințată de statul trimițător și admisă expres de către statul de reședință sau la care acest stat, informat în prealabil, nu s-a opus.
- Articolul 50
Oficiul consular poate să perceapă pe teritoriul statului de reședință drepturile și taxele pe care legile și regulamentele statului trimițător le prevăd pentru actele și serviciile consulare.
- Articolul 51
Oficiul consular al statului trimițător poate să exercite funcții consulare pentru un stat terț după obținerea aprobării statului de reședință.
- Articolul 52
Membrii misiunii diplomatice a statului trimițător, care exercită funcții consulare, continuă să se bucure în statul de reședință de privilegiile și imunitățile ce decurg din statutul lor diplomatic.
- Articolul 53
Cele două părți contractante pot numi sau accepta consuli onorifici în raporturile lor bilaterale, în conformitate cu uzanțele internaționale, cu respectarea legislației lor și în concordanță cu prevederile prezentei convenții.
- Capitolul V
- Dispoziții finale
- Articolul 54
1. Prezenta convenție va fi supusă ratificării, în conformitate cu reglementările fiecăruia dintre cele două state contractante și va intra în vigoare începând cu data schimbului instrumentelor de ratificare.
2. Prezenta convenție se încheie pe durată nelimitată. Oricare dintre cele două state contractante poate să o denunțe. Această denunțare produce efecte după 6 luni de la data notificării în scris a acestei hotărâri către celălalt stat contractant.
Făcută la București la 1 iulie 1993, în două exemplare originale, fiecare în limba română și în limba arabă, ambele texte având aceeași valoare.
Drept pentru care împuterniciții celor două state contractante au semnat prezenta convenție.
| Pentru România, Ioan Maxim, ambasador, director general al Direcției generale juridice și consulare |
Pentru Marea Jamahirie Arabă Libiană Populară Socialistă, Abdullatif Hussein Mehemed Elfughi, director al Departamentului consular |
Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Convenției consulare dintre România și Marea Jamahirie Arabă Libiană Populară Socialistă, semnată la București la 1 iulie 1993
- În temeiul art. 77 alin. (1) și al art. 99 alin. (1) din Constituția României,
- Președintele României decretează:
Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Convenției consulare dintre România și Marea Jamahirie Arabă Libiană Populară Socialistă, semnată la București la 1 iulie 1993, și se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României.
Decret privind aprobarea și supunerea spre ratificare Parlamentului a Tratatului de înțelegere, colaborare și bună vecinătate dintre România și Republica Albania, încheiat la București la 11 mai 1994
- În temeiul art. 91 alin. (1) și al art. 99 din Constituția României, precum și al art. 1 și 4 din Legea nr. 4/1991 privind încheierea și ratificarea tratatelor,
- Președintele României decretează:
Art. 1. - Se aprobă Tratatul de înțelegere, colaborare și bună vecinătate dintre România și Republica Albania, încheiat la București la 11 mai 1994.
Art. 2. - Tratatul de înțelegere, colaborare și bună vecinătate dintre România și Republica Albania, încheiat la București la 11 mai 1994, se supune spre ratificare Parlamentului.
Lege pentru ratificarea Tratatului de înțelegere, colaborare și bună vecinătate dintre România și Republica Albania, încheiat la București la 11 mai 1994
- Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic. - Se ratifică Tratatul de înțelegere, colaborare și bună vecinătate dintre România și Republica Albania, încheiat la București la 11 mai 1994.
Tratat de înțelegere, colaborare și bună vecinătate între România și Republica Albania
- România și Republica Albania,
- pornind de la tradițiile de prietenie, colaborare și bună vecinătate în raporturile dintre ele,
- convinse de necesitatea apropierii dintre state pe baza valorilor general-umane ale libertății, democrației, pluralismului, justiției sociale și solidarității, a respectării drepturilor și libertăților omului,
- reafirmând atașamentul lor față de scopurile și principiile Cartei Națiunilor Unite,
- conștiente de importanța fundamentală a Actului final de la Helsinki, a Cartei de la Paris pentru o nouă Europă și a celorlalte documente ale Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa și reafirmând angajamentele asumate prin ele,
- hotărâte să întărească raporturile reciproce de prietenie, colaborare și bună vecinătate,
- au convenit asupra celor ce urmează:
- Articolul 1
România și Republica Albania, denumite în continuare părți contractante, vor dezvolta relațiile dintre ele pe baza încrederii, colaborării și respectului reciproc, în conformitate cu principiile suveranității, integrității teritoriale, egalității în drepturi, demnității umane și respectului drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
- Articolul 2
Cele două părți contractante vor acționa, în spiritul Cartei de la Paris pentru o nouă Europă, în direcția transformării Europei într-o comunitate de state, care să constituie un spațiu al păcii trainice, al dreptului și al democrației și, în acest scop, pentru crearea unor mecanisme eficiente de securitate și cooperare pe continent.
