Monitorul Oficial 334/1994

De la wiki.civvic.ro
Sari la navigare Sari la căutare


Monitorul Oficial al României

Anul VI, Nr. issue::0334 - Partea I - Vineri, 2 decembrie year::1994

Legi și decrete

Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Filipine privind promovarea și protejarea investițiilor, semnat la București la 18 mai 1994

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. - Se ratifică Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Filipine privind promovarea și protejarea investițiilor, semnat la București la 18 mai 1994.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 18 octombrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Senatului, prof. univ. dr. Oliviu Gherman

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 7 noiembrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

p. Președintele Camerei Deputaților, Marțian Dan

București, 24 noiembrie 1994 | Nr. 108.


Acord între Guvernul României și Guvernul Republicii Filipine privind promovarea și protejarea investițiilor

Guvernul României și Guvernul Republicii Filipine, denumite în cele ce urmează părțile contractante,
dorind să intensifice cooperarea economică dintre cele două părți contractante,
intenționând să creeze condiții favorabile pentru investițiile naționalilor și societăților unei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante, și
recunoscând că încurajarea și protejarea acestor investiții vor favoriza prosperitatea economică pe teritoriile părților contractante,
au convenit cele ce urmează:
Articolul 1
Definiții

În sensul acestui acord:

(1) Termenul investiție desemnează orice fel de active deținute de către un investitor al unei părți contractante, incluzând bunuri, drepturi și mijloace financiare, investite pe teritoriul celeilalte părți contractante în conformitate cu legile și reglementările sale. Termenul include în special, dar nu exclusiv:

a) dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile și imobile, precum și alte drepturi reale;

b) acțiuni, titluri de valoare, obligațiuni și alte forme de participare la societăți înregistrate pe teritoriul unei părți contractante;

c) beneficii reinvestite;

d) creanțe și alte drepturi referitoare la contracte sau alte obligațiuni având o valoare economică sau financiară;

e) drepturi de proprietate intelectuală și industrială, inclusiv drepturi referitoare la drepturi de autor, mărci comerciale, nume comerciale, brevete, procedee tehnologice, know-how, goodwill și alte drepturi similare;

f) concesiuni conferite prin lege sau în virtutea unui contract, în special concesiunile legate de explorarea, extracția și exploatarea resurselor naturale.

Orice modificare a formei în care activele sunt investite sau reinvestite nu va afecta caracterul lor de investiție.

(2) Termenul investitor desemnează orice național sau societate a unei părți contractante, care a efectuat sau efectuează investiții pe teritoriul celeilalte părți contractante.

(3) Termenul teritoriu înseamnă:

a) în legătură cu România, teritoriul României, platforma continentală și zona economică exclusivă, asupra cărora România exercită suveranitate, drepturi suverane sau jurisdicție, în conformitate cu dreptul internațional;

b) în legătură cu Republica Filipine, teritoriul național definit în art. 1 al Constituției sale.

(4) Termenul naționali înseamnă:

a) în legătură cu România, persoane fizice care, în conformitate cu legile sale, sunt considerate ca fiind cetățenii săi;

b) în legătură cu Republica Filipine, cetățeni ai Filipinelor în sensul art. IV al Constituției sale.

(5) Termenul societăți înseamnă:

a) în legătură cu România, persoane juridice constituite sau organizate în conformitate cu legile române și având sediul, precum și activitatea economică pe teritoriul României;

b) în legătură cu Republica Filipine, corporații, parteneriate sau alte asociații, înregistrate sau constituite și desfășurând afaceri conform legilor în vigoare în orice parte a teritoriului acelei părți contractante unde este situat locul conducerii efective.

(6) Termenul venituri înseamnă sumele provenite dintr-o investiție și, în special, dar nu exclusiv, include profituri, dividende, dobânzi, majorări de capital, redevențe, drepturi din asistența tehnică și managerială sau alte onorarii, indiferent de forma în care este plătit venitul.

Articolul 2
Promovarea și protejarea investițiilor

(1) Fiecare parte contractantă va promova, va încuraja și va crea condiții favorabile pentru investițiile efectuate pe teritoriul său de către investitori ai celeilalte părți contractante.

(2) Investițiile vor fi admise în conformitate cu Constituția, legile și reglementările părții contractante pe al cărei teritoriu se efectuează investiția și se vor bucura de protecția și garanțiile prevăzute în acest acord.

(3) Fiecare parte contractantă va acorda, pe teritoriul său, un tratament just și echitabil investițiilor investitorilor celeilalte părți contractante. Nici una dintre părțile contractante nu va împiedica în nici un fel, prin măsuri arbitrare, nerezonabile sau discriminatorii, conducerea, întreținerea sau utilizarea investițiilor, precum și dreptul de a dispune de acestea.

(4) Investitorilor oricărei părți contractante li se va permite să angajeze personal de conducere și tehnic la alegere, indiferent de naționalitate, în măsura permisă de legile părții contractante gazdă. Pe baza legilor și reglementărilor relevante, naționalilor unei părți contractante li se va permite să intre și să rămână pe teritoriul celeilalte părți contractante în scopul înființării și administrării investițiilor.

(5) Fiecare parte contractantă va furniza mijloacele efective pentru susținerea pretențiilor și exercitarea drepturilor în legătură cu acordurile de investiții, autorizațiile de investiții și proprietăți. Fiecare parte contractantă nu va împiedica dreptul investitorilor celeilalte părți contractante de a avea acces la instanțele sale judecătorești, la tribunale administrative, la agenții și la alte organisme care exercită autoritate judecătorească.

Articolul 3
Tratamentul națiunii cele mai favorizate

(1) Fiecare parte contractantă va acorda investițiilor efectuate pe teritoriul său de către investitori ai celeilalte părți contractante un tratament nu mai puțin favorabil decât cel pe care îl acordă în astfel de situații investițiilor investitorilor oricărui stat terț.

(2) Fiecare parte contractantă va acorda investitorilor celeilalte părți contractante, în ceea ce privește conducerea, întreținerea, utilizarea sau dispunerea de investițiile lor, un tratament nu mai puțin favorabil decât cel pe care îl acordă investitorilor oricărui stat terț.

(3) Prevederile acestui acord privind acordarea tratamentului națiunii cele mai favorizate nu vor fi interpretate în sensul de a obliga o parte contractantă să extindă asupra investitorilor celeilalte părți contractante avantajele rezultând din:

a) orice uniune vamală existentă sau viitoare, piață comună, zonă liberă sau organizație economică regională sau din aranjamentele care conduc la formarea unei uniuni vamale sau zone libere, la care oricare parte contractantă este sau poate deveni membră; sau

b) orice acord internațional sau aranjament care se referă în totalitate sau în principal la impozitare.

Articolul 4
Expropriere

(1) Investițiile efectuate de investitorii unei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante nu vor fi expropriate, naționalizate sau supuse altor măsuri cu efect similar (denumite în continuare expropriere) decât dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

a) măsurile sunt adoptate în interes public sau pe alte baze prevăzute de legislația fiecărei părți și în conformitate cu o procedură legală corespunzătoare;

b) măsurile nu sunt discriminatorii comparativ cu măsurile luate împotriva investițiilor și investitorilor oricărui stat terț;

c) este stabilită o procedură corespunzătoare pentru a determina cuantumul și modul de plată a despăgubirii.

(2) Despăgubirea va corespunde valorii investiției supuse exproprierii și va fi promptă, adecvată și efectivă.

(3) Cuantumul despăgubirii va fi determinat în conformitate cu principiile de evaluare recunoscute.

