Monitorul Oficial 337/1992

Monitorul Oficial al României

Anul IV, Nr. issue::0337 - Partea I - Marți, 29 decembrie year::1992

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre privind exceptarea de taxe vamale de import

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se prelungește termenul de valabilitate al Hotărârii Guvernului nr. 812/1991 pentru pozițiile tarifare din anexa la hotărâre, care sunt cuprinse în capitolele 25-97 ale Tarifului vamal de import al României, precum și termenul de valabilitate al Hotărârii Guvernului nr. 762/1992, până la 15 martie 1993.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 28 decembrie 1992 | Nr. 808.

	Contrasemnează:
	Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu
	Ministrul comerțului, Constantin Teculescu

Hotărâre privind organizarea și funcționarea Ministerului Cercetării și Tehnologiei

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Ministerul Cercetării și Tehnologiei se organizează și funcționează ca organ al administrației publice centrale de specialitate, având ca obiect principal de activitate realizarea programului Guvernului în domeniul cercetării și tehnologiei, prin reorganizarea Ministerului Învățământului.

Art. 2. - În realizarea obiectului său de activitate, Ministerul Cercetării și Tehnologiei are următoarele atribuții:

1. analiza, împreună cu Academia Română, ministerele și alte autorități ale administrației publice, a necesităților rezultate din cerințele economico-sociale pe termen mediu și lung, evaluarea și stabilirea oportunității, necesității și priorităților în elaborarea și derularea unor programe de cercetare-dezvoltare de interes național pentru satisfacerea acestora;

2. studiul și prelucrarea informațiilor privind strategiile, nivelul, orientările și direcțiile de cercetare din alte țări, precum și recomandărilor formulate de organisme internaționale privind domeniul științei și tehnologiei;

3. dezvoltarea cercetării fundamentale, a cercetării aplicative și coordonarea metodologică a procedurilor de evaluare a programelor și unităților de cercetare-dezvoltare, în scopul stimulării competitivității activității de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică din România, în colaborare cu Academia Română, ministerele și alte autorități ale administrației publice;

4. stimularea activității de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică în formele necesare asigurării proceselor de inovare și transpunerea rezultatelor acestora în tehnologii, echipamente și produse de nivel competitiv;

5. angrenarea unităților de cercetare-dezvoltare în rezolvarea obiectivelor prioritare ale economiei naționale, în colaborare cu ministerele economice;

6. elaborarea și implementarea sistemului informatic pentru știință și tehnologie la nivel național, precum și realizarea și coordonarea funcționării băncii de date pentru știință și tehnologie;

7. coordonarea, realizarea și dezvoltarea activității de cooperare internațională a României în domeniul cercetării și tehnologiei, în colaborare cu Academia Română, Ministerul Afacerilor Externe, alte ministere;

8. restructurarea și reforma sistemului instituțional din domeniul științei și tehnologiei;

9. efectuarea de acțiuni de control privind modul de aplicare a legilor și reglementărilor privind domeniul propriu de activitate;

10. participarea la elaborarea cadrului normativ privind activitatea de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, precum și a reglementărilor privind statutul personalului din unitățile de cercetare-dezvoltare tehnologică și protecția socială a acestuia.

Art. 3. - (1) Instrumentul principal pentru realizarea atribuțiilor prevăzute la art. 2 îl constituie Programul național de cercetare-dezvoltare, alcătuit din programe guvernamentale de cercetare-dezvoltare pe ramuri și domenii ale științei, tehnologiei și economiei naționale.

(2) În scopul realizării Programului național de cercetare-dezvoltare, Ministerul Cercetării și Tehnologiei are următoarele atribuții:

1. coordonează elaborarea, în cooperare cu Academia Română, ministerele și alte autorități ale administrației publice, de programe guvernamentale de cercetare tehnologică, social-umaniste, intersectoriale și multidisciplinare, prin care se urmărește soluționarea obiectivelor strategice generale și prioritare pe plan național în domeniul științei și tehnologiei;

2. administrează fondurile publice constituite și destinate acestor programe potrivit legii, asigurând finanțarea și stabilirea prin proceduri de selecție a executanților și coordonatorului, precum și încheierea de contracte cu persoane juridice sau fizice;

3. realizează evaluarea modului de îndeplinire a Programului național de cercetare-dezvoltare și a programelor guvernamentale de cercetare-dezvoltare, în colaborare cu Academia Română, celelalte ministere, care participă la realizarea acestora;

4. organizează activități specifice și înființează unități proprii de cercetare-dezvoltare pentru domenii de cercetare-dezvoltare de interes național și interdepartamental, potrivit reglementărilor legale;

5. coordonează activitatea de realizare a programelor de cercetare-dezvoltare interdepartamentale;

6. elaborează politici și proceduri de sprijinire și activizare a proceselor de inovare și transfer tehnologic, în scopul facilitării conexiunilor necesare între ministere privind rezolvarea unor probleme majore prin lucrări de cercetare științifică, precum și între unitățile de cercetare și beneficiarii rezultatelor cercetării;

7. urmărește evidențierea rezultatelor științifice, tehnice, tehnologice și economice ale aplicării temelor de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică;

8. prezintă Guvernului rapoarte periodice privind modul de realizare a Programului național de cercetare-dezvoltare și măsurile necesare pentru îmbunătățirea activității în domeniul științei și tehnologiei.

Art. 4. - Ministerul Cercetării și Tehnologiei asigură coordonarea activității de privatizare din domeniul cercetării științifice și dezvoltării tehnologice, în corelare cu procesul de privatizare din economia națională, prin promovarea căilor și formelor specifice acestora.

Art. 5. - Ministerul Cercetării și Tehnologiei reprezintă Guvernul în relațiile cu parteneri interni și externi în domeniul cercetării și tehnologiei, în care scop:

1. cooperează cu organisme și organizații naționale și internaționale pentru probleme privind activitatea de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, precum și pentru dezvoltarea relațiilor științifice pe plan internațional;

2. încheie acorduri, în conformitate cu prevederile legale, cu organizații internaționale și organizații guvernamentale din alte țări, în scopul promovării cercetării științifice și dezvoltării tehnologice;

3. sprijină participarea specialiștilor și unităților de cercetare-dezvoltare din România la realizarea unor teme de interes din programele internaționale de cercetare-dezvoltare;

4. întreține relații profesionale permanente cu:

• organisme pentru politica științei și tehnologiei din țară și din alte țări;
• instituții care elaborează studii de politica științei și tehnologiei;
• organizații ale sistemului O.N.U.;
• organizații neguvernamentale, altele decât cele ale sistemului O.N.U.;
• organizații internaționale interguvernamentale;

5. repartizează unităților de cercetare-dezvoltare, în colaborare cu Academia Română, Ministerul Învățământului, alte ministere, bursele și fondurile alocate pentru stagii, specializări și alte norme de cooperare cu institute și organisme din străinătate.

