Monitorul Oficial 74/1993

De la wiki.civvic.ro
Sari la navigare Sari la căutare


Monitorul Oficial al României

Anul V, Nr. issue::0074 - Partea I - Luni, 12 aprilie year::1993

Decrete şi legi

Decret pentru aprobarea și supunerea spre ratificare Parlamentului a Amendamentului, adoptat de Adunarea generală a Biroului Internațional al Expozițiilor la 31 mai 1988, la Convenția din 22 noiembrie 1928 modificată și completată prin protocoalele din 10 mai 1948, 16 noiembrie 1966 și 30 noiembrie 1972 și prin Amendamentul din 24 iunie 1982

În temeiul art. 91 alin. (1) și al art. 99 din Constituția României, precum și al art. 1 și 4 din Legea nr. 4/1991 privind încheierea și ratificarea tratatelor,

Președintele României decretează:

Art. 1. - Se aprobă Amendamentul, adoptat de Adunarea generală a Biroului Internațional al Expozițiilor la 31 mai 1988, la Convenția din 22 noiembrie 1928 modificată și completată prin protocoalele din 10 mai 1948, 16 noiembrie 1966 și 30 noiembrie 1972 și prin Amendamentul din 24 iunie 1982.

Art. 2. - Amendamentul adoptat de Adunarea generală a Biroului Internațional al Expozițiilor la 31 mai 1988, la Convenția din 22 noiembrie 1928, modificată și completată prin protocoalele din 10 mai 1948, 16 noiembrie 1966 și 30 noiembrie 1972 și prin Amendamentul din 24 iunie 1982, se supune spre ratificare Parlamentului.

Președintele României, Ion Iliescu

În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnăm acest decret.
Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu

București, 18 februarie 1992 | Nr. 23.

Lege pentru acceptarea Amendamentului, adoptat de Adunarea generală a Biroului Internațional al Expozițiilor la 31 mai 1988, la Convenția din 22 noiembrie 1928 modificată și completată prin protocoalele din 10 mai 1948, 16 noiembrie 1966 și 30 noiembrie 1972 și prin Amendamentul din 24 iunie 1982

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. - Se acceptă Amendamentul, adoptat de Adunarea generală a Biroului Internațional al Expozițiilor la 31 mai 1988, la Convenția din 22 noiembrie 1928 modificată și completată prin protocoalele din 10 mai 1948, 16 noiembrie 1966 și 30 noiembrie 1972 și prin Amendamentul din 24 iunie 1982.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 15 februarie 1993, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Senatului, prof. univ. Oliviu Gherman

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 22 martie 1993, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Camerei Deputaților, Adrian Năstase

București, 2 aprilie 1993 | Nr. 17.

Amendament la Convenția din 22 noiembrie 1928, modificată și completată prin protocoalele din 10 mai 1948, 16 noiembrie 1966 și 30 noiembrie 1972 și prin Amendamentul din 24 iunie 1982, adoptat de Adunarea generală la 31 mai 1988

Adunarea generală a Biroului Internațional al Expozițiilor (B.I.E.), reunită la 31 mai 1988,

  • considerând că regulile și procedurile instaurate prin Convenția privind expozițiile internaționale, semnată la Paris la 22 noiembrie 1928, modificată și completată prin protocoalele din 10 mai 1948, 16 noiembrie 1966 și 30 noiembrie 1972 și prin Amendamentul din 24 iunie 1982 s-au dovedit utile și necesare organizatorilor acestor expoziții, cât și statelor participante,
  • dorind să adapteze la condițiile activității moderne amintitele reguli și proceduri, a hotărât, conform dispozițiilor art. 33 al Convenției din 22 noiembrie 1928, modificată, de a amenda anumite reguli și proceduri privind expozițiile internaționale în termenii următori:

Articolul I

Articolul 2 al Convenției din 22 noiembrie 1928, modificată, este completat cu un al doilea alineat, formulat după cum urmează:

„În ciuda titlului care ar putea fi dat unei expoziții de către organizatorii ei, prezenta convenție distinge expozițiile înregistrate și expozițiile recunoscute.”