(4) La cererea investitorului interesat, cuantumul despăgubirii poate fi reexaminat de către un tribunal sau alt organism competent al părții contractante pe teritoriul căreia a fost efectuată investiția.

(5) Cuantumul despăgubirii, astfel determinat, va fi plătit cu promptitudine investitorului, care are dreptul să o transfere fără întârziere în valută liber convertibilă.

În cazul în care plata despăgubirii este întârziată în mod nejustificat, investitorul va primi dobânda pentru perioada respectivă de întârziere.

Articolul 5
Despăgubirea pentru pierderi

Dacă o parte contractantă acordă restituiri, compensații, despăgubiri sau alte sume pentru pierderile suferite ca urmare a unui război, revoluției, stării de necesitate națională, revoltei, insurecției, răscoalei sau altor conflicte armate pe teritoriul său, această parte contractantă va acorda investitorilor celeilalte părți contractante, ale căror investiții pe teritoriul său au suferit astfel de pierderi, un tratament nu mai puțin favorabil decât cel pe care îl acordă investitorilor oricărui stat terț. Plățile rezultate vor fi liber transferabile.

Articolul 6
Transferuri

(1) Fiecare parte contractantă va asigura, în cadrul legilor și reglementărilor sale, transferul liber al veniturilor și sumelor provenite din vânzarea, totală sau parțială, sau din lichidarea investițiilor investitorilor celeilalte părți contractante. Câștigurile naționalilor unei părți contractante, rezultate din munca lor și serviciile în legătură cu o investiție pe teritoriul celeilalte părți contractante, după plata impozitelor și deducerea cheltuielilor de subzistență, vor fi liber transferabile în conformitate cu legile și reglementările acelei părți contractante.

(2) Transferurile prevăzute în art. 4 și 5 și în paragraful (1) al acestui articol vor fi efectuate fără întârziere nejustificată, în conformitate cu legile și reglementările naționale respective. Aceste transferuri vor fi efectuate în valută liber convertibilă la rata oficială de schimb valabilă la data operațiunii.

Articolul 7
Subrogare

(1) Dacă una dintre părțile contractante sau agenția desemnată de aceasta efectuează o plată unuia dintre investitorii săi pe baza unei garanții pe care a acordat-o în legătură cu o investiție sau cu o parte a acesteia, investită pe teritoriul celeilalte părți contractante, ultima parte contractantă va recunoaște:

a) transmiterea, în baza legii sau ca urmare a unei tranzacții legale, a oricărui drept, pretenție și obligație de la acest investitor către prima parte contractantă sau agenția desemnată de aceasta; și

b) că prima parte contractantă sau agenția desemnată de aceasta este îndreptățită, în virtutea subrogării, să exercite drepturile și să formuleze pretențiile acestui investitor și să-și asume obligațiile referitoare la investiții, inclusiv plata impozitelor și taxelor.

(2) Prima parte contractantă va fi îndreptățită, în mod corespunzător, la alegerea sa, să declare orice astfel de drept sau pretenție, în aceeași măsură și cu aceleași restricții ca și predecesorul său, în ceea ce privește titlul.

Articolul 8
Consultări

Părțile contractante convin să se consulte, la cererea oricărei părți contractante, referitor la orice problemă privind investițiile sau care afectează în orice mod aplicarea acestui acord.

Articolul 9
Reglementarea diferendelor dintre o parte contractantă și un investitor

(1) Orice fel de diferende între o parte contractantă și un investitor al celeilalte părți contractante, în legătură cu o investiție, vor fi reglementate pe cale amiabilă, prin negocieri.

(2) Dacă astfel de diferende nu pot fi soluționate conform prevederilor paragrafului (1) al acestui articol, în interval de 6 luni de la data cererii de reglementare, investitorul respectiv, la alegerea sa, poate supune diferendul:

a) tribunalelor competente ale părții contractante la toate instanțele; sau

b) Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții, constituit pe baza Convenției pentru reglementarea diferendelor relative la investiții între state și persoane ale altor state, încheiată la Washington D.C. la 18 martie 1965.

Articolul 10
Reglementarea diferendelor dintre părțile contractante

(1) Diferendele dintre părțile contractante privind interpretarea și aplicarea acestui acord vor fi reglementate, pe cât posibil, prin consultări amiabile ale celor două părți, pe canale diplomatice.

(2) Dacă astfel de diferende nu vor putea fi reglementate într-un interval de 6 luni de la data la care fiecare parte contractantă va informa în scris cealaltă parte contractantă, acestea vor fi supuse spre reglementare, la solicitarea oricărei părți contractante, unui tribunal arbitral internațional ad-hoc.

(3) Tribunalul arbitral internațional ad-hoc menționat mai sus va fi constituit după cum urmează: tribunalul arbitral este compus din trei arbitri. Fiecare parte contractantă va desemna un arbitru; cei doi arbitri vor propune prin acord mutual un al treilea arbitru, care este cetățean al unui stat terț, care are relații diplomatice cu ambele părți contractante, și cel de-al treilea arbitru va fi desemnat ca președinte al tribunalului, de către ambele părți contractante.

(4) Dacă desemnarea membrilor tribunalului arbitral nu s-a făcut într-o perioadă de 6 luni de la data cererii de arbitraj, fiecare parte contractantă, în absența oricărui alt aranjament, va putea să-l invite pe președintele Curții Internaționale de Justiție să facă numirile necesare în termen de 3 luni. În cazul în care președintele este cetățean al unei părți contractante sau nu va putea efectua aceste desemnări din alte motive, atunci această sarcină va fi încredințată vicepreședintelui Curții sau următorului judecător al Curții cu cea mai înaltă funcție, care nu este cetățean al unei părți contractante.

(5) Tribunalul arbitral își va stabili propria procedură. Tribunalul arbitral va lua hotărârile cu majoritate de voturi. Această hotărâre este definitivă și obligatorie pentru părțile contractante.

(6) Fiecare parte contractantă va suporta cheltuielile membrului său în juriu și ale reprezentării sale în procedura arbitrală. Cheltuielile președintelui și restul cheltuielilor vor fi suportate în părți egale de către părțile contractante.

Articolul 11
Aplicarea

Acest acord se va aplica și investițiilor efectuate de către investitorii oricărei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante, înaintea intrării în vigoare a acestui acord, și admise în conformitate cu prevederile legale în vigoare ale fiecărei părți contractante.

Totuși acordul nu se va aplica diferendelor survenite înaintea intrării în vigoare a acestui acord.

Articolul 12
Menținerea drepturilor

Acest acord nu va înlocui ori deroga de la legile și reglementările fiecărei părți contractante, de la obligațiile legale internaționale sau de la angajamentele asumate de către fiecare parte contractantă, inclusiv cele conținute într-un acord de investiții sau autorizație de investiții, care să îndreptățească investițiile la un tratament mai favorabil decât cel acordat prin acest acord în situații similare.

Articolul 13
Intrarea în vigoare. Durata și expirarea

(1) Acest acord va intra în vigoare la 30 de zile după ce părțile contractante și-au notificat reciproc îndeplinirea procedurilor lor interne respective pentru intrarea în vigoare a acestui acord. El va rămâne în vigoare pentru o perioadă de 10 ani și va continua să fie în vigoare ulterior pentru alte perioade de 5 ani, și așa mai departe, dacă nu va fi denunțat în scris de către fiecare parte contractantă, cu un an înainte de expirarea sa.

(2) În ceea ce privește investițiile efectuate anterior datei expirării acestui acord, prevederile sale vor continua să fie efective pentru o nouă perioadă de 5 ani de la data expirării acestui acord.