Art. 6. - Ministerul Cercetării și Tehnologiei participă la realizarea Programului director privind informatizarea societății românești și a administrației publice în domeniul său specific de activitate, prin:

1. realizarea sistemului informatic pentru știință și tehnologie la nivel național;

2. realizarea și coordonarea funcționării băncii de date pentru știință și tehnologie, cu date și informații din România și din alte țări privind politica științei, tematica obiectivelor de cercetare-dezvoltare, potențialul tehnico-științific, uman și material, structura de organizare;

3. coordonarea activității de conectare la rețele internaționale de bănci de date similare.

Art. 7. - (1) Ministerul Cercetării și Tehnologiei acționează pentru stimularea creativității și a interesului pentru inventivitate, inclusiv prin organizarea de doctorate în cadrul institutelor de cercetare-dezvoltare, în conformitate cu reglementările în vigoare.

(2) Ministerul Cercetării și Tehnologiei sprijină activitatea de informare științifică și tehnică și difuzarea cunoștințelor în domeniul științei, tehnologiei, progresului tehnic.

(3) Ministerul Cercetării și Tehnologiei editează publicații proprii și organizează manifestări tehnico-științifice, expoziționale, alte acțiuni de reprezentare și comunicare în țară și în străinătate.

Art. 8. - (1) În structura organizatorică a Ministerului Cercetării și Tehnologiei pot funcționa departamente, direcții generale, direcții, servicii, oficii și birouri.

(2) Structura organizatorică a Ministerului Cercetării și Tehnologiei este prevăzută în anexa nr. 1.

(3) Numărul maxim de posturi este 140, exclusiv demnitarii.

(4) Conducerea Ministerului Cercetării și Tehnologiei este asigurată de ministru. Pe lângă ministru funcționează un colegiu al ministerului, ca organ consultativ. Componența colegiului se stabilește prin ordin al ministrului.

(5) Structura organizatorică a compartimentelor prevăzute în anexa nr. 1, atribuțiile și sarcinile aparatului propriu al ministerului se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare a ministerului și se aprobă prin ordin al ministrului cercetării și tehnologiei.

Art. 9. - (1) Unitățile din subordinea Ministerului Cercetării și Tehnologiei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(2) Obiectul de activitate și structura organizatorică a unităților din subordinea Ministerului Cercetării și Tehnologiei se aprobă prin ordin al ministrului cercetării și tehnologiei.

Art. 10. - În exercitarea atribuțiilor sale, ministrul cercetării și tehnologiei emite ordine și instrucțiuni.

Art. 11. - Activitățile funcționale, activul și pasivul care se preiau de către Ministerul Cercetării și Tehnologiei de la fostul Minister al Învățământului și Științei se stabilesc prin protocol încheiat între cele două ministere, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 12. - Ministerul Cercetării și Tehnologiei asigură secretariatul Colegiului Consultativ pentru Cercetare Aplicativă și Dezvoltare.

Art. 13. - Ministerele, celelalte autorități ale administrației publice, instituțiile publice, precum și agenții economici sprijină, cu respectarea normelor legale în vigoare, Ministerul Cercetării și Tehnologiei, punând la dispoziția acestuia datele și informațiile necesare realizării atribuțiilor sale.

Art. 14. - În aplicarea prezentei hotărâri, Secretariatul General al Guvernului va asigura spațiul necesar bunei desfășurări a activității Ministerului Cercetării și Tehnologiei.

Art. 15. - (1) Ministerul Finanțelor va lua măsurile necesare pentru introducerea modificărilor corespunzătoare, care decurg din aplicarea prezentei hotărâri, în proiectul legii bugetului de stat pe anul 1993 pentru Ministerul Cercetării și Tehnologiei.

(2) Pentru anul 1992, cheltuielile Ministerului Cercetării și Tehnologiei și ale unităților subordonate acestuia vor fi asigurate de Ministerul Învățământului din bugetul aprobat pentru Ministerul Învățământului și Științei pe acest an.

Art. 16. - Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 17. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, orice alte dispoziții contrare se abrogă.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 28 decembrie 1992 | Nr. 809.

	Contrasemnează:
	Ministrul cercetării și tehnologiei, Doru Dumitru Palade
	Ministru de stat, ministrul muncii și protecției sociale, Dan Mircea Popescu
	Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

Anexa Nr. 1

Anexa Nr. 2

Unități și agenți economici din sistemul Ministerului Cercetării și Tehnologiei

Nr. crt.	Unitatea	Finanțarea
A. Unități din subordinea ministerului
1.	Institutul de Fizică Atomică București	Parțial de la bugetul de stat, potrivit legii, și parțial din venituri extrabugetare
2.	Institutul de Chimie Cluj-Napoca	Integral din venituri extrabugetare
3.	Institutul de Științe Chimice și Tehnologice Timișoara	Integral din venituri extrabugetare
4.	Institutul de Biologia Dezvoltării București	Integral din venituri extrabugetare
5.	Institutul de Cercetări Biologice Cluj-Napoca	Integral din venituri extrabugetare
6.	Institutul de Inventică Iași	Integral din venituri extrabugetare
7.	Institutul de Cercetare a Materiei Condensate Timișoara	Integral din venituri extrabugetare
8.	Centrul de Aparatură Analitică, Control și Semnalizare Cluj-Napoca	Integral din venituri extrabugetare
9.	Centrul de Microtehnologie București	Integral din venituri extrabugetare
10.	Centrul de Cercetări pentru Tehnologii Ecologice București	Integral din venituri extrabugetare
11.	Centrul de Implementare a Invențiilor Tîrgu Mureș	Integral din venituri extrabugetare
12.	Centrul de Implementare a Invențiilor Iași	Integral din venituri extrabugetare
13.	Centrul de Implementare a Invențiilor Craiova	Integral din venituri extrabugetare
14.	Editura Tehnică	Parțial din venituri extrabugetare și parțial din bugetul de stat, potrivit legii
15.	Agenția Spațială Română	Integral din venituri extrabugetare
16.	Institutul Național de Informare și Documentare	Parțial din venituri extrabugetare și parțial din bugetul de stat, potrivit legii
B. Agenți economici
17.	Societatea Comercială „Știință și Tehnică” - S.A.	-
18.	Societatea Comercială „Centrul de Cercetare pentru Materiale Macromoleculare și Membrane” - S.A.	-

Hotărâre privind organizarea și funcționarea Ministerului Învățământului

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Ministerul Învățământului este organul administrației publice centrale de specialitate care aplică strategia dezvoltării și politica Guvernului României în domeniul Învățământului.

Art. 2. - (1) Ministerul Învățământului organizează, finanțează și coordonează învățământul de toate gradele.

(2) Ministerul Învățământului colaborează cu ministerele interesate, pentru organizarea rețelei școlare cu dublă subordonare, specifice domeniilor de activitate ale acestora. Modul de organizare și finanțare, precum și răspunderile Ministerului Învățământului și ministerelor respective în domeniul dublei subordonări a învățământului vor fi reglementate prin hotărâre a Guvernului.