Articolul II

Articolul 3 titlului I și articolele 4 și 5, care constituie titlul II al Convenției din 22 noiembrie 1928, modificată, sunt abrogate și înlocuite prin dispozițiile următoare, care constituie noul titlu II, a cărui intitulare devine „Condiții generale de organizare a expozițiilor internaționale".

Articolul 3

Au vocația să fie înregistrate de către Biroul Internațional al Expozițiilor, prevăzut de art. 25 de mai jos, expozițiile internaționale care prezintă caracteristicile următoare:

A. durata lor nu poate fi mai mică de 6 săptămâni, nici mai mare de 6 luni;
B. regimul construcțiilor de expoziție utilizate de către statele participante este fixat de regulamentul general al expoziției. În cazul în care o taxă imobiliară ar fi impusă, după legislația în vigoare a statului gazdă, această taxă ar rămâne în sarcina organizatorilor. Numai serviciile efectiv efectuate, aplicând reglementările aprobate de către birou, nu pot face obiectul unei retribuții;
C. începând cu 1 ianuarie 1995, intervalul între două expoziții înregistrate este de cel puțin 5 ani, prima expoziție putând avea loc în 1995. Totuși, Biroul Internațional al Expozițiilor poate accepta un devans de cel mult un an, raportat la data care rezultă din dispoziția precedentă, pentru a permite celebrarea unui eveniment deosebit, de importanță internațională, fără ca intervalul cincinal fixat prin calendarul inițial să fie modificat.
Articolul 4

A. Au vocația de a fi recunoscute de Biroul Internațional al Expozițiilor, expozițiile internaționale care prezintă caracteristicile următoare:
1. durata lor nu poate fi mai mică de 3 săptămâni, nici mai mare de 3 luni;
2. ele trebuie să ilustreze o temă precisă;
3. suprafața totală nu poate depăși 25 ha;
4. ele trebuie să atribuie statelor participante amplasamente construite de către organizator și scutite de chirii, impozite, taxe și cheltuieli, altele decât cele reprezentate de serviciile oferite; amplasamentul cel mai important atribuit unui stat nu poate depăși 1.000 m2. Totuși, Biroul Internațional al Expozițiilor poate autoriza o derogare de la obligația de gratuitate, dacă situația economică și financiară a statului organizator o justifică;
5. o singură expoziție recunoscută la titlul prezentului paragraf A se poate ține între două expoziții înregistrate;
6. o singură expoziție înregistrată și recunoscută la titlul prezentului paragraf A se poate ține în cursul aceluiași an.
B. Biroul Internațional al Expozițiilor poate să acorde recunoașterea:
1. unei expoziții de arte decorative și de arhitectură modernă a Trienalei de la Milano, în funcție de anterioritate istorică și pentru a-și păstra caracteristicile de origine;
2. expozițiilor de horticultură de tip A 1, agreate de Asociația Internațională a Producătorilor Horticoli, cu condiția ca ele să aibă loc o dată la 2 ani în state diferite și o dată la 10 ani în același stat, care să aibă loc în intervalul dintre două expoziții înregistrate.
Articolul 5

Data de deschidere sau de închidere a unei expoziții și caracteristicile sale generale sunt fixate în momentul înregistrării sau al recunoașterii ei și nu pot fi modificate decât cu acordul B.I.E.

Articolul III

Articolele 14 și 15 ale Convenției din 22 noiembrie 1928, modificată, se abrogă.

Articolul IV

La prima frază a articolului 8 al Convenției din 22 noiembrie 1928, modificată, Să se substituie articolul 5 articolului 4.

Articolul V

1. La articolul 12 al Convenției din 22 noiembrie 1928, modificată, între cuvintele „un comisar general al expoziției” și cuvintele „însărcinat să-l reprezinte” să se insereze cuvintele

„dacă este vorba de o expoziție înregistrată sau un comisar al expoziției, dacă este vorba de o expoziție recunoscută”.

2. La prima frază a articolului 13, între cuvintele

„un comisar general de secție” și cuvintele "pentru a-l reprezenta” să se insereze cuvintele

„dacă este vorba de o expoziție înregistrată sau un comisar de secție, dacă este vorba de o expoziție recunoscută".