Părțile contractante vor contribui la dezvoltarea colaborării între statele balcanice, la întărirea încrederii, păcii și stabilității în Balcani și la înfăptuirea unor proiecte regionale, ca element al procesului de edificare a unei Europe unite.
- Articolul 3
Cele două părți contractante reafirmă inadmisibilitatea folosirii forței și a amenințării cu forța în relațiile internaționale și necesitatea soluționării tuturor problemelor internaționale prin mijloace pașnice.
Ele vor acționa pentru folosirea mijloacelor de reglementare pașnică a diferendelor, prevăzute în Carta O.N.U., precum și a mecanismelor corespunzătoare.
În contextul european, părțile contractante vor contribui la crearea și la funcționarea eficientă a mecanismelor pentru soluționarea pașnică a diferendelor și prevenirea conflictelor.
- Articolul 4
Dacă una dintre părțile contractante va considera că apare o situație care aduce atingere intereselor ei superioare de securitate, ea se poate adresa celeilalte părți contractante, astfel încât ele să procedeze neîntârziat la consultări în această problemă.
- Articolul 5
Cele două părți contractante vor acționa, în cadrul C.S.C.E., pentru promovarea procesului de reducere echilibrată a forțelor armate și armamentelor, de întărire a încrederii și stabilității pe continent.
Părțile contractante vor conlucra, la toate negocierile internaționale la care participă amândouă, pentru înfăptuirea dezarmării, sub un control internațional riguros și eficient.
- Articolul 6
Părțile contractante vor promova dezvoltarea și diversificarea raporturilor economice bilaterale pe baza egalității, a conlucrării, parteneriatului și avantajului reciproc.
Ele vor acționa pentru crearea spațiului economic european, bazat pe dezvoltarea economică optimă și îmbunătățirea situației în fiecare țară, pe extinderea schimburilor și cooperării pe continent.
- Articolul 7
Părțile contractante vor extinde colaborarea reciproc avantajoasă în domeniile industriei, agriculturii, științei și tehnicii, în scopul folosirii mai eficiente a resurselor lor materiale și umane.
Ele vor favoriza realizarea accelerată a programelor de cooperare și de schimburi existente, pornind de la realitățile și interesele celor două țări, și vor conveni, în funcție de necesități, înțelegeri și programe noi.
- Articolul 8
Părțile contractante vor promova o colaborare strânsă în domeniile care au o deosebită importanță pentru dezvoltarea economiilor lor naționale, în special în următoarele domenii:
- dezvoltarea bazei energetice, de combustibili și materii prime, inclusiv utilizarea energiei nucleare în scopuri pașnice;
- dezvoltarea agriculturii;
- transporturi și infrastructură;
- construcții industriale și civile;
- punerea în valoare a resurselor naturale, în scopul satisfacerii reciproce a cerințelor economiilor lor;
- producția bunurilor de larg consum.
- Articolul 9
Pornind de la caracterul global al problemelor ocrotirii mediului înconjurător, părțile contractante se vor strădui să promoveze colaborarea lor în acest domeniu în conformitate cu angajamentele asumate prin acordurile internaționale la care sunt părți.
În același mod, ele vor colabora pentru prevenirea poluării mediului înconjurător și pentru securitate ecologică în Balcani.
- Articolul 10
Părțile contractante vor stimula colaborarea și legăturile directe dintre unitățile economice și alți agenți economici din cele două țări.
Ele vor acționa pentru îmbunătățirea condițiilor de activitate ale unităților economice și agenților economici, în special în domeniul investițiilor directe, al protecției capitalului investit și al evitării dublei impuneri.
Părțile contractante vor colabora în formarea și pregătirea de specialiști calificați pentru activitatea în domeniile economice și sociale.
Ele vor desfășura consultări și vor sprijini realizarea de programe de colaborare în probleme economice și de management.
Ele vor stimula realizarea de programe și proiecte comune, crearea de societăți mixte, schimburi de oameni de știință și cercetători și alte forme de cooperare, urmărind, în special, creșterea nivelului de competență și a eficienței activității de cercetare.
- Articolul 11
Cele două părți contractante, pornind de la vechile tradiții de colaborare și comunicare culturală între popoarele celor două țări și dorind să contribuie la crearea unui spațiu cultural european, deschis tuturor popoarelor continentului, vor favoriza dezvoltarea schimburilor între instituții, unități administrativ-teritoriale, persoane și organizații neguvernamentale din cele două țări în domeniile culturii, învățământului și informațiilor.