Art. 3. - În realizarea obiectivelor sale, Ministerul Învățământului exercită următoarele atribuții principale:

1. coordonează activitatea de dezvoltare și reforma învățământului;

2. stabilește volumul școlarizării pentru toate gradele de învățământ, aprobă rețeaua pentru învățământul preuniversitar și structura instituțiilor de învățământ superior; înființează licee, facultăți și alte instituții sau unități specifice activității de învățământ. Instituțiile de învățământ superior se înființează prin hotărâri ale Guvernului;

3. îndrumă și controlează activitatea didactico-metodică, educativă și științifică a tuturor instituțiilor de învățământ;

4. elaborează planurile de învățământ și programele școlare pentru învățământul preuniversitar;

5. conlucrează cu ministerele interesate în organizarea activităților pentru realizarea pregătirii tehnologice și practice a elevilor din învățământul preuniversitar;

6. organizează activitatea de pregătire și perfecționare profesională a personalului didactic din învățământul de toate gradele, a celorlalte categorii de personal din unitățile subordonate și participă la organizarea și realizarea perfecționării profesionale a personalului din întreaga activitate economică și socială;

7. asigură, potrivit legii, numirea, transferarea, eliberarea și evidența personalului didactic, de conducere, de îndrumare și control din învățământul de stat și din celelalte unități subordonate; atestă numirea conferențiarilor și profesorilor din învățământul superior și gradele didactice din învățământul preuniversitar;

8. elaborează normative pentru funcționarea instituțiilor de învățământ și a unităților subordonate; acționează pentru înzestrarea acestora cu materiale didactice și mijloace moderne de învățământ; avizează documentațiile investițiilor școlare;

9. elaborează și aprobă metodologiile specifice de normare a personalului didactic de toate gradele, normele și normativele de muncă pentru toate categoriile de personal din instituțiile de învățământ și unitățile subordonate, precum și normele financiare și de dotare specifice acestora;

10. asigură aplicarea unitară a sistemului de salarizare pentru instituțiile de învățământ și unitățile subordonate și controlează modul de aplicare a acestuia;

11. repartizează fondurile alocate pentru inspectoratele școlare, instituțiile de învățământ superior și pentru alte unități bugetare subordonate;

12. asigură, potrivit legii, organizarea efectuării studiilor, specializării și doctoratului pentru cetățenii străini;

13. organizează, îndrumă și coordonează activitatea sistemului informațional al învățământului;

14. îndrumă și conduce activitatea de documentare pentru învățământul de toate gradele;

15. asigură colaborarea internațională cu organisme similare din alte țări și cu organizații internaționale; facilitează stabilirea de legături directe cu instituții de învățământ din străinătate;

16. avizează, în condițiile legii, organizarea și funcționarea instituțiilor particulare de învățământ; omologhează atât planurile și programele de învățământ, cât și diplomele acestora;

17. aprobă planul editorial și avizează manualele necesare învățământului preuniversitar;

18. organizează, potrivit legii, activitatea de doctorat, avizează conducătorii de doctorat, atestă doctoratele obținute în țară și echivalează actele de studii obținute în străinătate;

19. elaborează documentele de evidență școlară, certificatele și diplomele, urmărește repartizarea și utilizarea acestora;

20. organizează și coordonează activitatea de cercetate din unitățile de cercetare subordonate și din învățământul superior; asigură colaborarea interdepartamentală în domeniul cercetării;

21. organizează manifestări științifice, expoziții și alte acțiuni de reprezentare în țară și în străinătate;

22. asigură, anual, elaborarea actelor normative care reglementează criteriile de acordare a burselor pentru elevi și studenți, precum și a altor forme de sprijin material.

Art. 4. - (1) Conducerea Ministerului Învățământului este asigurată de ministru. Pe lângă ministru funcționează colegiul ministerului, cu rol consultativ, numit prin ordin al ministrului.

(2) Atribuțiile și sarcinile personalului ministerului sunt stabilite prin regulamentul de organizare și funcționare, aprobat prin ordin al ministrului.

(3) Ministrul reprezintă ministerul în raporturile cu celelalte ministere și organizații din țară, precum și în relațiile internaționale.

Art. 5. - (1) În structura organizatorică a Ministerului Învățământului pot funcționa departamente, direcții generale, direcții, servicii, oficii și birouri.

(2) Structura organizatorică a Ministerului Învățământului este prevăzută în anexa nr. 1.

(3) Numărul maxim de posturi este 395, exclusiv demnitarii.

(4) Structura organizatorică a compartimentelor, statul de funcții, atribuțiile și sarcinile aparatului propriu al ministerului se aprobă prin ordin al ministrului învățământului.

Art. 6. - În județe și în municipiul București sunt organizate, ca servicii descentralizate ale ministerului, inspectorate școlare.

Art. 7. - (1) Unitățile subordonate Ministerului Învățământului sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(2) Obiectul de activitate al unităților subordonate Ministerului Învățământului, structura organizatorică, normativele de personal, criteriile de constituire a compartimentelor și gradele de organizare se aprobă prin ordin al ministrului învățământului.

Art. 8. - Ministerul Învățământului va utiliza un parc propriu de transport, atât pentru aparatul său, cât și pentru unitățile subordonate, potrivit legii.

Art. 9. - Personalul care trece la Ministerul Învățământului, ca urmare a aplicării prevederilor prezentei hotărâri, se consideră transferat, cu rezervarea postului pentru personalul didactic.

Art. 10. - În aplicarea prevederilor prezentei hotărâri ministrul învățământului emite ordine și instrucțiuni.

Art. 11. - Ministerul Finanțelor va introduce influențele financiare, care decurg din aplicarea prezentei hotărâri, în bugetul de stat.

Art. 12. - Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 13. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 940/1990, cu modificările ulterioare.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 28 decembrie 1992 | Nr. 812.

	Contrasemnează:
	Ministrul învățământului, Liviu Maior
	Ministru de stat, ministrul muncii și protecției sociale, Dan Mircea Popescu
	Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

Anexa Nr. 1

Anexa Nr. 2

Unitățile subordonate Ministerului Învățământului

A. Instituții de învățământ și alte unități subordonate

1. Instituțiile de învățământ superior de stat:

• Universitatea „Politehnica” București
• Institutul de Construcții București
• Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” București
• Universitatea București
• Universitatea de Științe Agronomice București
• Academia de Studii Economice București
• Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București *Academia Națională de Educație Fizică și Sport București
• Academia de Muzică București
• Academia de Artă București
• Academia de Teatru și Film București
• Școala Națională de Studii Politice și Administrative București
• Universitatea Tehnică Cluj-Napoca
• Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca
• Universitatea de Științe Agricole Cluj-Napoca
• Universitatea de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca
• Academia de Arte Vizuale „Ioan Andreescu” Cluj-Napoca
• Academia de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca
• Institutul Politehnic „Gheorghe Asachi” Iași
• Institutul Agronomic „Ion Ionescu de la Brad” Iași
• Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași
• Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași
• Academia de Arte „George Enescu” Iași
• Universitatea Tehnică Timișoara
• Universitatea Timișoara
• Universitatea de Științe Agricole a Banatului, Timișoara
• Universitatea de Medicină și Farmacie Timișoara
• Universitatea Tehnică Tîrgu Mureș
• Universitatea de Medicină și Farmacie Tîrgu Mureș
• Academia de Artă Teatrală Tîrgu Mureș
• Universitatea „1 Decembrie” Alba Iulia
• Universitatea „Aurel Vlaicu" Arad
• Universitatea Baia Mare
• Universitatea Bacău
• Universitatea „Transilvania” Brașov
• Universitatea „Ovidius” Constanța
• Institutul de Marină Civilă Constanța
• Universitatea Craiova
• Universitatea „Dunărea de Jos" Galați
• Universitatea Pitești
• Universitatea Oradea
• Universitatea Tehnică Petroșani
• Universitatea Ploiești
• Universitatea „Eftimie Murgu” Reșița
• Universitatea Sibiu
• Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava
• Universitatea Tîrgoviște
• Universitatea „Constantin Brâncuși” Tîrgu Jiu.