La a doua frază a articolului 13, între cuvintele „comisarul general de secție” și cuvintele „este singurul însărcinat" să se insereze cuvintele

„sau comisarul de secție".

La a treia fraza a articolului 13, între cuvintele „comisarul general al expoziției” și cuvintele „de compoziția” să se insereze cuvintele

„sau comisarul expoziției”.

3. La articolul 17, între cuvintele „de către comisarii generali” și cuvântul „numiți” să se insereze cuvintele

„sau de către comisari".

4. La paragraful 1 al articolului 18, între cuvintele „comisarului general de secție” și cuvântul „reprezentant” să se insereze cuvintele

„sau al comisarului de secție".

La paragraful 2 al articolului 18, între cuvintele „comisarul general” și cuvintele „al acestei expoziții” să se insereze cuvintele

„sau comisarul".

5. La paragraful 2 al articolului 19, între cuvintele „comisari generali” și cuvintele „alte state” sa se insereze cuvintele

„sau comisari”.

La al treilea paragraf al articolului 19, între cuvintele „comisari generali” și cuvintele „de secție” să se insereze cuvintele

„sau comisari”.

6. La litera c) a paragrafului 1 al articolului 20, între cuvintele „comisari generali” și cuvintele „în

secțiunile lor” să se insereze cuvintele

„sau comisari”.

La paragraful 2 al articolului 20, după cuvintele „comisarul general” și cuvintele „al expoziției” să se insereze cuvintele

„sau comisarul".

7. La articolul 21, între cuvintele „comisarul general” și cuvintele „al expoziției” să se insereze cuvintele

„sau comisarul".

Articolul VI

1. După cuvântul „înregistrarea” să se adauge cuvintele „sau recunoașterea”:

  • la articolul 6 paragraful 1, a doua frază;
  • la articolul 6 paragraful 4;
  • la articolul 7 paragraful 1;
  • la articolul 8 prima frază.

2. După cuvântul „înregistrării” să se adauge cuvintele „sau recunoașterii”:

  • la articolul 11 paragraful 3;
  • la articolul 20 paragraful 1.

3. După cuvintele „de înregistrare” să se adauge cuvintele „sau de recunoaștere”:

  • la articolul 6 paragraful 2;
  • la articolul 6 paragraful 3;
  • la articolul 30 paragraful 2 litera b).

4. După cuvintele „această înregistrare” să se adauge cuvintele „sau această recunoaștere" la articolul 8 prima frază.

5. După cuvintele „ale înregistrării sale să se adauge cuvintele „sau a recunoașterii sale” la articolul 6 paragraful 1 prima frază.

6. După cuvintele „la înregistrarea” să se adauge cuvintele „sau la recunoașterea” la articolul 27 litera a).

7. După cuvântul „înregistrată" să se adauge cuvintele „sau recunoscută”:

  • la articolul 9 paragraful 1;
  • la articolul 9 paragraful 2;
  • la articolul 28 paragraful 3 litera e).

Decret privind promulgarea Legii pentru acceptarea Amendamentului adoptat de Adunarea generală a Biroului Internațional al Expozițiilor la 31 mai 1988, la Convenția din 22 noiembrie 1928 modificată și completată prin protocoalele din 10 mai 1948, 16 noiembrie 1966 și 30 noiembrie 1972 și prin Amendamentul din 24 iunie 1982

În temeiul art. 77 alin. (1) din Constituția României, promulgăm

Legea pentru acceptarea Amendamentului, adoptat de Adunarea generală a Biroului Internațional al Expozițiilor la 31 mai 1988, la Convenția din 22 noiembrie 1928 modificată și completată prin protocoalele din 10 mai 1948, 16 noiembrie 1966 și 30 noiembrie 1972 și prin Amendamentul din 24 iunie 1982,

și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 31 martie 1993 | Nr. 47.

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre privind stabilirea zilei a doua de Paști ca zi nelucrătoare

În vederea sărbătoririi Peștelui în anul 1993,

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - (1) Ziua a doua de Paști se stabilește ca zi nelucrătoare, în funcție de calendarul religios al fiecărui cult.

