Monitorul Oficial 77/1994

De la wiki.civvic.ro
Sari la navigare Sari la căutare


Monitorul Oficial al României

Anul VI, Nr. issue::0077 - Partea I - Vineri, 25 martie year::1994

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre privind modificarea componenței Comisiei mixte interguvernamentale româno-iugoslavă pe problemele traficului de călători

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Domnul colonel Buzoianu Constantin din Ministerul de Interne se numește în calitate de președinte al delegației părții române în Comisia mixtă interguvernamentală româno-iugoslavă pe problemele traficului de călători.

Art. 2. - Domnii colonei Stamate Grigore și Buhanita Eugeniu din Ministerul de Interne, precum și domnul Bădescu Gheorghe din Ministerul Finanțelor se numesc în calitate de membri ai delegației române în Comisia mixtă interguvernamentală româno-iugoslavă pe problemele traficului de călători.

Art. 3. - Hotărârile Guvernului nr. 614/1990 și nr. 367/1991 se abrogă.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 4 martie 1994 | Nr. 83.

Contrasemnează:

Ministru de interne, George Ioan Dănescu


Hotărâre privind aprobarea realizării obiectivului de investiții „Baza tehnică TV - Pipera” din municipiul București

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă studiul de fezabilitate al obiectivului de investiții ”Baza tehnică TV - Pipera” din municipiul București, cu caracteristicile principale și indicatorii tehnico-economici prevăzuți în anexa[1] la prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finanțarea obiectivului de investiții prevăzut la art. 1 se face din surse proprii și de la bugetul de stat.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 8 martie 1994 | Nr. 86.

Contrasemnează:

Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

Ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului, Marin Cristea

Directorul general al Televiziunii Române, Dumitru Popa


Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 233/1992 privind clasificarea pe categorii de încadrare a unităților de cazare și de alimentație publică

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Articolul 6 din Hotărârea Guvernului nr. 233/1992 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 6. - Contravențiile prevăzute la art. 5 se sancționează cu amendă, după cum urmează:

a) faptele prevăzute la lit. a), b) și c), cu amendă de la 100.000 lei la 200.000 lei;
b) fapta prevăzută la lit. d), cu amendă de la 50.000 lei la 160.000 lei.”

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 8 martie 1994 | Nr. 87.

Contrasemnează:

Ministrul turismului, Dan Matei Agathon

Ministrul comerțului, Cristian Ionescu


Hotărâre privind Programul de participare a României la târgurile și expozițiile internaționale pe anul 1994

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă Programul de participare a României la târgurile și expozițiile internaționale în anul 1994, prevăzut în anexa la prezenta hotărâre.

Ministerul Comerțului - Departamentul comerțului exterior, potrivit atribuțiilor sale, va acționa pentru realizarea acestui program.

Art. 2. - Se aprobă utilizarea din fondurile prevăzute a fi alocate din bugetul Ministerului Comerțului pe anul 1994, pentru acoperirea parțială a cheltuielilor în lei și în valută, ocazionate de participarea României cu pavilion național la târgurile și expozițiile internaționale, cât și pentru editarea de material propagandistic cu caracter economic general care să se distribuie gratuit în cadrul pavilionului, a următoarelor sume:

a) echivalentul în lei al sumei de 1,50 milioane dolari S.U.A. reprezentând contribuția statului pentru acoperirea plăților în devize pentru închirierea spațiului, construcția și/sau amenajarea pavilionului și transportul materialelor aferente, cheltuieli generale pe perioada târgurilor, propagandă cu caracter economic general, precum și pentru unele acțiuni de protocol;
b) suma de 325 milioane lei reprezentând cheltuieli pentru pregătirea în țară a manifestărilor expoziționale (elaborarea proiectului pavilionului, contravaloarea materialelor, transportul pe teritoriul României al materialelor pentru construcția și amenajarea pavilionului, transportul persoanelor pentru execuția standului și de reprezentare etc.), inclusiv pentru realizarea unor materiale de propagandă economică cu caracter general.

Alocațiile bugetare reprezentând contribuția statului pentru promovarea exportului prin participarea la manifestările expoziționale internaționale potrivit programului vor fi prevăzute în bugetul Ministerului Comerțului.

Art. 3. - Agenții economici vor suporta integral cheltuielile în lei și în valută legate de transportul mostrelor, al exponatelor și al materialelor proprii de propagandă, pentru acțiuni de protocol la nivel de firmă, precum și pentru deplasarea delegaților proprii (transport, cazare, diurnă).

Art. 4. - Ministerul Comerțului poate aproba, după caz, ca sumele economisite sau neutilizate pentru unele manifestări expoziționale să fie folosite pentru participarea la alte manifestări internaționale prevăzute în program, iar în cazul în care contribuția statului nu este suficientă, diferența de cheltuieli se suportă proporțional de către agenții economici participanți.