2. Institutul de Științe ale Educației.

3. Bibliotecile centrale universitare:

• Biblioteca Centrală Universitară București
• Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iași
• Biblioteca Centrala Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca
• Biblioteca Centrală Universitară Timișoara.

4. Biblioteca Centrală Pedagogică „I. C. Petrescu” București.

5. Muzeul de Istorie Naturală „Gr. Antipa” București.

6. Casele Universitarilor:

• Casa Universitarilor București
• Casa Universitarilor Cluj-Napoca
• Casa Universitarilor Iași
• Casa Universitarilor Timișoara
• Casa Universitarilor Brașov
• Casa Universitarilor Craiova.

7. Institutul Național de Perfecționare a Personalului Didactic.

8. Palatul Copiilor București.

9. Cluburile sportive studențești:

• Clubul „Sportul Studențesc” București
• Clubul Sportiv „Academia Națională de Educație Fizică și Sport” București
• Clubul Sportiv „Universitatea” Timișoara
• Clubul Sportiv „Politehnica” Iași
• Clubul Sportiv „Universitatea” Cluj-Napoca
• Clubul Sportiv „Universitatea” Craiova
• Clubul Sportiv „Universitatea” Galați
• Clubul Sportiv „Universitatea” Brașov
• Clubul Sportiv „Știința” Bacău
• Clubul Sportiv „Știința” Petroșani
• Clubul Sportiv „Știința” Constanța
• Clubul Sportiv „Știința” Baia Mare
• Clubul Sportiv Universitar Sibiu
• Clubul Sportiv Universitar Ploiești
• Clubul Sportiv Universitar Tîrgu Mureș
• Clubul Sportiv Universitar Oradea
• Clubul Sportiv Universitar Pitești
• Fotbal Club „Sportul Studențesc” București
• Fotbal Club „Politehnica” Timișoara
• Fotbal Club „Politehnica” Iași
• Fotbal Club „Universitatea” Cluj-Napoca
• Fotbal Club „Universitatea” Craiova.

10. Casele de cultură studențești:

• Casa de Cultură Studențească București
• Casa de Cultură Studențească Cluj-Napoca
• Casa de Cultură Studențească Iași
• Casa de Cultură Studențească Timișoara
• Casa de Cultură Studențească Craiova
• Casa de Cultură Studențească Brașov
• Casa de Cultură Studențească Galați
• Casa de Cultură Studențească Petroșani
• Casa de Cultură Studențească Tîrgu Mureș
• Casa de Cultură Studențească Ploiești
• Casa de Cultură Studențească Pitești
• Casa de Cultură Studențească Alba Iulia
• Casa de Cultură Studențească Sibiu.

11. Complexul cultural-sportiv studențesc „Tei”

12. Institutul Român de Tracologie București

13. Institutul de Cercetări Biologice Iași

14. Centrul de Cercetări Biologice Jibou

15. Casa Oamenilor de Știință Timișoara

16. Corul de Cameră „Madrigal”.

B. Agenți economici față de care Ministerul Învățământului îndeplinește atribuțiile ministerului de resort

1. Editura Didactică și Pedagogică - R.A.

2. Centrul de Proiectări pentru Construcții de Învățământului și Cercetare „Princer” - S.A.

3. Baza de Aprovizionare și Desfacere „Romdidac” - S.A.

Hotărâre privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Ministerul Justiției este organul administrației publice centrale de specialitate care exercită atribuțiile prevăzute de lege în domeniul administrației justiției, al executării pedepselor penale, precum și cu privire la activitatea Ministerului Public, asigurând condițiile necesare funcționarii întregului sistem al justiției pe baza strictei aplicări a legii, corespunzător principiilor democratice ale statului de drept.

Ministerul Justiției participă la sistematizarea și perfecționarea legislației și realizează cooperarea internațională în domeniul său de activitate.

Art. 2. - Raporturile Ministerului Justiției cu instanțele judecătorești și cu Ministerul Public sunt cele prevăzute în Legea pentru organizarea judecătorească și Legea Curții Supreme de Justiție din România.

Art. 3. - În vederea realizării obiectivelor prevăzute la art. 1, Ministerul Justiției are următoarele atribuții principale:

1. organizează și asigură funcționarea, din punct de vedere administrativ, în condiții corespunzătoare, a instanțelor judecătorești, a notariatelor, laboratoarelor de expertiză judiciară și a administrației penitenciarelor;

2. îndrumă și controlează activitatea notariatelor, laboratoarelor de expertiză judiciară, precum și a penitenciarelor;

3. conduce, îndrumă și verifică activitatea privind executarea pedepselor privative de libertate, precum și a unor măsuri educative aplicate minorilor, asigurând respectarea drepturilor fundamentale ale omului în acest domeniu;

4. propune Guvernului inițierea unor proiecte de acte normative în domeniul său de activitate și în cel al înfăptuirii justiției;

5. coordonează lucrările pregătitoare privind alcătuirea de coduri și participă la întocmirea proiectelor acestora;

6. participă la elaborarea proiectelor de acte normative inițiate de alte organe și avizează toate proiectele de acte normative;

7. în condițiile legii, participă la negocieri în vederea încheierii de convenții internaționale, interesând domeniul justiției; îndeplinește sau asigură aducerea la îndeplinire a obligațiilor ce revin Ministerului Justiției, instanțelor judecătorești și notariatelor de stat, potrivit convențiilor și uzanțelor internaționale;

8. elaborează studii privind cadrul înțelegerilor internaționale, interesând domeniul justiției; avizează proiecte de convenții internaționale; examinează și face propuneri referitoare la adaptarea legislației, spre a o face compatibilă cu participarea României la convenții internaționale;

9. întocmește studii de practică judiciară și sesizează Curtea Supremă de Justiție în cazurile de aplicare neuniformă a legii;

10. organizează și efectuează lucrările de statistică judiciară și notarială și elaborează studii și lucrări de sinteză cu privire la evoluția fenomenului judiciar, la activitatea instanțelor judecătorești, notariatelor de stat, laboratoarelor de expertize criminalistice, a Direcției Generale a Penitenciarelor și a Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Magistraților;

11. elaborează lucrările necesare numirii personalului din domeniul justiției, notariatelor, penitenciarelor și laboratoarelor de expertize criminalistice, asigurând cunoașterea acestuia sub aspectul pregătirii profesionale și profilului moral;