(2) Agenții economici cu profil de alimentație publică și de desfacere a produselor petroliere vor avea program de lucru de duminică; unitățile sanitare vor lucra potrivit unui program stabilit de Ministerul Sănătății, pentru asigurarea asistentei sanitare a populației.

Art. 2. - Nu beneficiază de prevederile art. 1 unitățile cu foc continuu, precum și alte unități a căror activitate nu poate fi întreruptă.

Art. 3. - Recuperarea timpului de muncă lucrat de către salariații unităților prevăzute la art. 1 alin. (2) și art. 2 urmează a se face potrivit reglementărilor legale în vigoare.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 6 aprilie 1993 | Nr. 136.

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului, Viorel Hrebenciuc

Hotărâre privind organizarea și funcționarea Consiliului pentru Minoritățile Naționale

Având în vedere prevederile Constituției României referitoare la egalitatea în drepturi a tuturor cetățenilor și la recunoașterea și garantarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale,

  • ținând seama de voința Guvernului României de a promova respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, în conformitate cu standardele europene și internaționale în acest domeniu,
  • în vederea îmbunătățirii exercitării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale din România, în conformitate cu prevederile Constituției României și ale legilor în vigoare,

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se constituie Consiliul pentru Minoritățile Naționale, organism consultativ al Guvernului României, coordonat de secretarul general al Guvernului.

Consiliul pentru Minoritățile Naționale are ca scop asigurarea relațiilor cu organizațiile legal constituite ale persoanelor aparținând minorităților naționale și are în competență problemele cu caracter normativ, administrativ și financiar care se referă la exercitarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale în ceea ce privește păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, astfel cum sunt definite în Constituția României, în legislația în vigoare, precum și în tratatele și convențiile internaționale la care România este parte.

Art. 2. - Consiliul pentru Minoritățile Naționale este constituit din câte un reprezentant, cu rang de secretar de stat sau director general, după caz, din cadrul următoarelor organe ale administrației publice centrale de specialitate:

  • Ministerul Afacerilor Externe;
  • Ministerul Justiției;
  • Ministerul de Interne;
  • Ministerul Apărării Naționale;
  • Ministerul Finanțelor;
  • Ministerul Culturii;
  • Ministerul Învățământului;
  • Ministerul Muncii și Protecției Sociale;
  • Ministerul Tineretului şi Sportului;
  • Secretariatul de Stat pentru Culte;
  • Departamentul pentru Administrație Publică Locală din structura Guvernului.

Din Consiliul pentru Minoritățile Naționale fac parte, de asemenea, câte doi reprezentanți ai organizațiilor legal constituite ale persoanelor aparținând minorităților naționale din România, legal constituite la data alegerilor generale de la 27 septembrie 1992.

Secretariatul Consiliului pentru Minoritățile Naționale este asigurat de Secretariatul General al Guvernului.

Art. 3. - Consiliul pentru Minoritățile Naționale îndeplinește următoarele atribuții:

1. stabilește și menține contacte cu reprezentanții organizațiilor legal constituite ale persoanelor aparținând minorităților naționale;
2. face propuneri pentru elaborarea unor proiecte de legi și de hotărâri ale Guvernului, în vederea soluționării unor probleme ce intră în competența sa;
3. propune Guvernului sau, după caz, secretarului general al Guvernului, adoptarea de măsuri cu caracter administrativ, în scopul rezolvării, în condițiile legii, a unor probleme ce intră în competența sa;
4. informează Guvernul, de regulă trimestrial, cu privire la problemele discutate în cadrul consiliului;
5. menține legături permanente și colaborează cu autoritățile administrației publice locale, în vederea identificării problemelor specifice unităților administrativ-teritoriale, și urmărește rezolvarea acestora;
6. stabilește și menține legături cu organizații guvernamentale și neguvernamentale din străinătate și cu organisme internaționale interesate în problemele respectării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale;
7. avizează proiectele legilor, hotărârilor Guvernului și ordinelor miniștrilor ce au incidență asupra drepturilor și îndatoririlor persoanelor aparținând minorităților naționale;
8. primește și examinează cererile și sesizările adresate de către instituții, organizații sau persoane fizice, din domeniul său de activitate.