Părțile contractante vor sprijini încheierea de înțelegeri directe între universități și alte instituții de învățământ superior, centre de cercetare, instituții de cultură, de difuzare a informației.
Ele vor stimula inițiativele privind colaborarea și schimburile în domeniile mijloacelor audiovizuale, cinematografiei, teatrului, muzicii și artelor plastice.
Fiecare parte contractantă va acționa pentru lărgirea posibilităților de studiere a limbii celeilalte părți contractante în școli, institute de învățământ superior și, în acest scop, ele se vor ajuta reciproc în acțiunea de studiere a limbii și de ridicare a calificării profesorilor.
Ele vor sprijini, de asemenea, inițiativele pentru extinderea posibilităților de studiere și predare în limba celeilalte părți, ținând cont de tradițiile existente în acest domeniu, în scopul unei mai bune cunoașteri.
- Articolul 12
Părțile contractante vor favoriza dezvoltarea pe multiple planuri a legăturilor și schimburilor între instituții și asociații de tineret, femei și copii, precum și între persoane din cele două țări.
- Articolul 13
Părțile contractante vor dezvolta colaborarea în domeniul juridic și consular, pentru facilitarea călătoriilor și vizitelor cetățenilor lor și soluționarea problemelor umanitare și sociale care decurg din acestea.
Ele vor colabora prin instituțiile de specialitate pentru prevenirea și combaterea traficului ilegal de stupefiante, de arme și de opere de artă, ca și a contrabandei și terorismului.
- Articolul 14
Cele două părți contractante vor perfecționa cadrul juridic al relațiilor lor bilaterale, în concordanță cu dezvoltările din structurile economice, sociale și juridice din țările lor, cât și cu evoluțiile de ansamblu din Europa.
- Articolul 15
Fiecare dintre părțile contractante va asigura protecția și realizarea drepturilor persoanelor de origine română din Albania și ale persoanelor de origine albaneză din România, în conformitate cu documentele C.S.C.E. și cu normele general-recunoscute ale dreptului internațional.
De asemenea, fiecare parte contractantă va încuraja menținerea și dezvoltarea culturii și obiceiurilor care, în mod tradițional, au apropiat cele două popoare de-a lungul istoriei.
- Articolul 16
Părțile contractante convin să extindă și să adâncească consultările între ele, la niveluri corespunzătoare, cu privire la probleme importante ale vieții internaționale, ale securității și cooperării în Europa, ale dezvoltării relațiilor bilaterale, precum și la orice alte probleme de interes reciproc.
În acest scop, cele două părți contractante vor dezvolta contactele între parlamentele, guvernele, instituțiile centrale, precum și între organismele administrației locale din cele două țări.
- Articolul 17
Prevederile prezentului tratat nu aduc în nici un fel atingere obligațiilor părților contractante în relațiile cu terțe state și nu sunt îndreptate împotriva vreunuia din aceste state.
- Articolul 18
Prezentul tratat se încheie pe termen de 20 de ani.
El va fi supus ratificării, în conformitate cu procedurile constituționale ale fiecăreia dintre părțile contractante, și va intra în vigoare în a 30-a zi de la data schimbului instrumentelor de ratificare.
Valabilitatea sa se va prelungi automat de fiecare dată pe noi perioade de 20 de ani, dacă nici una dintre părțile contractante nu va notifica, în scris, celeilalte părți contractante hotărârea sa de a denunța tratatul, cu cel puțin un an înaintea expirării termenului respectiv.
Încheiat la București la 11 mai 1994, în două exemplare originale, fiecare în limba română și în limba albaneză, ambele texte având aceeași valoare.
| Pentru România, Ion Iliescu |
Pentru Republica Albania, Sali Berisha |
Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Tratatului de înțelegere, colaborare și bună vecinătate dintre România și Republica Albania, încheiat la București la 11 mai 1994
- În temeiul art. 77 alin. (1) și al art. 99 alin. (1) din Constituția României,
- Președintele României decretează:
Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Tratatului de înțelegere, colaborare și bună vecinătate dintre România și Republica Albania, încheiat la București la 11 mai 1994, și se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României.
Hotărâri ale Guvernului României
Hotărâre privind stabilirea datei pentru alegerea unor primari și consilii locale
- În temeiul art. 7 din Legea privind alegerile locale nr. 70/1991 și al art. 34 alin. 2 din Legea administrației publice locale nr. 69/1991,
- Guvernul României hotărăște:
Articol unic. - Alegerile pentru primari și pentru unele consilii locale, stabilite prin hotărârile Guvernului nr. 701, 702, 703, 707, 708, 709, 710, 711, 712, 719, 720, 721 și 722 din 7 octombrie 1994, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 din 24 octombrie 1994, vor avea loc în ziua de 15 ianuarie 1995.
| Contrasemnează: Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, |