Acest acord va fi încheiat în două exemplare originale, fiecare în limbile română și engleză, toate textele fiind egal autentice.

Încheiat la București la 18 mai 1994.

Pentru Guvernul României, Dan Mogoș, secretar de stat la Ministerul Finanțelor.

Pentru Guvernul Republicii Filipine, Tomas Alcantara, secretar de stat la Ministerul Comerțului și Industriei.


Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Filipine privind promovarea și protejarea investițiilor, semnat la București la 18 mai 1994

În temeiul art. 77 alin. (1) și al art. 99 alin. (1) din Constituția României,
Președintele României decretează:

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Filipine privind promovarea și protejarea investițiilor, semnat la București la 18 mai 1994, și se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 22 noiembrie 1994 | Nr. 227.


Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Polonia privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Varșovia la 23 iunie 1994

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. - Se ratifică Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Polonia privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Varșovia la 23 iunie 1994.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 19 octombrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Senatului, prof. univ. dr. Oliviu Gherman

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 7 noiembrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

p. Președintele Camerei Deputaților, Marțian Dan

București, 24 noiembrie 1994 | Nr. 109.


Acord între Guvernul României și Guvernul Republicii Polonia privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor

Preambul
Guvernul României și Guvernul Republicii Polonia, denumite în continuare părți contractante,
dorind să intensifice cooperarea economică în avantajul reciproc al ambelor state,
intenționând să creeze și să mențină condiții favorabile pentru investițiile investitorilor unei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante,
recunoscând necesitatea promovării și protejării investițiilor străine în scopul creșterii prosperității economice a ambelor state,
au convenit următoarele:
Articolul 1
Definiții

În sensul acestui acord:

(1) Termenul investitor se referă, pentru oricare dintre părțile contractante, la:

a) persoane fizice care, în conformitate cu legile acelei părți contractante, sunt considerate a fi cetățenii săi;

b) entități legale incluzând societăți, corporații, asociații de afaceri și alte organizații care sunt constituite sau altfel organizate în conformitate cu legile acelei părți contractante și care își au sediul, precum și activitățile economice reale pe teritoriul aceleiași părți contractante.

(2) Termenul investiție va include orice fel de active și, în special:

a) drepturi de proprietate asupra bunurilor mobile și imobile, precum și orice alte drepturi reale ca servituți, gajuri, ipoteci, garanții;

b) acțiuni, părți sociale sau orice alt fel de participare la societăți;

c) creanțe sau drepturi referitoare la orice prestații având o valoare economică;

d) drepturi de proprietate intelectuală și industrială ca: drepturi de autor, brevete, design sau modele industriale, mărci de fabrică sau de comerț, nume comerciale, know-how, goodwill, precum și orice alte drepturi similare recunoscute de legile părților contractante;

e) concesiuni în conformitate cu dreptul public, inclusiv concesiuni privind prospectarea, extracția sau exploatarea de resurse naturale, cât și toate celelalte drepturi conferite prin lege, prin contract sau prin hotărârea autorităților, în conformitate cu legea.

Orice modificare a formei în care activele sunt investite sau reinvestite nu va afecta caracterul lor de investiție.

(3) Termenul venituri desemnează sume produse de o investiție și în special, dar nu exclusiv, include profituri, dividende, dobânzi, majorări de capital, redevențe, asistență managerială și tehnică sau alte onorarii, indiferent de forma în care sunt plătite.

(4) Termenul teritoriu desemnează teritoriul României sau, respectiv, teritoriul Republicii Polonia, împreună cu zonele lor maritime, incluzând solul și subsolul adiacent limitelor exterioare ale mării teritoriale a oricăruia dintre teritoriile menționate, asupra cărora statul respectiv exercită, în conformitate cu dreptul internațional, drepturi suverane sau jurisdicție în scopul explorării sau exploatării resurselor naturale ale acestor zone.

Articolul 2
Promovarea și admiterea investițiilor

(1) Fiecare parte contractantă va promova pe teritoriul său, pe cât posibil, investițiile investitorilor celeilalte părți contractante și va admite aceste investiții în conformitate cu legile și reglementările sale.

(2) Dacă o parte contractantă a admis o investiție pe teritoriul său, aceasta va acorda, în conformitate cu legile și reglementările sale, autorizațiile necesare în legătură cu această investiție, inclusiv autorizațiile de angajare a personalului de conducere și tehnic, la alegerea sa, indiferent de naționalitate.

Articolul 3
Protejarea și tratamentul investiției

(1) Fiecare parte contractantă va proteja pe teritoriul său investițiile efectuate conform legilor și reglementărilor sale, de către investitori ai celeilalte părți contractante, și nu va împiedica, prin măsuri nerezonabile sau discriminatorii, managementul, întreținerea, folosirea, fructificarea, extinderea, vânzarea sau lichidarea acestor investiții. În mod deosebit, fiecare parte contractantă sau autoritățile sale competente vor emite autorizațiile necesare menționate la art. 2 paragraful (2) al acestui acord.

(2) Fiecare parte contractantă va asigura un tratament just și echitabil pe teritoriul său investițiilor investitorilor celeilalte părți contractante. Acest tratament nu va fi mai puțin favorabil decât cel acordat de către fiecare parte contractantă investițiilor efectuate pe teritoriul său de către propriii săi investitori sau celor efectuate pe teritoriul său de către investitorii oricărui stat terț, dacă acest ultim tratament este mai favorabil.

(3) Clauza națiunii cele mai favorizate nu va fi interpretată astfel încât să oblige o parte contractantă să extindă asupra investitorilor și investițiilor celeilalte părți contractante avantajele rezultate din orice uniune vamală sau economică existentă sau viitoare ori zonă de comerț liber, la care oricare dintre părțile contractante este sau devine membru. Acest tratament nu se va referi la nici un avantaj pe care oricare parte contractantă îl acordă investitorilor unui stat terț în virtutea unui acord de evitare a dublei impuneri sau unui alt acord pe bază de reciprocitate referitor la impozitare.

(4) Dacă legislația oricărei părți contractante îndreptățește investițiile investitorilor celeilalte părți contractante la un tratament mai favorabil decât cel prevăzut de acest acord, această legislație va prevala asupra acestui acord.

Articolul 4
Transferul liber

(1) Fiecare parte contractantă pe al cărei teritoriu au fost efectuate investiții de către investitori ai celeilalte părți contractante va garanta acestor investitori liberul transfer al plăților în valută convertibilă referitoare la aceste investiții, în special al:

a) veniturilor, în conformitate cu art. 1 paragraful (3) al acestui acord;

b) sumelor provenite din împrumuturi contractante sau alte obligații contractuale asumate pentru investiții; și

c) sumelor provenite din vânzarea totală sau parțială, înstrăinarea sau lichidarea unei investiții.

(2) Cu toate prevederile paragrafului (1) al prezentului articol, fiecare parte contractantă poate, în împrejurări financiare sau economice excepționale, să impună anumite restricții de schimb valutar în conformitate cu propriile legi și reglementări și în conformitate cu Statutul Fondului Monetar Internațional.

(3) Dacă nu s-a convenit altfel cu investitorul, transferurile vor fi efectuate la cursul de schimb aplicabil la data transferului, în conformitate cu reglementările de schimb valutar în vigoare ale părții contractante pe teritoriul căreia s-a efectuat investiția.