12. organizează examenele de capacitate ale judecătorilor, de definitivare a notarilor de stat și cele de acordare a gradului profesional;

13. asigură, împreună cu Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Magistraților, formarea de specialiști în sistemul justiției; sprijină activitatea de documentare a personalului de la instanțele judecătorești, notariate de stat, laboratoare de expertize criminalistice și celelalte categorii de personal;

14. colaborează cu facultățile de drept la întocmirea programelor analitice pentru studenți, la asigurarea și organizarea practicii acestora și la selecționarea absolvenților;

15. întocmește lucrări pregătitoare și face propuneri în legătură cu cererile de grațieri, comutare a pedepselor, precum și amnistierea unor infracțiuni; efectuează lucrările necesare pentru informarea Curții Supreme de Justiție, în vederea soluționării cererilor de strămutare a cauzelor;

16. asigură lucrările date în competența sa, prevăzute de Legea cetățeniei române;

17. coordonează, controlează și îndrumă din punct de vedere administrativ activitatea de expertiză tehnică judiciară și organizează examenele pentru atribuirea calității de expert tehnic;

18. îndeplinește atribuțiile care îi sunt stabilite prin lege, în legătură cu desfășurarea activității jurisconsulților;

19. asigură introducerea metodelor moderne în materie de informare, documentare și sistematizare a legislației, la nivelul cerințelor actuale ale tehnicii în domeniul informațional, în concordanță cu programul național privind informatizarea societății românești;

20. îndeplinește atribuțiile prevăzute de lege, referitoare la Regia Autonomă „Multiproduct";

21. rezolvă cereri și sesizări ale cetățenilor în probleme specifice, ce sunt adresate Ministerului Justiției;

22. ia măsuri pentru organizarea și buna funcționare a compartimentelor din Ministerul Justiției;

23. ia măsuri, potrivit legii, privind asigurarea condițiilor necesare pentru buna funcționare a unităților prevăzute în anexele nr. 1 și 2;

24. îndeplinește orice alte atribuții care îi revin prin alte acte normative.

Art. 4. - Conducerea Ministerului Justiției este asigurată de ministrul justiției.

În exercitarea conducerii, ministrul emite ordine și instrucțiuni.

Pe lângă ministrul justiției funcționează, ca organ consultativ, colegiul ministerului, a cărui componență se stabilește prin ordin al ministrului.

Art. 5. - Ministrul justiției reprezintă ministerul în raporturile cu Parlamentul, instituția președințială, Curtea Constituțională, Curtea Supremă de Justiție, Curtea de Conturi, Guvernul, ministerele și alte autorități ale administrației publice, cu organizații neguvernamentale, precum și în relațiile internaționale.

Art. 6. - Structura organizatorică a Ministerului Justiției este prevăzută în anexa nr. 1.

În structura Ministerului Justiției funcționează departamente, direcții, servicii, oficii și birouri.

Structura departamentelor și a direcțiilor se stabilește prin ordin al ministrului, în limita numărului maxim de posturi aprobat.

Atribuțiile și modul de funcționare a aparatului Ministerului Justiției se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare, aprobat prin ordin al ministrului.

Art. 7. - Numărul maxim de posturi pentru aparatul Ministerului Justiției este 294, exclusiv demnitarii.

Art. 8. - Unitățile din sistemul Ministerului Justiției se înființează și se organizează potrivit legii. Aceste unități sunt prevăzute în anexa nr. 2.

Repartizarea posturilor pe unitățile din sistemul ministerului, precum și structura organizatorică a acestora se stabilesc prin ordin al ministrului justiției.

Art. 9. - Direcția Generală a Penitenciarelor, cu toate unitățile sale, este coordonată de secretarul de stat, șef al Departamentului executării pedepselor privative de libertate.

Art. 10. - Ministerul Justiției are în dotare, pentru transportul persoanelor din aparatul propriu, un număr de autoturisme, stabilit potrivit normelor legale în vigoare.

Art. 11. - Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 12. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 987/1990 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, Hotărârea Guvernului nr. 1089/1990 pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 987/1990 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, Hotărârea Guvernului nr. 95/1991 privind înființarea unui post de subsecretar de stat și modificarea numărului maxim de posturi în aparatul central al Ministerului Justiției, Hotărârea Guvernului nr. 783/1991 privind înființarea unui post de secretar de stat la Ministerul Justiției, precum și orice alte dispoziții contrare.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 28 decembrie 1992 | Nr. 813.

	Contrasemnează:
	Ministrul justiției, Petre Ninosu

Anexa Nr. 1

Anexa Nr. 2

Unitățile din sistemul Ministerului Justiției finanțate de la bugetul de stat

A. Curți de apel

1. Curtea de Apel Alba Iulia
2. Curtea de Apel Pitești
3. Curtea de Apel Bacău
4. Curtea de Apel Oradea
5. Curtea de Apel Suceava
6. Curtea de Apel Brașov
7. Curtea de Apel București
8. Curtea de Apel Cluj-Napoca
9. Curtea de Apel Constanța
10. Curtea de Apel Craiova
11. Curtea de Apel Galați
12. Curtea de Apel Iași
13. Curtea de Apel Tîrgu Mureș
14. Curtea de Apel Ploiești
15. Curtea de Apel Timișoara

B. Tribunale

1. Tribunalul Alba
2. Tribunalul Arad
3. Tribunalul Argeș
4. Tribunalul Bacău
5. Tribunalul Bihor
6. Tribunalul Bistrița-Năsăud
7. Tribunalul Botoșani
8. Tribunalul Brașov
9. Tribunalul Brăila
10. Tribunalul Buzău
11. Tribunalul Caraș-Severin
12. Tribunalul Călărași
13. Tribunalul Cluj
14. Tribunalul Constanța
15. Tribunalul Covasna
16. Tribunalul Dîmbovița
17. Tribunalul Dolj
18. Tribunalul Galați
19. Tribunalul Giurgiu
20. Tribunalul Gorj
21. Tribunalul Harghita
22. Tribunalul Hunedoara
23. Tribunalul Ialomița
24. Tribunalul Iași
25. Tribunalul Maramureș
26. Tribunalul Mehedinți
27. Tribunalul Mureș
28. Tribunalul Neamț
29. Tribunalul Olt
30. Tribunalul Prahova
31. Tribunalul Satu Mare
32. Tribunalul Sălaj
33. Tribunalul Sibiu
34. Tribunalul Suceava
35. Tribunalul Teleorman
36. Tribunalul Timiș
37. Tribunalul Tulcea
38. Tribunalul Vaslui
39. Tribunalul Vîlcea
40. Tribunalul Vrancea
41. Tribunalul municipiului București

