Monitorul Oficial 32/1990

De la wiki.civvic.ro
Salt la: navigare, căutare

Această pagină a fost migrată la Civvic.ro. Orice modificări veți aduce aici nu vor mai fi propagate pe Civvic.ro. Vă rugăm să faceți orice modificări doriți direct pe Civvic.ro.

Monitorul Oficial al României

Anul II, Nr. issue::0032 - Joi, 1 martie year::1990

Decrete-lege

Decret-lege privind unele măsuri pentru organizarea și exercitarea avocaturii în România

Consiliul Provizoriu de Uniune Națională decretează:

Art. 1. - Avocatura acordă asistență juridică persoanelor fizice și juridice, în scopul apărării drepturilor și intereselor legitime ale acestora, cu respectarea legii și a ordinii de drept.

Pentru persoanele juridice române care au încadrați jurisconsulți, asistența juridică potrivit alin. 1 se acordă numai cu aprobarea ministerelor și celorlalte organe centrale în subordinea cărora se află persoana juridică care solicită asistența.

Asistența juridică se realizează în condițiile legii, prin acordarea de consultații și întocmirea de cereri sau alte acte cu caracter juridic, prin apărarea și, după caz, reprezentarea persoanelor fizice sau juridice asistate în toate fazele cauzelor judiciare și arbitrale, precum și prin susținerea, cu mijloace juridice, a drepturilor și intereselor legitime ale acestora, în raporturile cu organele puterii și administrației de stat, a instituțiilor, întreprinderilor, oricăror organizații și alte persoane fizice sau juridice române ori străine.

Art. 2. - Asistența juridică se acordă numai de avocați, în afară cazurilor prevăzute expres de lege.

În exercitarea profesiei avocatul se supune numai legii și conștiinței sale.

Pentru a fi asigurată exprimarea liberă a opiniei apărării, avocații sunt proteguiți de lege în legătură cu exercitarea profesiei, în fața organelor de jurisdicție sau în legătură cu activitatea acestora și în cadrul barourilor și birourilor de avocați ca și persoanele care îndeplinesc funcții ce implică exercițiul autorității de stat, fără a fi asimilați cu funcționarii sau alți salariați.

Art. 3. - Avocatura este organizată și funcționează în baza principiului autonomiei profesiei.

Uniunea avocaților din România este formată din toți avocații înscriși în barouri și are sediul în București.

Baroul este constituit pe județ sau municipiul București și are sediul în orașul de reședință al județului, respectiv în București.

Organele avocaturii sunt Congresul avocaților din România, Consiliul Uniunii avocaților din România, Comisia permanentă a uniunii, Președintele uniunii, Adunarea generală a baroului, Consiliul baroului și Decanul baroului.

Uniunea avocaților din România și barourile au personalitate juridică.

Art. 4. - Congresul avocaților din România este format din membrii consiliului uniunii, decanii barourilor și câte un delegat pentru 40 avocați din fiecare barou.

Primul congres de constituire este format din decanii barourilor și delegații avocaților prevăzuți la alin. 1.

Atribuțiile congresului sunt:

a) stabilește liniile generale de dezvoltare a avocaturii și de elaborare a proiectelor de acte normative privind profesia;

b) dispune măsuri de ordin general cu privire la conducerea și administrarea avocaturii;

c) alege și revocă membrii consiliului și ai comisiei de cenzori ale uniunii.

Ședințele congresului se țin legal cu participarea a jumătate plus unu din numărul membrilor săi, iar hotărârile sunt luate valabil cu majoritatea simplă a celor prezenți.

Hotărârile congresului sunt definitive și obligatorii pentru toate organele avocaturii.

Congresul se întrunește anual. Consiliul uniunii poate convoca congrese extraordinare când interese deosebite ale profesiei reclamă aceasta.

Art. 5. - Consiliul Uniunii avocaților din România se compune din câte un membru al barourilor cu mai puțin de 100 avocați, câte 2 membri ai barourilor cu peste 100 avocați și 7 membri ai baroului București.

Membrii consiliului uniunii sunt aleși în congres pe timp de 3 ani.