Articolul 5
Expropriere și despăgubire

(1) Nici una dintre părțile contractante nu va lua, direct sau indirect, măsuri de expropriere, naționalizare sau orice alte măsuri, având aceeași natură sau același efect, împotriva investițiilor investitorilor celeilalte părți contractante, decât dacă măsurile sunt luate în interes public, așa cum s-a stabilit prin lege, în mod nediscriminatoriu, pe baza unei proceduri legale corespunzătoare și cu condiția să prevadă o despăgubire efectivă și adecvată.

Această despăgubire va corespunde valorii de piață a investiției expropriate imediat înainte ca exproprierea iminentă să fie cunoscută public, va include dobânda de la data exproprierii și va fi liber transferabilă într-o valută convertibilă.

(2) Investitorii unei părți contractante ale căror investiții au suferit pierderi datorate unui război sau oricărui alt conflict armat, revoluției, stării de necesitate sau rebeliunii, care a avut loc pe teritoriul celeilalte părți contractante, vor beneficia, din partea ultimei părți contractante, de un tratament în conformitate cu art. 3 paragraful (2) al acestui acord. Ei vor fi îndreptățiți în orice situație, la despăgubire.

Articolul 6
Domeniul de aplicare

(1) Prezentul acord se va aplica, de asemenea, investițiilor de pe teritoriul unei părți contractante, efectuate, conform legilor și reglementărilor sale, de către investitori ai celeilalte părți contractante anterior intrării în vigoare a acestui acord. Totuși acordul nu se va aplica diferendelor care au apărut înaintea intrării sale în vigoare.

(2) Prezentul acord nu se va aplica investițiilor efectuate pe baza acordurilor interguvernamentale în cadrul fostului Consiliu de Ajutor Economic Reciproc, dacă asemenea investiții nu sunt transformate în conformitate cu legislația părților contractante privind investițiile străine.

Articolul 7
Principiul subrogării

Dacă oricare parte contractantă sau agenția desemnată de aceasta face o plată către unul dintre investitorii săi pe baza unei garanții financiare împotriva riscurilor necomerciale pe care le-a acordat cu privire la o investiție de pe teritoriul celeilalte părți contractante, aceasta din urmă va recunoaște, în virtutea principiului subrogării, cesiunea oricărui drept sau titlu al acelui investitor către prima parte contractantă sau agenția desemnată de aceasta. Cealaltă parte contractantă va fi îndreptățită să deducă impozitele și celelalte obligații legale datorate și plătibile de către investitor.

Articolul 8
Diferende între o parte contractantă și un investitor al celeilalte părți contractante

(1) În scopul soluționării diferendelor privind investițiile dintre o parte contractantă și un investitor al celeilalte părți contractante, vor avea loc consultări între părțile interesate în vederea soluționării cazului, pe cât posibil, pe cale amiabilă.

(2) Dacă aceste consultări nu conduc la o soluție în termen de 6 luni de la data cererii pentru reglementare, investitorul poate supune diferendul spre soluționare, la alegerea sa, la:

a) instanța judecătorească competentă a părții contractante pe teritoriul căreia s-a efectuat investiția; sau

b) Centrul internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții (I.C.S.I.D.), prevăzut de Convenția pentru reglementarea diferendelor relative la investiții între state și persoane ale altor state, deschisă spre semnare la Washington la 18 martie 1965, dacă ambele părți contractante au devenit semnatare ale acestei convenții; sau

c) unui tribunal arbitral ad-hoc care, în lipsa unui alt acord între părțile la diferend, se va constitui pe baza regulilor de arbitraj ale Comisiei Națiunilor Unite pentru Drept Comercial Internațional (UNCITRAL).

(3) Fiecare parte contractantă consimte prin aceasta să supună un diferend relativ la investiții concilierii sau arbitrajului internațional.

(4) Partea contractantă care este parte la diferend, în timpul procedurilor cu privire la diferende legate de investiții, nu va putea invoca niciodată, ca apărare, imunitatea sa sau faptul că investitorul a primit despăgubiri pe baza unui contract de asigurare acoperind integral sau parțial prejudiciul sau pierderile suferite.

Articolul 9
Diferende între părțile contractante

(1) Diferendele dintre părțile contractante privind interpretarea sau aplicarea prevederilor acestui acord vor fi soluționate pe canale diplomatice.

(2) Dacă cele două părți contractante nu pot ajunge la un acord în termen de 12 luni de la declanșarea diferendului dintre ele, acesta, la cererea oricărei părți contractante, va fi supus unui tribunal arbitral format din trei membri. Fiecare parte contractantă va numi un arbitru, iar cei doi arbitri vor numi un președinte care va fi cetățean al unui stat terț.

(3) Dacă una dintre părțile contractante nu și-a numit propriul său arbitru și nu a dat curs invitației celeilalte părți contractante de a face această numire în termen de 2 luni, arbitrul va fi numit, la cererea acelei părți contractante, de către președintele Curții Internaționale de Justiție.

(4) Dacă cei doi arbitri nu pot ajunge la un acord privind alegerea președintelui în termen de 2 luni de la numirea lor, acesta va fi numit, la cererea oricărei părți contractante, de către președintele Curții Internaționale de Justiție.

(5) Dacă, în cazurile specificate la paragrafele (3) și (4) ale acestui articol, președintele Curții Internaționale de Justiție este împiedicat să-și exercite funcția sa sau dacă este cetățean al uneia dintre părțile contractante, numirea va fi făcută de către vicepreședinte, iar dacă acesta este, de asemenea, împiedicat sau dacă este cetățean al uneia dintre părțile contractante, numirea se va face de către judecătorul cu cel mai înalt rang al Curții, care nu este cetățean al nici uneia dintre părțile contractante.

(6) În lipsa altor prevederi stabilite între părțile contractante, tribunalul își va stabili propria procedură.

(7) Fiecare parte contractantă va suporta cheltuielile arbitrului pe care l-a numit și ale reprezentării sale în procedurile de arbitraj. Cheltuielile președintelui și celelalte cheltuieli vor fi suportate, în părți egale, de către părțile contractante.

(8) Hotărârile tribunalului sunt definitive și obligatorii pentru fiecare parte contractantă.

Articolul 10
Prevederi finale

(1) Acest acord va intra în vigoare la 30 de zile de la ultima dată la care oricare parte contractantă notifică celeilalte că cerințele sale legale interne pentru intrarea în vigoare a acestui acord au fost îndeplinite.

(2) Acest acord va rămâne în vigoare pe o perioadă de 10 ani și va continua să fie în vigoare după aceea pentru o perioadă sau perioade similare, dacă, cu un an înainte de expirarea perioadei inițiale sau a oricărei alte perioade ulterioare, una dintre părțile contractante nu notifică celeilalte părți contractante intenția sa de a denunța acordul. Notificarea de denunțare va deveni efectivă la un an după ce a fost primită de către cealaltă parte contractantă.

(3) În caz de notificare oficială privind denunțarea prezentului acord, prevederile art. 1Ð9 vor continua să fie în vigoare pentru o perioadă următoare de 10 ani, pentru investițiile efectuate înainte de a se face notificarea oficială.

Drept pentru care, subsemnații, pe deplin autorizați de către guvernele lor, au semnat acest acord.

Încheiat la Varșovia la 23 iunie 1994, în două exemplare originale, în limbile română, poloneză și engleză, fiecare text fiind egal autentic. În caz de diferențe de interpretare, va prevala textul în limba engleză.

Pentru Guvernul României, Teodor Viorel Meleșcanu, ministrul afacerilor externe.

Pentru Guvernul Republicii Polonia, Andrej Olechowski, ministrul afacerilor externe.


Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Polonia privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Varșovia la 23 iunie 1994

În temeiul art. 77 alin. (1) și al art. 99 alin. (1) din Constituția României,
Președintele României decretează:

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Polonia privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Varșovia la 23 iunie 1994, și se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 22 noiembrie 1994 | Nr. 228.


Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Algeriene Democratice și Populare privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Alger la 28 iunie 1994

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. - Se ratifică Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Algeriene Democratice și Populare privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Alger la 28 iunie 1994.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 19 octombrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Senatului, prof. univ. dr. Oliviu Gherman

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 7 noiembrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

p. Președintele Camerei Deputaților, Marțian Dan

București, 24 noiembrie 1994 | Nr. 110.


Acord între Guvernul României și Guvernul Republicii Algeriene Democratice și Populare privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor

Preambul
Guvernul României și Guvernul Republicii Algeriene Democratice și Populare, denumite în continuare părțile contractante,
dorind să întărească cooperarea lor economică creând condiții favorabile pentru realizarea de investiții de către cetățeni ai unei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante,
recunoscând necesitatea promovării și protejării reciproce a investițiilor, în vederea stimulării transferurilor de tehnologie și capitaluri și a creării de locuri de muncă, în interesul reciproc al celor două părți contractante,
au convenit cele ce urmează:
Articolul 1
Definiții

În sensul prezentului acord:

(1) Termenul investiție desemnează orice element de activ deținut de către un investitor al unei părți contractante, investit pe teritoriul celeilalte părți contractante, în conformitate cu legile și reglementările acesteia. Termenul desemnează în special, dar nu exclusiv:

a) drepturile de proprietate asupra bunurilor mobile și imobile, precum și alte drepturi reale ca ipoteci, garanții și gajuri;

b) acțiunile, părțile sociale și alte forme de participare la societățile constituite pe teritoriul unei părți contractante;

c) beneficiile reinvestite;

d) obligațiunile, creanțele și drepturile referitoare la prestații având o valoare economică;

e) drepturile de proprietate intelectuală și industrială ca: drepturi de ajutor, brevete de invenții, desene, modele și machete industriale, nume comerciale, procedee tehnice, know-how, mărci înregistrate și alte drepturi asemănătoare recunoscute de către legile părții contractante; și

f) concesiunile, inclusiv concesiunile de cercetare, extracție și exploatare a resurselor naturale, precum și orice drept conferit prin lege, prin contract sau prin decizia autorităților competente în aplicarea legii.

Orice modificare a formei de investire sau reinvestire nu afectează caracterul de investiție, cu condiția ca această modificare să nu contravină legislației părții contractante pe teritoriul căreia a fost realizată investiția.

(2) Termenul investitor desemnează:

a) în ceea ce privește România: orice persoană fizică având cetățenia română, în conformitate cu legile și reglementările în vigoare în România și care efectuează o investiție pe teritoriul Republicii Algeriene Democratice și Populare;

b) în ceea ce privește Republica Algeriană Democratică și Populară: orice persoană fizică având naționalitatea algeriană în virtutea legislației în vigoare în Republica Algeriană Democratică și Populară și care efectuează o investiție pe teritoriul României;

c) orice persoană juridică constituită în conformitate cu legile și reglementările părții contractante respective, având sediul social pe teritoriul acesteia și care efectuează o investiție pe teritoriul celeilalte părți contractante.

(3) Termenul venituri desemnează sumele produse de o investiție și include în special, dar nu exclusiv, beneficiile, dividendele, dobânzile, redevențele și indemnizațiile.

(4) Termenul teritoriu desemnează, în afara zonelor delimitate de frontierele terestre, zonele maritime și submarine aflate sub suveranitatea părților contractante, asupra cărora acestea exercită, în conformitate cu dreptul internațional, drepturi suverane sau jurisdicționale.

Articolul 2
Promovarea și protejarea investițiilor

(1) Fiecare parte contractantă admite și promovează investițiile efectuate pe teritoriul său de către investitorii celeilalte părți contractante.

(2) Investițiile sunt admise în conformitate cu legislația părții contractante pe al cărei teritoriu au fost efectuate și se bucură de protecția și garanțiile prevăzute prin prezentul acord.

Articolul 3
Tratamentul investițiilor

(1) Fiecare parte contractantă protejează pe teritoriul său investițiile efectuate, conform legilor și reglementărilor sale în vigoare, de către investitorii celeilalte părți contractante și nu împiedică prin măsuri nejustificate sau discriminatorii, gestiunea, întreținerea, utilizarea, fructificarea, creșterea, vânzarea sau, dacă este cazul, lichidarea acestor investiții.

(2) Fiecare parte contractantă asigură pe teritoriul său un tratament just și echitabil investițiilor efectuate de către investitorii celeilalte părți contractante. Acest tratament nu va fi mai puțin favorabil decât cel acordat de către fiecare parte contractantă investițiilor efectuate pe teritoriul său de către propriii săi investitori sau de către investitorii oricărui stat terț, dacă acest tratament este mai favorabil.

(3) Prevederile prezentului acord privind tratamentul națiunii cele mai favorizate nu vor fi interpretate astfel încât să oblige pe una dintre părțile contractante să extindă asupra investițiilor investitorilor celeilalte părți contractante avantajele decurgând din apartenența sa, prezentă sau viitoare, la orice uniune vamală, la o zonă de liber schimb, o piață comună sau la orice altă formă de organizație economică regională sau dintr-un acord internațional similar, precum și din convențiile de evitare a dublei impuneri fiscale sau din orice altă convenție în probleme de impozite.

Articolul 4
Expropriere și despăgubire

(1) Investițiile investitorilor unei părți contractante efectuate pe teritoriul celeilalte părți contractante nu vor putea fi naționalizate, expropriate sau supuse oricărei alte măsuri similare (desemnată în continuare ca expropriere) decât dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

a) măsurile sunt luate în interes public și pe baza unei proceduri legale corespunzătoare;

b) măsurile nu sunt discriminatorii;

c) ele sunt însoțite de prevederi privind plata unei despăgubiri efective și adecvate, precum și modalitățile de plată a acestei despăgubiri.

(2) Cuantumul despăgubirii este calculat asupra valorii reale a investițiilor respective și evaluat în raport cu condițiile economice existente în ajunul zilei în care măsura de expropriere a fost luată sau făcută publică.

La cererea investitorului respectiv, legalitatea oricărei exproprieri, cuantumul și modalitățile de plată a despăgubirii vor putea fi revizuite de către o autoritate competentă, în conformitate cu legislația în vigoare a părții contractante pe teritoriul căreia a fost efectuată investiția.

(3) Despăgubirile vor fi plătite în moneda de origine a investiției sau în orice altă monedă convertibilă. Ele vor fi vărsate investitorului fără întârziere și vor fi liber transferabile. Ele vor fi purtătoare de dobândă la rata comercială în vigoare a părții contractante pe teritoriul căreia a fost efectuată investiția, de la data stabilirii lor până la data plății.

(4) Investitorii unei părți contractante ale căror investiții au suferit pierderi datorate războiului sau oricărui alt conflict armat, revoluției, stării de necesitate națională sau revoltei, survenite pe teritoriul celeilalte părți contractante, vor beneficia din partea acesteia din urmă de un tratament nu mai puțin favorabil decât cel acordat propriilor săi investitori sau investitorilor națiunii celei mai favorizate.