În cazul în care unele manifestări din program vor fi anulate de către organizatorul extern, Ministerul Comerțului poate aproba înlocuirea lor cu alte manifestări expoziționale în aceeași țară sau în altă țară de interes pentru exportul românesc, în limita fondurilor alocate.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 8 martie 1994 | Nr. 88.

Contrasemnează:

Ministrul comerțului, Cristian Ionescu

Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu


Anexă

Programul de participare a României la târgurile și expozițiile internaționale în anul 1994

Nr. crt. Denumirea târgului Țara Caracterul târgului Perioada Cheltuieli estimative
mii dolari mii lei
I. Târguri generale, tehnice, de bunuri de consum, specializate (cu exponate)
1. Chișinău Moldova Târg general martie 35 11.000
2. Leipzig Germania Târg tehnic martie 50 7.000
3. Basel Elveția Târg de bunuri de consum martie 50 7.000
4. Hanovra Germania Târg tehnic aprilie 50 7.000
5. Paris Franța Târg de bunuri de consum aprilie/mai 50 10.000
6. Cairo Egipt Târg general aprilie 40 8.000
7. Luxemburg Luxemburg Târg general aprilie 20 4.000
8. Osaka Japonia Târg general aprilie/mai 45 10.000
9. Londra Anglia Târg tehnic mai 50 8.000
10. Budapesta Ungaria Târg tehnic mai/iunie 45 9.000
11. Poznan Polonia Târg tehnic mai/iunie 45 9.000
12. Trieste Italia Târg general iunie 45 7.000
13. Buenos Aires Argentina Târg general iulie/august 40 10.000
14. Vancouver Canada Târg general august 50 12.000
15. Zagreb Croația Târg general septembrie 30 6.000
16. Brno Cehia Târg tehnic septembrie 45 6.000
17. Salonic Grecia Târg general septembrie 40 8.000
18. Izmir Turcia Târg general septembrie 45 7.000
19. Plovdiv Bulgaria Târg tehnic septembrie 45 9.000
20. Damasc Siria Târg general septembrie 35 7.000
21. Seul Coreea de Sud Târg general sept./oct. 40 8.000
22. Tunis Tunisia Târg general octombrie 25 6.000
28. Kiev Ucraina Târg tehnic octombrie 50 7.000
24. Teheran Iran Târg general octombrie 50 8.000
25. Moscova Federația Rusă Târg tehnic octombrie 45 15.000
26. Santiago de Chile Chile Târg general oct./nov. 40 9.000
27. Graz Austria Târg general noiembrie 45 8.000
28. Bruxelles Belgia Târg specializat - mobilă noiembrie 35 8.000
29. Dubai Emiratele Arabe Unite Târg general noiembrie 35 7.000
30. New Delhi India Târg general noiembrie 35 10.000
31. New York S.U.A. Târg general noiembrie 55 12.000
II. Târguri și expoziții internaționale generale și specializate (cu mostre, machete, pliante)
1. Alma Ata Kazahstan Târg tehnic iunie 15 6.000
2. Bogota Columbia Târg general iulie 25 9.000
3. Valencia Venezuela Târg general octombrie 25 9.000
4. Muscat Oman Târg general octombrie 20 6.000
5. Johannesburg Africa de Sud Târg general octombrie 30 9.000
6. Shanghai China Târg tehnic octombrie 30 9.000
7. Jakarta Indonezia Târg general octombrie 20 8.000
8. Sao Paolo Brazilia Târg general noiembrie 25 9.000

Hotărâre privind eliberarea din funcție a prefectului județului Teleorman

În temeiul dispozițiilor art. 96 alin. 3 din Legea administrației publice locale nr. 69/1991,

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Domnul Anghel Gheorghe se eliberează din funcția de prefect al județului Teleorman începând cu data de 19 martie 1994.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 18 martie 1994 | Nr. 92.

Contrasemnează:

Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmâncă


Hotărâre privind numirea în funcția de prefect al județului Teleorman

În temeiul dispozițiilor art. 96 alin. 3 din Legea administrației publice locale nr. 69/1991,

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Domnul Ilie Cevei se numește în funcția de prefect al Județului Teleorman începând cu data de 19 martie 1994.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 18 martie 1994 | Nr. 93.