Consiliul uniunii se întrunește cel puțin o dată la 2 luni și are următoarele atribuții:

a) alege președintele și cei 3 vicepreședinți;

b) constituie comisia permanentă a uniunii;

c) dezbate și aprobă reglementările cu caracter intern privind exercitarea profesiei;

d) analizează deciziile comisiei permanente a uniunii și ale consiliilor barourilor și, dacă constată că acestea nu sunt legale, le anulează;

e) numește și revocă pe președinții și membrii consiliului de conducere, ai comisiei de cenzori și ai Casei de asigurări a avocaților;

f) numește și revocă pe membrii comisiilor de disciplină și stabilește modul de organizare și funcționare a comisiilor de disciplină și procedură disciplinară;

g) numește și revocă pe membrii comisiei de redactare a proiectului de lege privind profesia de avocat și coordonează activitatea acestei comisii;

h) poate dizolva consiliile barourilor de avocați în cazul când activitatea acestor organe nu este conformă cu legea; în asemenea cazuri, numește un organ interimar care va funcționa până la alegerea noului consiliu, ce trebuie să se facă în cel mult 3 luni de la data dizolvării;

i) stabilește condițiile de organizare a examenului de admitere și definitivare în avocatură;

j) soluționează cererile privind primirea sau reprimirea în avocatură, transferarea și detașarea avocaților dintr-un barou în altul;

k) stabilește modul de remunerare a activității avocaților, cu avizul organelor în drept;

l) stabilește structura organizatorică, indicatorii economico-financiari și salarizarea aparatului administrativ și financiar al uniunii și barourilor;

m) aprobă bugetul uniunii și stabilește contribuția barourilor la realizarea acestuia.

Ședințele consiliului uniunii pot avea loc numai cu participarea a jumătate plus unu din numărul membrilor săi, iar hotărârile se adoptă cu majoritatea simplă a membrilor prezenți.

Art. 6. - Comisia permanentă a uniunii se compune din 11 membri, dintre care 5 din baroul București.

Comisia permanentă are următoarele atribuții:

a) îndrumă și controlează activitatea avocaturii din România în vederea realizării sarcinilor acesteia și aplicării întocmai a dispozițiilor legale în legătură cu organizarea și exercitarea profesiunii de avocat, în care scop emite instrucțiuni obligatorii pentru barourile de avocați;

b) exercită conducerea uniunii între ședințele consiliului uniunii;

c) soluționează, în calitate de for suprem în materie disciplinară, întâmpinările împotriva deciziilor comisiilor de disciplină și poate lua singură orice măsură disciplinară;

d) poate acorda scutirea de examen juriștilor care înainte de a cere primirea sau reprimirea în barou au avut o activitate profesională sau științifică meritorie și continuă pe tărâmul muncii juridice;

e) stabilește condițiile de efectuare a stagiului și de organizare a examenului de definitivat;

f) angajează personalul uniunii și asigură executarea bugetului uniunii.

Ședințele comisiei permanente pot avea loc numai cu participarea a jumătate plus unu din numărul membrilor săi, iar hotărârile se adoptă cu majoritate de două treimi din voturile membrilor prezenți.

Art. 7. - Președintele uniunii reprezintă avocatura română și are următoarele atribuții:

a) încheie contracte și convenții în numele uniunii, cu autorizarea comisiei permanente;

b) convoacă și conduce ședințele consiliului uniunii și ale comisiei permanente;

c) ordonanțează cheltuielile bugetare ale uniunii.

Art. 8. - Consiliul baroului de avocați exercită conducerea baroului și răspunde pentru activitatea sa față de adunarea generală, precum și față de congres și Consiliul Uniunii avocaților din România; de asemenea, ia măsurile necesare pentru ridicarea nivelului profesional al membrilor săi.

Art. 9. - Primirea sau reprimirea în baroul de avocați se face pe baza unui examen de admitere.

Avocații care și-au întrerupt activitatea profesională, pentru motive de incompatibilitate, vor fi reprimiți în barou, la cerere, după încetarea incompatibilității.

În asemenea cazuri, timpul activității profesionale anterioare incompatibilității va fi socotit la vechimea în profesie.

Art. 10. - Sancțiunile disciplinare se aplică avocaților de către comisiile de disciplină de pe lângă barourile din care fac parte.

Comisia de disciplină de pe lângă barou se compune dintr-un președinte și doi membri, numiți de Consiliul Uniunii avocaților din România, dintre avocații baroului respectiv.

Art. 11. - Împotriva deciziilor pronunțate de comisiile de disciplină de pe lângă barouri se poate face întâmpinare la Comisia centrală de disciplină care funcționează pe lângă Consiliul Uniunii avocaților din România.

Comisia centrală de disciplină se compune dintr-un președinte și doi membri, numiți de consiliul uniunii dintre avocații baroului București.