C. Judecătorii

Județul	Judecătoria
Alba	1. Alba Iulia 2. Cîmpeni 3. Aiud 4. Blaj 5. Sebeș
Arad	6. Arad 7. Ineu 8. Lipova 9. Gurahonț 10. Chișineu-Criș
Argeș	11. Pitești 12. Cîmpulung 13. Curtea de Argeș 14. Costești
Bacău	15. Bacău 16. Onești 17. Moinești 18. Parincea 19. Buhuși
Bihor	20. Oradea 21. Beiuș 22. Marghita 23. Aleșd
Bistrița-Năsăud	24. Bistrița 25. Năsăud 26. Beclean
Botoșani	27. Botoșani 28. Dorohoi 29. Săveni 30. Darabani
Brașov	31. Brașov 32. Făgăraș 33. Rupea 34. Zărnești
Brăila	35. Brăila 36. Făurei 37. Însurăței
Buzău	38. Buzău 39. Rîmnicu Sărat 40. Pătîrlagele 41. Pogoanele
Caraș-Severin	42. Reșița 43. Caransebeș 44. Oravița 45. Moldova Nouă 46. Bozovici
Călărași	47. Călărași 48. Oltenița 49. Lehliu-Gară
Cluj	50. Cluj-Napoca 51. Turda 52. Dej 53. Huedin 54. Gherla
Constanța	55. Constanța 56. Medgidia 57. Hîrșova 58. Băneasa 59. Mangalia
Covasna	60. Sfîntu Gheorghe 61. Tîrgu Secuiesc 62. Întorsura Buzăului
Dîmbovița	63. Tîrgoviște 64. Găești 65. Pucioasa 66. Răcari 67. Moreni
Dolj	68. Craiova 69. Băilești 70. Filiași 71. Segarcea 72. Calafat
Galați	73. Galați 74. Tecuci 75. Tîrgu Bujor 76. Berești
Giurgiu	77. Giurgiu 78. Bolintin Vale
Gorj	79. Tîrgu Jiu 80. Tîrgu Cărbunești 81. Novaci 82. Motru
Harghita	83. Miercurea-Ciuc 84. Odorheiu Secuiesc 85. Toplița 86. Gheorgheni
Hunedoara	87. Deva 88. Hunedoara 89. Petroșani 90. Brad 91. Hațeg 92. Orăștie
Ialomița	93. Slobozia 94. Urziceni 95. Fetești
Iași	96. Iași 97. Pașcani 98. Hîrlău 99. Răducăneni
Maramureș	100. Baia Mare 101. Sighetu Marmației 102. Vișeu de Sus 103. Tîrgu Lăpuș 104. Dragomirești
Mehedinți	105. Drobeta-Turnu Severin 106. Strehaia 107. Orșova 108. Vînju Mare 109. Baia de Aramă
Mureș	110. Tîrgu Mureș 111. Sighișoara 112. Reghin 113. Tîrnăveni 114. Luduș 115. Sîngeorgiu de Pădure
Neamț	116. Piatra Neamț 117. Roman 118. Tîrgu-Neamț 119. Bicaz
Olt	120. Slatina 121. Caracal 122. Corabia 123. Balș 124. Scornicești
Prahova	125. Ploiești 126. Cîmpina 127. Vălenii de Munte 128. Mizil 129. Sinaia
Satu Mare	130. Satu Mare 131. Carei 132. Negrești-Oaș
Sălaj	133. Zalău 134. Șimleu Silvaniei 135. Jibou
Sibiu	136. Sibiu 137. Mediaș 138. Agnita 139. Avrig 140. Săliște
Suceava	141. Suceava 142. Cîmpulung Moldovenesc 143. Rădăuți 144. Fălticeni 145. Vatra Dornei 146. Gura Humorului
Teleorman	147. Alexandria 148. Roșiori de Vede 149. Turnu Măgurele 150. Videle 151. Zimnicea
Timiș	152. Timișoara 153. Lugoj 154. Deta 155. Sînnicolau Mare 156. Făget
Tulcea	157. Tulcea 158. Babadag 159. Măcin
Vaslui	160. Vaslui 161. Bîrlad 162. Huși 163. Murgeni
Vîlcea	164. Rîmnicu Vîlcea 165. Drăgășani 166. Horezu 167. Brezoi 168. Bălcești
Vrancea	169. Focșani 170. Panciu 171. Adjud
București	172. Judecătoria sector 1 173. Judecătoria sector 2 174. Judecătoria sector 3 175. Judecătoria sector 4 176. Judecătoria sector 5 177. Judecătoria sector 6 178. Judecătoria nr. 1 a S.A.I. 179. Judecătoria nr. 2 a S.A.I.

D. Notariate de stat județene

1. Notariatul de Stat județean Alba
2. Notariatul de Stat județean Arad
3. Notariatul de Stat județean Argeș
4. Notariatul de Stat județean Bacău
5. Notariatul de Stat județean Bihor
6. Notariatul de Stat județean Bistrița-Năsăud
7. Notariatul de Stat județean Botoșani
8. Notariatul de Stat județean Brașov
9. Notariatul de Stat județean Brăila
10. Notariatul de Stat județean Buzău
11. Notariatul de Stat județean Caraș-Severin
12. Notariatul de Stat județean Călărași
13. Notariatul de Stat județean Cluj
14. Notariatul de Stat județean Constanța
15. Notariatul de Stat județean Covasna
16. Notariatul de Stat județean Dîmbovița
17. Notariatul de Stat județean Dolj
18. Notariatul de Stat județean Galați
19. Notariatul de Stat județean Giurgiu
20. Notariatul de Stat județean Gorj
21. Notariatul de Stat județean Harghita
22. Notariatul de Stat județean Hunedoara
23. Notariatul de Stat județean Ialomița
24. Notariatul de Stat județean Iași
25. Notariatul de Stat județean Maramureș
26. Notariatul de Stat județean Mehedinți
27. Notariatul de Stat județean Mureș
28. Notariatul de Stat județean Neamț
29. Notariatul de Stat județean Olt
30. Notariatul de Stat județean Prahova
31. Notariatul de Stat județean Satu Mare
32. Notariatul de Stat județean Sălaj
33. Notariatul de Stat județean Sibiu
34. Notariatul de Stat județean Suceava
35. Notariatul de Stat județean Teleorman
36. Notariatul de Stat județean Timiș
37. Notariatul de Stat județean Tulcea
38. Notariatul de Stat județean Vaslui
39. Notariatul de Stat județean Vîlcea
40. Notariatul de Stat județean Vrancea
41. Notariatul de Stat al municipiului București