Articolul 5
Transferuri

(1) Fiecare parte contractantă pe al cărei teritoriu au fost efectuate investiții de către investitorii celeilalte părți contractante autorizează, în conformitate cu legile și reglementările sale în vigoare și după achitarea obligațiilor sale fiscale, transferul liber, în special, al:

a) veniturilor curente din investiții, inclusiv al beneficiilor, dobânzilor, dividendelor, redevențelor;

b) sumelor provenite din împrumuturi contractate în mod regulat, în legătură cu investiția efectuată;

c) despăgubirilor plătite conform prevederilor art. 4;

d) produsului vânzării, înstrăinării sau lichidării parțiale sau totale a unei investiții.

(2) Prevederile paragrafului (1) primul alineat se aplică, de asemenea, în ceea ce privește o cotă din remunerațiile lucrătorilor celeilalte părți contractante, autorizați să lucreze, în conformitate cu legislația părții contractante pe al cărei teritoriu a fost efectuată investiția, în cadrul unei investiții admise.

(3) Transferurile sunt efectuate fără întârziere în moneda în care a fost efectuată investiția sau în orice altă monedă liber convertibilă care se va conveni de comun acord, la cursul de schimb în vigoare la data transferului și fără alte taxe decât cele uzuale.

(4) Fără întârziere, în sensul prezentului articol, sunt considerate transferurile efectuate într-un interval necesar, în mod normal, pentru îndeplinirea formalităților de transfer, care nu poate depăși în nici un caz o perioadă de 2 luni începând de la data depunerii unui dosar corespunzător.

Articolul 6
Subrogarea

(1) Dacă una dintre părțile contractante sau instituțiile desemnate de aceasta plătește despăgubiri propriilor săi investitori, în virtutea unei garanții ce acoperă riscurile necomerciale, acordată pentru o investiție efectuată pe teritoriul celeilalte părți contractante, această din urmă parte contractantă va recunoaște, în virtutea principiului subrogării, transferul către prima parte contractantă sau către instituțiile desemnate de aceasta al oricărui drept sau titlu al investitorilor despăgubiți.

(2) În ceea ce privește drepturile transferate, cealaltă parte contractantă poate valorifica, în numele instituției subrogate în drepturile investitorilor despăgubiți, obligațiile care le incumbă, prin lege sau prin contract, acestora din urmă.

Articolul 7
Reglementarea diferendelor dintre o parte contractantă și un investitor al celeilalte părți contractante

(1) Orice diferend referitor la investiții între o parte contractantă și un investitor al celeilalte părți contractante este soluționat, pe cât posibil, pe cale amiabilă între părțile la diferend.

(2) Dacă aceste consultări nu conduc la o soluție într-un interval de 6 luni de la data notificării, investitorul va putea să supună diferendul, la alegerea sa, pentru reglementare:

a) instanței judecătorești competente a părții contractante pe al cărei teritoriu a fost efectuată investiția; sau

b) Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții (I.C.S.I.D.), creat prin Convenția pentru reglementarea diferendelor relative la investiții între state și persoane ale altor state, deschisă spre semnare la Washington la 18 martie 1965; sau

c) unui tribunal ad-hoc, care, în lipsa altui aranjament direct între părțile la diferend, va fi constituit în conformitate cu regulile de arbitraj ale Comisiei Națiunilor Unite pentru Drept Comercial Internațional (UNCITRAL).

(3) Partea contractantă care este parte la diferend nu poate, în nici un moment al procedurii privind diferendele relative la investiții, să invoce, ca apărare, faptul că investitorul a primit, în virtutea unui contract de asigurare, o despăgubire care acoperă, în întregime sau parțial, pagubele sau pierderile suferite.

Articolul 8
Reglementarea diferendelor între părțile contractante

(1) Diferendele dintre părțile contractante privind interpretarea sau aplicarea prezentului acord sunt reglementate, pe cât posibil, pe cale diplomatică.

Dacă, într-un interval de 6 luni începând de la data la care una dintre părțile contractante a prezentat o cerere scrisă în acest sens, diferendul nu a fost reglementat, atunci el va fi supus, la cererea uneia dintre părțile contractante, unui tribunal arbitral.

(2) Tribunalul arbitral va fi constituit, pentru fiecare caz în parte, în felul următor: fiecare parte contractantă desemnează un arbitru; cei doi arbitri astfel desemnați propun, de comun acord, un președinte care trebuie să fie resortisant al unui stat terț și care este numit de către cele două părți contractante. Arbitrii sunt numiți într-un interval de 3 luni, iar președintele într-un interval de 2 luni, începând cu data cererii de arbitraj.

(3) Dacă termenele fixate la paragraful (2) de mai sus nu au fost respectate, una sau cealaltă parte contractantă îl va invita pe președintele Curții Internaționale de Justiție să facă desemnările necesare.

Dacă președintele Curții Internaționale de Justiție este resortisant al unei părți contractante sau dacă este împiedicat să exercite această funcție, vicepreședintele Curții Internaționale de Justiție va fi invitat să facă numirile necesare. Dacă vicepreședintele este resortisant al unei părți contractante sau dacă este, de asemenea, împiedicat să-și exercite mandatul, membrul cel mai vechi al Curții Internaționale de Justiție, care nu este resortisant al uneia dintre părțile contractante, va fi invitat să facă numirile necesare.

(4) Tribunalul arbitral ia hotărârea pe baza prevederilor prezentului acord, a altor acorduri încheiate între părțile contractante, precum și a principiilor dreptului internațional. Hotărârea se adoptă cu majoritate de voturi. Această hotărâre este definitivă și obligatorie pentru părțile contractante.

(5) Fiecare parte contractantă suportă cheltuielile legate de desemnarea arbitrului său. Cheltuielile privind președintele și celelalte cheltuieli vor fi suportate, în părți egale de către părțile contractante.

Tribunalul arbitral își stabilește propriile reguli de procedură.

Articolul 9
Aplicare

Prezentul acord se aplică și investițiilor efectuate de către investitorii unei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante, în conformitate cu legile și reglementările sale, înaintea intrării în vigoare a acestui acord, cu condiția ca aceste investiții să fie conform legilor și reglementărilor părții contractante pe teritoriul căreia au fost efectuate, în vigoare la data semnării prezentului acord. Totodată, acordul nu se va aplica diferendelor survenite anterior intrării sale în vigoare.

Articolul 10
Reguli aplicabile

(1) Dacă o problemă relativă la investiții este reglementată în același timp de către prezentul acord și de către legislația națională a unei părți contractante sau prin convenții internaționale sau la care părțile contractante vor adera ulterior, atunci investitorii celeilalte părți contractante se pot prevala de prevederile cele mai favorabile.

(2) De fiecare dată când, ca urmare a legilor sau a altor prevederi legale generale, una dintre părțile contractante a prevăzut un tratament mai favorabil pentru investitorii unui stat terț decât cel prevăzut de prezentul acord, aceștia vor beneficia de tratamentul națiunii cele mai favorizate.

(3) Investițiile care au făcut obiectul unui acord special între una dintre părțile contractante și investitori ai celeilalte părți contractante sunt reglementate de prevederile prezentului acord și de cele ale acelui acord special.

Articolul 11
Intrarea în vigoare, valabilitatea și expirarea

(1) Prezentul acord intră în vigoare la o lună de la data la care părțile contractante au schimbat instrumentele de ratificare.

El va rămâne în vigoare pentru o perioadă de 10 ani.

Dacă una dintre părțile contractante nu-l denunță cu cel puțin 6 luni înainte de expirarea perioadei sale de valabilitate, el este prelungit prin tacită reconducțiune pentru o nouă perioadă de 10 ani, fiecare parte contractantă rezervându-și dreptul să îl denunțe printr-o notificare introdusă cu cel puțin 6 luni înainte de data expirării perioadei de valabilitate în curs.