Art. 12. - De la data adoptării prezentului decret-lege se înlocuiesc, în cuprinsul Decretului nr. 281/1954, termenii de: Republica Socialistă România cu România, legalitate populară și legalitate socialistă cu lege, colegiu de avocați cu barou, consiliul colegiului și consiliu cu consiliul Baroului de avocați, președintele colegiului de avocați cu decanul baroului, vicepreședintele colegiului de avocați cu prodecanul baroului, biroul colectiv de asistență juridică cu birou de avocați, Ministerul Justiției și ministrul justiției cu Comisia permanentă, Tribunalul Suprem cu Curtea Supremă de Justiție, tribunal popular de raion, oraș și raion de oraș cu judecătorie și tribunale regionale cu tribunale.

Se exceptează de la prevederile alin. 1 art. 38 alin. 5 și 6.

Art. 13. - Art. 1, 2, 5, 6, 10 alin. 1, prevederile de la lit. d) alin. 2 din art. 10, art. 11 alin. 2, capitolul III „Conducerea avocaturii”, art. 19-21, art. 22 alin. 2 și 4, art. 24 alin. 3, art. 25, art. 26 alin. 3 și 5, art. 41, art. 43 alin. 1 și 2, art. 44 din Decretul nr. 281 din 21 iulie 1954 pentru organizarea și exercitarea avocaturii, cu modificările ulterioare, precum și orice alte dispoziții contrare, se abrogă.

Art. 14. - În termen de 15 zile de la adoptarea prezentului decret-lege se vor constitui organele Uniunii avocaților din România.

Președintele Consiliului Provizoriu de Uniune Națională, Ion Iliescu | București, 28 februarie 1990 | Nr. 90.



Decrete

Decret privind rechemarea și acreditarea unor ambasadori

Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:

Art. 1. - Traian Pop se recheamă din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Ungară.

Art. 2. - Pop Simion se acreditează în calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Ungară.

Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu | București, 13 ianuarie 1990 | Nr. 52.


Decret privind rechemarea și acreditarea unor ambasadori

Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:

Art. 1. - Dumitru Popa se recheamă din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia.

Art. 2. - Ionel Stănculescu se acreditează în calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia.

Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu | București, 30 ianuarie 1990 | Nr. 80.


Decret privind înaintarea în gradul următor și trecerea în rezervă a unui general

Consiliul Provizoriu de Uniune Națională decretează:

Art. 1. - Generalul-maior Puiu Nicolae Dumitru se înaintează în gradul de general-locotenent.

Art. 2. - Generalul-locotenent Puiu Nicolae Dumitru se trece în rezervă prin aplicarea art. 43 lit. a) din Statutul corpului ofițerilor.

Președintele Consiliului Provizoriu de Uniune Națională, Ion Iliescu | București, 28 februarie 1990 | Nr. 142.


Decret privind trecerea în rezervă a unor generali

Consiliul Provizoriu de Uniune Națională decretează:

Articol unic. - Următorii generali, chemați în activitate pentru o perioadă scurtă de timp, se trec în rezervă prin aplicarea art. 43 lit. a) din Statutul corpului ofițerilor:

  • generalul-maior Lupu Stoica Ion
  • generalul-maior Mincu Gheorghe Gheorghe
  • generalul-maior Stavăr Toma Ion.

Președintele Consiliului Provizoriu de Uniune Națională, Ion Iliescu | București, 28 februarie 1990 | Nr. 143.


Decret privind trecerea în rezervă a unor generali din Ministerul Apărării Naționale

Consiliul Provizoriu de Uniune Națională decretează:

Articol unic. - Se trec în rezervă, prin aplicarea art. 43 lit. a) din Statutul corpului ofițerilor, următorii generali:

  • generalul-locotenent Popa Ion George
  • generalul-maior Angheloiu Ion Ion.

Președintele Consiliului Provizoriu de Uniune Națională, Ion Iliescu | București, 28 februarie 1990 | Nr. 144.


Decret privind rechemarea unui general în cadrele active ale Ministerului de Interne

Consiliul Provizoriu de Uniune Națională decretează:

Articol unic. - Pe data prezentului decret se recheamă în cadrele active ale Ministerului de Interne - Inspectoratul general al poliției generalul-maior Penciuc Neculai Dumitru.

Președintele Consiliului Provizoriu de Uniune Națională, Ion Iliescu | București, 28 februarie 1990 | Nr. 145.



Comunicate

Ședința Biroului executiv al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională

Miercuri, 28 februarie 1990, a avut loc ședința Biroului executiv al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională, prezidată de domnul Ion Iliescu, președintele consiliului.

Alături de membrii biroului executiv, la ședință au luat parte, ca invitați, miniștri și alți conducători ai unor organe centrale.

La primul punct de pe ordinea de zi, președintele Radioteleviziunii Române, Răzvan Theodorescu, a prezentat o informare asupra unor probleme privind activitatea televiziunii în condițiile actuale.