E. Notariate de stat locale

Județul	Notariatul
Alba	1. Cîmpeni 2. Aiud 3. Blaj 4. Sebeș
Arad	5. Ineu 6. Lipova 7. Gurahonț 8. Chișineu-Criș
Argeș	9. Cîmpulung 10. Curtea de Argeș 11. Costești
Bacău	12. Onești 13. Moinești 14. Parincea 15. Buhuși
Bihor	16. Beiuș 17. Marghita 18. Aleșd
Bistrița-Năsăud	19. Năsăud 20. Beclean
Botoșani	21. Dorohoi 22. Săveni 23. Darabani
Brașov	24. Făgăraș 25. Rupea 26. Zârnești
Brăila	27. Făurei 28. Însurăței
Buzău	29. Rîmnicu Sărat 30. Pătîrlagele 31. Pogoanele
Caraș-Severin	32. Caransebeș 33. Oravița 34. Moldova Nouă 35. Bozovici
Călărași	36. Oltenița 37. Lehliu-Gară
Cluj	38. Turda 39. Dej 40. Huedin 41. Gherla
Constanța	42. Medgidia 43. Hîrșova 44. Băneasa 45. Mangalia
Covasna	46. Tîrgu Secuiesc 47. Întorsura Buzăului
Dîmbovița	48. Găești 49. Pucioasa 50. Răcari 51. Moreni
Dolj	52. Băilești 53. Filiași 54. Segarcea 55. Calafat
Galați	56. Tecuci 57. Tîrgu Bujor 58. Berești
Giurgiu	59. Bolintin-Vale
Gorj	60. Tîrgu Cărbunești 61. Novaci 62. Motru
Harghita	63. Odorheiu Secuiesc 64. Toplița 65. Gheorgheni
Hunedoara	66. Petroșani 67. Hunedoara 68. Brad 69. Hațeg 70. Orăștie
Ialomița	71. Urziceni 72. Fetești
Iași	73. Pașcani 74. Hîrlău 75. Răducăneni
Maramureș	76. Sighetu Marmației 77. Vișeu de Sus 78. Tîrgu Lăpuș 79. Dragomirești
Mehedinți	80. Strehaia 81. Orșova 82. Vînju Mare 83. Baia de Aramă
Mureș	84. Sighișoara 85. Reghin 86. Tîrnăveni 87. Luduș 88. Sîngeorgiu de Pădure
Neamț	89. Roman 90. Tîrgu-Neamț 91. Bicaz
Olt	92. Caracal 93. Corabia 94. Balș 95. Scornicești
Prahova	96. Cîmpina 97. Vălenii de Munte 98. Mizil 99. Sinaia
Satu Mare	100. Carei 101. Negrești-Oaș
Sălaj	102. Șimleu Silvaniei 103. Jibou
Sibiu	104. Mediaș 105. Agnita 106. Avrig 107. Săliște
Suceava	108. Cîmpulung Moldovenesc 109. Rădăuți 110. Fălticeni 111. Vatra Dornei 112. Gura Humorului
Teleorman	113. Roșiori de Vede 114. Turnu Măgurele 115. Videle 116. Zimnicea
Timiș	117. Lugoj 118. Deta 119. Sînnicolau Mare 120. Făget
Tulcea	121. Babadag 122. Măcin
Vaslui	123. Bîrlad 124. Huși 125. Murgeni
Vîlcea	126. Drăgășani 127. Horezu 128. Brezoi 129. Bălcești
Vrancea	130. Panciu 131. Adjud
București	132. Notariatul sector 1 133. Notariatul sector 2 134. Notariatul sector 3 135. Notariatul sector 4 136. Notariatul sector 5 137. Notariatul sector 6 138. Notariatul nr. 1 al sectorului agricol Ilfov 139. Notariatul nr. 2 al sectorului agricol Ilfov

F. Laboratoare de expertize criminalistice

1. Laboratorul central de expertize criminalistice București
2. Laboratorul interjudețean de expertize criminalistice Cluj
3. Laboratorul interjudețean de expertize criminalistice București

G. Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Magistraților

H. Direcția Generală a Penitenciarelor

1. Penitenciare
2. Școli speciale de muncă și reeducare pentru minori
3. Spital penitenciar
4. Școala Militară de Pregătire și Perfecționare a Subofițerilor de Penitenciare București.

Hotărâre privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Externe

Guvernul României hotărăște:

Capitolul I

Dispoziții generale

Art. 1. - Ministerul Afacerilor Externe este organ al administrației publice centrale de specialitate care asigură realizarea politicii externe a țării în conformitate cu reglementările legale în vigoare și cu programul Guvernului.

Art. 2. - În îndeplinirea atribuțiilor sale de realizare a politicii externe a țării, Ministerul Afacerilor Externe urmărește asigurarea coerenței activităților pe plan extern ale celorlalte ministere și autorități ale administrației publice prin care se angajează statul român.

Capitolul II

Atribuții

Art. 3. - În realizarea politicii externe a României, Ministerul Afacerilor Externe are următoarele atribuții principale:

1. apără și promovează pe plan extern interesele naționale ale României ca stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil; inițiază și participă la activități cu caracter internațional menite să ducă la dezvoltarea de relații pașnice cu toate statele, întemeiate pe principiile și pe normele general admise ale dreptului internațional;

2. asigură promovarea intereselor specifice ale României în organizațiile și celelalte structuri internaționale cu caracter universal, european și subregional, conectarea țării la instituțiile euro-atlantice cu caracter politic, strategic și economic;

3. asigură, prin acțiunile de politică externă pe care le întreprinde, sprijinirea procesului reformei și al tranziției, consolidarea statului de drept și a structurilor democratice din societatea românească și proiectarea unei imagini reale a țării în lume;

4. urmărește evoluția vieții internaționale, semnalează tendințele care apar și formulează, pe această bază, concepte și strategii pentru situarea României în contextul internațional, potrivit intereselor naționale de stabilitate, pace și colaborare în zona geografică în care se află și în lume;

5. contribuie la asigurarea unei prezențe active și demne a României în viața internațională, la promovarea valorilor democratice, respectării drepturilor omului, colaborării pașnice și solidarității umane;

6. sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor țării, păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, cu respectarea legislației statului ai cărui cetățeni sunt;

7. îndeplinește alte atribuții conferite de legi și hotărâri ale Guvernului.

Art. 4. - În exercitarea atribuțiilor sale, Ministerul Afacerilor Externe:

1. apără în străinătate drepturile și interesele statului român, ale cetățenilor români și ale persoanelor juridice române în baza legislației române și în conformitate cu practica internațională și acordurile bilaterale și multilaterale la care România este parte;

2. negociază în numele României sau participă la negocierea de tratate și alte înțelegeri internaționale;

3. face propuneri privind semnarea, ratificarea, aprobarea sau acceptarea înțelegerilor internaționale, aderarea la acestea sau denunțarea lor; efectuează schimbul instrumentelor de ratificare; depune instrumentele de ratificare sau de aderare; notifică aprobarea ori acceptarea înțelegerilor internaționale și denunțarea lor; eliberează documentele certificând deplinele puteri;

4. urmărește, împreună cu celelalte ministere și alte autorități ale administrației publice centrale, aplicarea prevederilor tratatelor și altor înțelegeri internaționale la care România este parte și prezintă propuneri pentru îndeplinirea întocmai și cu bună-credință a obligațiilor asumate;

5. elaborează sau participă la elaborarea proiectelor de acte normative care au legătură cu relațiile externe ale României;

6. păstrează originalele tuturor înțelegerilor internaționale bilaterale și copiile certificate ale înțelegerilor internaționale; păstrează originalele înțelegerilor internaționale al căror stat depozitar este România; îndeplinește atribuțiile ce decurg din această calitate;

7. păstrează sigiliul de stat al României;

8. îndeplinește atribuțiile de protocol care îi revin; supune spre aprobare scrisorile de acreditare și cererile de agrement sau de exequatur;

9. ține legătura cu misiunile diplomatice și oficiile consulare din România, în conformitate cu regulile și uzanțele internaționale;

10. organizează, îndrumă și controlează activitatea misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României;

11. elaborează propuneri privind reglementarea drepturilor personalului trimis în străinătate;

12. organizează curierul diplomatic.