Art. 4. - Consiliul pentru Minoritățile Naționale se întrunește trimestrial sau ori de câte ori este nevoie.

Consiliul pentru Minoritățile Naționale își desfășoară lucrările în plen sau în comisii de lucru, conform regulamentului de funcționare, ce urmează a fi elaborat în termen de 60 de zile de la data adoptării prezentei hotărâri.

Art. 5. - În situația în care problemele examinate vizează problemele finanțelor publice, Guvernul, la propunerea fundamentată a Consiliului pentru Minoritățile Naționale, va putea adopta hotărâri în baza art. 17 din Legea nr. 10/1991 privind finanțele publice și a prevederilor din legea bugetară anuală.

Art. 5. - În termen de 5 zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, conducătorii autorităților publice prevăzute la art. 2 vor desemna persoanele care vor face parte din Consiliul pentru Minoritățile Naționale.

În același termen, secretarul general al Guvernului va iniția consultări cu organizațiile legal constituite ale persoanelor aparținând minorităților naționale, în vederea desemnării reprezentanților acestora în Consiliul pentru Minoritățile Naționale.

Art. 7.- Secretariatul Consiliului pentru Minoritățile Naționale, prevăzut în art. 2 alin. 3 din prezenta hotărâre, este numit prin ordin al secretarului general al Guvernului, în cadrul numărului de posturi aprobat pentru Secretariatul General al Guvernului.

Bugetul Secretariatului General al Guvernului se suplimentează cu sumele necesare desfășurării activității Consiliului pentru Minoritățile Naționale.

Art. 8. - Hotărârea Guvernului nr. 860/1992 se modifică în mod corespunzător.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 6 aprilie 1993 | Nr. 137.

Contrasemnează:

Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Theodor Viorel Meleșcanu

Secretarul general al Guvernului, Viorel Hrebenciuc

Hotărâre privind acordarea unui ajutor umanitar Republicii Islamice Iran ca urmare a inundațiilor catastrofale înregistrate

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se acordă un ajutor umanitar gratuit Republicii Islamice Iran, constând nu corturi, pături, lenjerie și materiale sanitare, în valoare de 13,0 milioane lei.

Art. 2. - Se aprobă scoaterea din rezervele materiale naționale a bunurilor materiale prevăzute în anexă, urmând ca reîntregirea stocurilor să fie făcută în anul 1994, cu finanțare de la bugetul de stat.

Art. 3. - Materialele de la rezervele naționale se preiau de către Ministerul Apărării Naționale, care va efectua transportul acestora la destinație.

Art. 4. - Predarea acestor bunuri către Republica Islamică Iran se va face de către ambasadorul României la Teheran.

Art. 5. - Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naționale, Administrația Națională a Rezervelor Materiale vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri pană la data de 15 aprilie 1993.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 6 aprilie 1993 | Nr. 138.

Contrasemnează:

Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

Ministrul apărării naționale, general-locotenent Niculae Spiroiu

Anexă

Lista cuprinzând bunurile materiale ce se scot din rezervele materiale naționale ca ajutor umanitar acordat Republicii Islamice Iran

- 20 corturi (15 buc. de 5 persoane, 5 buc. de 20 persoane) 4.918.830 lei
- 1.000 paturi 8.433.000 lei
- 2.000 cearșafuri 1.687.800 lei
- 1.000 fețe de pernă 289.060 lei
- 500 prosoape 169.750 lei
- 5.000 pachete comprese tifon (1.500 pachete 10/8, 500 pachete 40/40) 1.139.750 lei
- 3.000 feși de tifon (1.500 buc. 5/10, 1.500 buc. 10/10) 277.905 lei
- 10.000 role romplast 490.000 lei
- 10.000 seringi de unică întrebuințare cu ac (2.000 buc. 2 ml, 4.000 buc. 5 ml, 4.000 buc. 10 ml) 364.000 lei
- Cheltuieli de împachetare 229.905 lei
13.000.000 lei