(2) La expirarea perioadei de valabilitate a prezentului acord, investițiile efectuate în timp ce acesta era în vigoare vor continua să beneficieze de prevederile acestui acord pentru o perioadă suplimentară de 10 ani.

Drept pentru care, reprezentanții subsemnați, autorizați corespunzător de către guvernele lor, au semnat acest acord.

Încheiat la Alger la 28 iunie 1994, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, arabă și franceză. Cele trei texte sunt egal autentice.

Pentru Guvernul României, ministrul comerțului, Cristian Ionescu.

Pentru Guvernul Republicii Algeriene Democratice și Populare, ministrul comerțului, Sassi Aziza.


Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Algeriene Democratice și Populare privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Alger la 28 iunie 1994

În temeiul art. 77 alin. (1) și al art. 99 alin. (1) din Constituția României,
Președintele României decretează:

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Algeriene Democratice și Populare privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Alger la 28 iunie 1994, și se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 22 noiembrie 1994 | Nr. 229.


Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Croația privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Zagreb la 8 iunie 1994

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. - Se ratifică Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Croația privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Zagreb la 8 iunie 1994.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 20 octombrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Senatului, prof. univ. dr. Oliviu Gherman

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 7 noiembrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

p. Președintele Camerei Deputaților, Marțian Dan

București, 24 noiembrie 1994 | Nr. 111.


Acord între Guvernul României și Guvernul Republicii Croația privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor

Guvernul României și Guvernul Republicii Croația, denumite în cele ce urmează părțile contractante,
dorind să intensifice cooperarea economică în avantajul reciproc al ambelor state,
intenționând să creeze și să mențină condiții favorabile pentru investițiile investitorilor unei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante,
recunoscând necesitatea promovării și protejării investițiilor străine în scopul creșterii prosperității economice a ambelor state,
au convenit cele ce urmează:
Articolul 1
Definiții

În sensul acestui acord:

1. Termenul investitor se referă, în legătură cu fiecare parte contractantă, la:

a) persoanele fizice care, în conformitate cu legislația acelei părți contractante, sunt considerate ca fiind cetățenii săi;

b) persoanele juridice, incluzând societăți, corporații, asociații de afaceri și alte organizații care sunt constituite sau altfel organizate, în mod corespunzător, în conformitate cu legislația acelei părți contractante și care își au sediul, împreună cu activitățile economice reale, pe teritoriul aceleiași părți contractante.

2. Termenul investiții va include orice fel de active investite de către investitorii unei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante, în conformitate cu legile și reglementările acesteia din urmă și în special, dar nu exclusiv:

a) drepturi de proprietate asupra bunurilor mobile și imobile, precum și alte drepturi reale, cum ar fi servituți, ipoteci, garanții, gajuri;

b) acțiuni, părți sociale sau orice alt fel de participare la societăți;

c) drepturi de creanță sau orice alte drepturi privind prestații care au o valoare economică;

d) drepturi de proprietate intelectuală, cum sunt: drepturi de autor, brevete, desene sau modele industriale, mărci de comerț sau de serviciu, nume comerciale, know-how și goodwill, precum și orice alte drepturi similare recunoscute de legislația părților contractante;

e) concesiuni în conformitate cu dreptul public, incluzând concesiuni privind prospectarea, extracția sau exploatarea resurselor naturale, precum și orice alte drepturi conferite prin lege, prin contract sau prin hotărârea autorităților, în conformitate cu legea.

Orice modificare a formei în care sunt investite sau reinvestite activele nu va afecta caracterul lor de investiție.

3. Termenul venituri înseamnă sumele produse de o investiție și include în special, dar nu exclusiv, profituri, dividende, dobânzi, sporuri de capital, redevențe, management și asistență tehnică sau alte onorarii, indiferent de forma în care este plătit venitul.

4. Termenul teritoriu desemnează teritoriul României sau, respectiv, teritoriul Republicii Croația, precum și acele zone maritime incluzând solul și subsolul adiacente limitei exterioare a mării teritoriale a fiecăruia dintre teritoriile de mai sus, asupra cărora statul respectiv exercită, în conformitate cu dreptul internațional, drepturi suverane sau jurisdicție în scopul explorării și exploatării resurselor naturale ale acestor zone.

Articolul 2
Promovare, admitere

1. Fiecare parte contractantă va promova, pe cât posibil, investițiile efectuate pe teritoriul său de către investitorii celeilalte părți contractante și va admite aceste investiții în conformitate cu legile și reglementările sale.

2. Dacă o parte contractantă a admis o investiție pe teritoriul său, ea va acorda, în conformitate cu legile și reglementările sale, autorizațiile necesare în legătură cu acea investiție, inclusiv autorizațiile pentru angajarea de personal de conducere și tehnic, la alegerea sa, indiferent de naționalitate.

Articolul 3
Protejare, tratament

1. Fiecare parte contractantă va proteja pe teritoriul său investițiile efectuate, în conformitate cu legile și reglementările sale, de investitorii celeilalte părți contractante și nu va afecta, prin măsuri nerezonabile sau discriminatorii, managementul, întreținerea, folosința, fructificarea, extinderea, vânzarea sau lichidarea acestor investiții. În mod deosebit, fiecare parte contractantă sau autoritățile sale competente vor emite autorizațiile necesare menționate la art. 2 paragraful 2 din acest acord.

2. Fiecare parte contractantă va asigura un tratament just și echitabil pe teritoriul său investițiilor investitorilor celeilalte părți contractante. Acest tratament nu va fi mai puțin favorabil decât cel acordat de fiecare parte contractantă investițiilor efectuate pe teritoriul său de către investitorii proprii sau decât cel acordat de fiecare parte contractantă investițiilor efectuate pe teritoriul său de către investitorii oricărui stat terț, dacă acest din urmă tratament este mai favorabil.

3. Clauza națiunii cele mai favorizate nu va fi interpretată ca obligație a părții contractante de a extinde asupra investitorilor și investițiilor celeilalte părți contractante avantajele rezultate din orice uniune vamală sau economică, existentă sau viitoare, sau zonă de comerț liber, la care oricare dintre părțile contractante este sau devine membră. Acest tratament nu se va referi nici la avantajele pe care oricare parte contractantă le acordă investitorilor unui stat terț în virtutea unui acord de evitare a dublei impuneri sau a altor acorduri pe bază de reciprocitate referitoare la impozitare.

Articolul 4
Transferul liber

1. Fiecare parte contractantă pe al cărei teritoriu s-au efectuat investiții de către investitorii celeilalte părți contractante va acorda acelor investitori transferul liber al plăților referitoare la aceste investiții, în special al:

a) veniturilor, conform art. 1 paragraful 3 din acest acord;

b) sumelor provenite din împrumuturi contractate sau alte obligații contractuale asumate pentru investiție; și

c) sumelor provenite din vânzarea totală sau parțială, înstrăinarea sau lichidarea unei investiții.

2. Dacă nu s-a convenit altfel cu investitorul, transferurile se vor efectua la cursul de schimb aplicabil la data transferului, în conformitate cu reglementările valutare în vigoare ale părții contractante pe teritoriul căreia s-a realizat investiția.