Capitolul III

Relații cu alte autorități publice, instituții și organizații

Art. 5. - Pentru înfăptuirea unitară a politicii externe a României și asigurarea coerenței acesteia, Ministerul Afacerilor Externe:

1. avizează acțiunile pe care le inițiază celelalte ministere și autorități ale administrației publice în probleme care țin de activitatea lor specifică, dar care au legătură cu relațiile internaționale ale României și angajează statul român;

2. avizează acordurile, convențiile și alte înțelegeri internaționale pe care acesta le încheie în numele statului român sau creează obligații pentru statul român.

Art. 6. - În cadrul raporturilor Parlamentului cu Guvernul, în conformitate cu prevederile Constituției României, Ministerul Afacerilor Externe prezintă informațiile și documentele cerute de Camera Deputaților, de Senat sau de comisiile parlamentare de politică externă; ministrul afacerilor externe sau un reprezentant al său participă, după caz, la lucrările Parlamentului și răspunde la întrebările și interpelările formulate de deputați și senatori.

Art. 7. - În vederea asigurării promovării intereselor naționale pe planul politicii externe, Ministerul Afacerilor Externe, în condițiile democrației și pluralismului politic din societatea românească, asigură transparența activității sale, informează și consultă reprezentanții partidelor politice parlamentare asupra unor orientări și teme majore de politică externă, în vederea realizării unei armonizări cât mai ample în aceste probleme. Ministerul Afacerilor Externe acordă sprijin, la cerere, organizațiilor naționale neguvernamentale în probleme de competența sa.

Capitolul IV

Structura și funcționarea administrației centrale

Art. 8. - Administrația centrală a Ministerului Afacerilor Externe are un număr maxim de 750 posturi, exclusiv demnitarii, și este organizată potrivit anexei nr. 1.

Departamentele din cadrul ministerului sunt conduse de secretari de stat - șefi de departament.

În structura organizatorică a Ministerului Afacerilor Externe pot funcționa direcții generale, direcții, servicii, oficii sau birouri.

Structura organizatorică a compartimentelor necuprinse în anexă, atribuțiile și sarcinile personalului propriu se stabilesc prin regulament de organizare și funcționare, aprobat prin ordin al ministrului afacerilor externe.

Art. 9. - Conducerea Ministerului Afacerilor Externe se exercită de ministrul afacerilor externe. Ministrul reprezintă ministerul în raporturile cu Parlamentul, Guvernul, celelalte ministere, autorități ale administrației publice și cu alte instituții.

Pe lângă ministru funcționează colegiul ministerului, ca organ consultativ, a cărui componență este aprobată prin ordin al ministrului.

În exercitarea conducerii ministerului, ministrul afacerilor externe emite ordine și instrucțiuni, potrivit reglementărilor legale în vigoare.

Art. 10. - Ministerul Afacerilor Externe este încadrat cu personal diplomatic și consular, precum și cu personal tehnic și administrativ. Personalul diplomatic și consular trebuie să respecte prevederile Statutului Corpului Diplomatic și Consular al României și să probeze profesionalismul necesar activității diplomatice.

Personalul Ministerului Afacerilor Externe are obligațiile prevăzute de Constituția României și de legile în vigoare în ceea ce privește fidelitatea față de țară și îndeplinirea cu credință a obligațiilor ce îi revin.

Membrii personalului diplomatic și consular au gradele prevăzute în Statutul Corpului Diplomatic și Consular al României; încadrarea, precum și promovarea în grad se fac prin examene și concursuri organizate potrivit prevederilor acestui statut.

Art. 11. - Prin bugetul Ministerului Afacerilor Externe se subvenționează, de la bugetul statului, potrivit legii, funcționarea unor instituții neguvernamentale cu preocupări în domeniul relațiilor externe, prevăzute în anexa nr. 2.

Capitolul V

Structura și funcționarea serviciului exterior

Art. 12. - Serviciul exterior al Ministerului Afacerilor Externe cuprinde misiunile diplomatice și oficiile consulare.

Înființarea, desființarea și schimbarea rangului misiunilor diplomatice se fac potrivit legii.

Structura de personal a acestora se stabilește prin ordin al ministrului afacerilor externe.

Modul de funcționare a misiunilor diplomatice și oficiilor consulare se stabilește prin regulament aprobat de ministrul afacerilor externe.

Art. 13. - În categoria personalului diplomatic și consular al misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României pot fi incluse și persoane de la alte instituții ale administrației publice centrale.

Numărul și atribuțiile acestora se stabilesc de instituțiile interesate, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe.

Înainte de plecarea în misiune în străinătate, aceste persoane vor efectua în Ministerul Afacerilor Externe un stagiu de pregătire pentru activitatea diplomatică.

Pe perioada pregătirii și misiunii în străinătate, persoanele numite sunt considerate ca fiind detașate în Ministerul Afacerilor Externe și primesc grade diplomatice în conformitate cu criteriile de pregătire, competență și vechime în muncă stabilite de Statutul Corpului Diplomatic și Consular al României.

Pe durata misiunii în străinătate, aceste persoane sunt subordonate șefului misiunii diplomatice.

Art. 14. - Ministerul Afacerilor Externe îndrumă funcționarea centrelor culturale ale României în străinătate.

În acest scop, colaborează cu Academia Română, Ministerul Culturii și alte instituții din domeniu.

Centrele culturale ale României în străinătate se înființează prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe.

Art. 15. - Șeful misiunii diplomatice este reprezentant unic al României în statul în care este acreditat.

Art. 16. - Atașații militari și adjuncții funcționează în cadrul misiunilor diplomatice, sub îndrumarea generală a șefului de misiune.

Art. 17. - Ministerul Afacerilor Externe poate stabili consulate onorifice, care funcționează potrivit practicii internaționale.

Art. 18. - Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 19. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Guvernului nr. 834/1990 privind organizarea, atribuțiile și modul de funcționare a Ministerului Afacerilor Externe, precum și orice alte dispoziții contrare se abrogă.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 28 decembrie 1992 | Nr. 814.

	Contrasemnează:
	Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Teodor Viorel Meleșcanu
	Ministru de stat, ministrul muncii și protecției sociale, Dan Mircea Popescu
	Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

Anexa Nr. 1

Anexa Nr. 2

Lista instituțiilor neguvernamentale subvenționate, prin Ministerul Afacerilor Externe, de la bugetul de stat

1. Fundația Culturală Română
2. Asociația de Drept Internațional și Relații Internaționale
3. Asociația Internațională de Studii Sud-Est Europene
4. Centrul Euro-Atlantic
5. Institutul Român de Studii Internaționale
6. Internatul de elevi
7. Casa Americii Latine
8. Centrul de Presă.