În cadrul dezbaterii care a urmat s-a scos în evidență rolul remarcabil pe care televiziunea l-a avut în desfășurarea revoluției din decembrie, precum și în prezentarea și redarea unor evenimente care au avut loc în zilele și săptămânile ulterioare.

S-a subliniat creșterea însemnată a audienței pe care televiziunea o are în rândul populației, sporirea considerabilă a orelor de program, cât și diversificarea emisiunilor prezentate.

În acest context s-a apreciat semnificația pozitivă a reintroducerii emisiunilor în limba unor minorități naționale și s-a stăruit asupra necesității îmbunătățirii pe mai departe a conținutului emisiunilor pentru minoritățile naționale.

Totodată, s-a arătat că televiziunea română liberă a inclus în programele ei emisiuni în cadrul cărora s-au oferit posibilități concrete de exprimare a opiniilor și platformelor politice ale diverselor partide, formațiuni politice și organizații obștești, în spiritul pluralismului politic și social din țara noastră.

În discuții s-a relevat, de asemenea, necesitatea ca televiziunea să-și perfecționeze în continuare programele, să îmbunătățească modalitățile de realizare a acestora, astfel încât să crească rolul ei informativ și cultural, capacitatea de a răspunde cerințelor de diversificare a trebuințelor spirituale ale diferitelor categorii de telespectatori.

Cu acest prilej s-a subliniat necesitatea prezentării unor emisiuni pe diverse probleme politice, economice și sociale cu care se confruntă țara, precum și a organizării unui dialog viu cu cetățenii în vederea formării conștiinței civice active, a hotărârii de a participa, de pe o platformă constructivă, la îmbunătățirea activității în toate domeniile, la stimularea proceselor de înnoire democratică din societatea noastră, la asigurarea unui climat de stabilitate politică și socială.

Constatând că mijloacele tehnice aflate în prezent în dotarea televiziunii prezintă un grad avansat de uzură, ceea ce impietează asupra realizării și calității emisiunilor sale, biroul executiv a apreciat că televiziunea trebuie să fie sprijinită din punct de vedere material pentru a-și înnoi echipamentul tehnic, astfel încât să-și poată realiza emisiunile în orice condiții și la un înalt nivel calitativ.

În continuarea ordinii de zi, biroul executiv a examinat și adoptat Decretul-lege privind unele măsuri pentru organizarea și exercitarea avocaturii în România, care, pornind de la principiul democratic al garantării exercitării dreptului la apărare, stabilește statutul de profesie liberă pe care avocatura trebuie să-l aibă prin însăși natura sa și, în consecință, dispune scoaterea acesteia din subordonarea față de Ministerul Justiției. În vederea realizării acestui principiu se prevede reînființarea Uniunii avocaților din România și a consiliului uniunii, care preiau atribuțiile Ministerului Justiției cu privire la conducerea activității acestei profesii.

Biroul executiv a adoptat, de asemenea, Decretul-lege privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, prin care se stabilesc competențele referitoare la atribuirea și schimbarea denumirilor pentru unitățile administrativ-teritoriale, unitățile economice și social-culturale, pentru parcuri, piețe, străzi etc.

Ambele decrete au fost examinate, în prealabil, și avizate favorabil de unele comisii de specialitate ale Consiliului Provizoriu de Uniune Națională. Decretele se vor publica în Monitorul Oficial.

În continuare biroul executiv a examinat unele probleme ale activității curente și a stabilit măsuri în legătură cu pregătirea sesiunii Consiliului Provizoriu de Uniune Națională din ziua de 2 martie 1990.


Comunicatul Biroului executiv al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională

La propunerea guvernului, Biroul executiv al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională a stabilit ca în toate ramurile și domeniile de activitate, începând de la 1 martie 1990, să se asigure, în afară de sărbătorile legale, 2 zile libere pe lună, de regulă în zilele de sâmbătă.

Ținând cont de rezultatele economice slabe înregistrate în lunile ianuarie și februarie 1990 în unele unități, de pagubele aduse economiei naționale, de întreruperile nejustificate ale lucrului, trecerea la săptămâna de lucru de 5 zile se va face, eșalonat, până la finele trimestrului III 1990, în conformitate cu grafice elaborate de comun acord de ministere și alte organe centrale cu consiliile de administrație ale unităților din subordine, în funcție de îndeplinirea indicatorilor industriali, economici și profesionali și de asigurarea fondurilor de salarizare necesare.

Pentru agricultură, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare va stabili modul specific de aplicare a acestor măsuri, ținând seama de campaniile agricole din anumite perioade ale anului.