Articolul 5
Deposedare, despăgubire

1. Nici una dintre părțile contractante nu va lua, fie direct, fie indirect, măsuri de expropriere, naționalizare sau orice alte măsuri de această natură sau cu același efect împotriva investițiilor investitorilor celeilalte părți contractante, decât dacă măsurile sunt luate în interes public, așa cum s-a stabilit prin lege, pe o bază nediscriminatorie și în conformitate cu procedura legală și cu condiția să fie luate prin acordarea unei despăgubiri efective și adecvate. Această despăgubire va fi echivalentă valorii de piață a investiției expropriate, imediat înainte de expropriere sau înainte ca exproprierea iminentă să devină cunoscută public, va include dobânda de la data exproprierii și va fi liber transferabilă.

2. Investitorii uneia dintre părțile contractante ale căror investiții au suferit pierderi datorită războiului sau oricărui alt conflict armat, revoluției, stării de necesitate, rebeliunii, care au avut loc pe teritoriul celeilalte părți contractante, vor beneficia, din partea acesteia din urmă, de un tratament în conformitate cu art. 3 paragraful 2 din acest acord. Ei vor fi îndreptățiți, în orice situație, la despăgubiri.

Articolul 6
Investiții anterioare acordului

Prezentul acord se va aplica și investițiilor înregistrate legal și existente pe teritoriul unei părți contractante, efectuate de investitorii celeilalte părți contractante anterior intrării în vigoare a acestui acord. Totuși acordul nu se va aplica în cazul diferendelor care au apărut înainte de intrarea sa în vigoare.

Articolul 7
Alte obligații

1. Dacă legislația oricărei părți contractante îndreptățește investițiile investitorilor celeilalte părți contractante la un tratament mai favorabil decât cel prevăzut de acest acord, această legislație va prevala acestui acord, în măsura în care este mai favorabilă.

2. Fiecare parte contractantă va respecta orice alte obligații pe care și le-a asumat privind investițiile efectuate pe teritoriul său de investitorii celeilalte părți contractante.

Articolul 8
Principiul subrogării

Dacă oricare parte contractantă sau agenția desemnată de către aceasta face plăți unuia dintre investitorii săi în baza oricărei garanții financiare împotriva riscurilor necomerciale, pe care a acordat-o în legătură cu o investiție de pe teritoriul celeilalte părți contractante, aceasta din urmă va recunoaște, în virtutea principiului subrogării, cesiunea oricărui drept sau titlu al acestui investitor către prima parte contractantă sau către agenția desemnată de aceasta. Cealaltă parte contractantă va fi îndreptățită să deducă taxele și celelalte obligații legale datorate și plătibile de către investitor.

Articolul 9
Diferende între o parte contractantă și un investitor al celeilalte părți contractante

1. În scopul reglementării diferendelor cu privire la investițiile între o parte contractantă și un investitor al celeilalte părți contractante, vor avea loc consultări între părțile respective, în vederea soluționării cazului, pe cât posibil, pe cale amiabilă.

2. Dacă aceste consultări nu conduc la o soluție în termen de 6 luni de la data cererii de reglementare, investitorul poate supune diferendul, la alegerea sa, spre soluționare la:

a) instanța judecătorească competentă a părții contractante pe teritoriul căreia s-a efectuat investiția; sau

b) Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții (I.C.S.I.D.), prevăzut de Convenția pentru reglementarea diferendelor relative la investiții între state și persoane ale altor state, deschisă spre semnare la Washington la 18 martie 1965, după ce ambele părți contractante au devenit părți la această convenție; sau

c) un tribunal arbitral ad-hoc, care, dacă nu s-a convenit altfel între părțile la diferend, va fi constituit pe baza regulilor de arbitraj ale Comisiei Națiunilor Unite pentru Drept Comercial Internațional (UNCITRAL).

3. Partea contractantă care este parte la diferend nu va invoca niciodată în apărare, pe durata procedurilor privind diferendele legate de investiții, imunitatea sa sau faptul că investitorul a primit o despăgubire în cadrul unui contract de asigurare acoperind integral sau parțial prejudiciul ori pierderea suferită.

Articolul 10
Diferende între părțile contractante

1. Diferendele dintre părțile contractante privind interpretarea sau aplicarea prevederilor acestui acord vor fi soluționate pe canale diplomatice.

2. Dacă cele două părți contractante nu pot ajunge la un acord în termen de 12 luni de la declanșarea diferendului dintre ele, acesta, la cererea oricărei părți contractante, se va supune unui tribunal arbitral compus din trei membri. Fiecare parte contractantă va numi un arbitru, iar cei doi arbitri vor numi un președinte care va fi cetățean al unui stat terț.

3. Dacă una dintre părțile contractante nu și-a numit propriul arbitru și nu a dat curs invitației celeilalte părți contractante să facă numirea în termen de 2 luni, arbitrul va fi numit, la cererea acestei părți contractante, de către președintele Curții Internaționale de Justiție.

4. Dacă ambii arbitri nu pot ajunge la un acord privind alegerea președintelui în termen de 2 luni după numirea lor, acesta va fi numit, la cererea oricărei părți contractante, de către președintele Curții Internaționale de Justiție.

5. Dacă, în cazurile specificate în paragrafele 3 și 4 ale acestui articol, președintele Curții Internaționale de Justiție este împiedicat să-și îndeplinească funcția sa sau dacă este cetățean al uneia dintre părțile contractante, numirea se va face de către vicepreședinte și dacă și acesta din urmă este împiedicat sau dacă este cetățean al uneia dintre părțile contractante, numirea se va face de către judecătorul cu cel mai înalt rang al Curții, care nu este cetățean al uneia dintre părțile contractante.

6. În lipsa altor prevederi convenite de părțile contractante, tribunalul își va stabili procedura.

7. Fiecare parte contractantă va suporta cheltuielile arbitrului pe care l-a numit și ale reprezentării sale în procedurile de arbitraj. Cheltuielile pentru președinte și celelalte cheltuieli vor fi suportate, în părți egale, de către părțile contractante.

8. Hotărârile tribunalului sunt definitive și obligatorii pentru fiecare parte contractantă.

Articolul 11
Intrare în vigoare

Acest acord va intra în vigoare la 30 de zile după ultima dată la care fiecare parte contractantă notifică celeilalte părți contractante, pe canale diplomatice, că cerințele sale legale pentru intrarea în vigoare a acestui acord au fost îndeplinite.

Articolul 12
Durată și denunțare

1. Acest acord va rămâne în vigoare pentru o perioadă de 10 ani și va continua să fie în vigoare pentru aceeași perioadă sau perioade, dacă, cu un an înainte de expirarea perioadei inițiale sau a oricărei alte perioade ulterioare, oricare parte contractantă nu notifică celeilalte părți contractante asupra intenției sale de a denunța acordul.

2. În cazul denunțării, prevederile acestui acord vor continua să se aplice pentru o perioadă de 10 ani de la data expirării acestui acord.

Drept pentru care, subsemnații, pe deplin autorizați de către guvernele respective, au semnat acest acord.

Încheiat la Zagreb la 8 iunie 1994, în două exemplare originale în limbile română, croată și engleză, fiecare text fiind egal autentic. În caz de divergență, va prevala textul în limba engleză.

Pentru Guvernul României, Nicolae Constantinescu, secretar de stat la Ministerul Finanțelor.

Pentru Guvernul Republicii Croația, Nadan Vidosevici, ministrul economiei.


Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Croația privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Zagreb la 8 iunie 1994

În temeiul art. 77 alin. (1) și al art. 99 alin. (1) din Constituția României,
Președintele României decretează:

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Croația privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Zagreb la 8 iunie 1994, și se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 22 noiembrie 1994 | Nr. 230.