Contrasemnează:

Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmâncă


Hotărâre privind transmiterea unui imobil proprietate de stat, situat în municipiul Sibiu, județul Sibiu

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - În vederea asigurării spațiului necesar funcționării Camerei de conturi a județului Sibiu, se aprobă transmiterea imobilului proprietate de stat, în suprafață construită desfășurată de 1.070 m2, situat în municipiul Sibiu, b-dul Victoriei nr. 25, județul Sibiu, identificat potrivit planului de situație, din administrarea Regiei Autonome de Gospodărie Comunală și Locativă Sibiu în administrarea Camerei de conturi a județului Sibiu.

Art. 2. - Predarea-primirea imobilului prevăzut la art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între Regia Autonomă de Gospodărie Comunală și Locativă Sibiu și Camera de conturi a județului Sibiu.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 19 martie 1994 | Nr. 96.

Contrasemnează:

Președintele Curții de Conturi, Ioan Bogdan

Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmâncă

Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu


Decizii ale Curții Constituționale

Decizia plenului Curții Constituționale Nr. 2 din 3 martie 1994

Pe rol soluționarea contestației în anulare formulată de procurorul general al Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție împotriva Deciziei nr. 1 din 7 septembrie 1993 privind dispozițiile Codului penal referitoare la avutul obștesc în contextul prevederilor constituționale despre proprietate, pronunțată de Plenul Curții Constituționale.

Parchetul General este reprezentat prin domnul procuror Alexandru Grigorie.

Magistratul-asistent referă asupra obiectului cauzei.

Președintele Curții Constituționale pune în discuția reprezentantului Parchetului General admisibilitatea contestației în anulare.

Având cuvântul, reprezentantul Parchetului General susține că sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 317 alin. 1 din Codul de procedură civilă, deoarece Ministerul Public nu a fost citat la dezbaterile ce au prilejuit pronunțarea deciziei atacate, deși, potrivit prevederilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, judecarea excepțiilor de neconstituționalitate are loc cu citarea obligatorie a acestuia. Învederează, de asemenea, că au fost încălcate și prevederile art. 19 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale. În concluzie, solicită admiterea contestației în anulare. Pe fond reia motivele susținute în toate recursurile declarate de Ministerul Public împotriva deciziilor Curții prin care s-au admis excepțiile de neconstituționalitate cu privire la diferitele dispoziții din Codul penal privind avutul obștesc, acestea referindu-se, în esență, la necompetența Curții Constituționale de a se pronunța asupra constituționalității unor dispoziții legale anterioare Constituției din anul 1991 și la faptul că dispozițiile Codului penal la care ne-am referit nu sunt contrare Constituției și nici nu au fost abrogate, deoarece ele nu neagă existența celor două tipuri de proprietate - publică și privată.

Plenul Curții Constituționale,

examinând contestația în anulare formulată și văzând dispozițiile art. 144 și 145 din Constituție, ale art. 24 și 25 din Legea nr. 47/1992, ale art. 317 alin. 1 din Codul de procedură civilă, precum și cele ale art. 18 alin. (2), art. 19 alin. (3) și art. 26 alin. (2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, reține următoarele:

Potrivit art. 24 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, judecata excepției de neconstituționalitate are loc pe baza raportului prezentat de judecătorul raportor, a încheierii prin care a fost sesizată Curtea Constituțională, a punctelor de vedere prezentate de Camerele Parlamentului și de Guvern, a probelor administrate, a susținerilor părților, cu citarea acestora și a Ministerului Public. De asemenea, citarea Ministerului Public este obligatorie, potrivit art. 30 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, la soluționarea contestațiilor care au ca obiect constituționalitatea unui partid politic.

Pe de altă parte, în art. 18 alin. (2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale se precizează că în cazurile în care, potrivit Legii nr. 47/1992, participarea Ministerului Public este obligatorie, acestuia i se comunică actul de sesizare, o dată cu citația. În sfârșit, art. 19 alin. (3) din regulament dispune că la ședințele în plen participă, în cazurile prevăzute de lege, și reprezentantul Ministerului Public. Acest din urmă text se află situat în secțiunea a 3-a, intitulată „Activitatea în timpul ședințelor de dezbateri” și deci are în vedere ipotezele în care atribuțiile jurisdicționale ale Curții Constituționale, prevăzute de art. 144 din Constituție, sunt de competența plenului acesteia, iar citarea Ministerului Public este obligatorie, cum ar fi soluționarea contestațiilor privind constituționalitatea unui partid politic sau a contestațiilor ori cererilor formulate în legătură cu alegerile prezidențiale [art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992 și art. 85 alin. (1) din Legea nr. 68/1992].

După cum se poate constata, în toate aceste cazuri în care legea prevede obligativitatea citării Ministerului Public este vorba de activitatea jurisdicțională desfășurată de Curtea Constituțională, fie în plen, fie în complete de 3 sau 5 judecători, ca în cazul rezolvării excepțiilor de neconstituționalitate. Chiar și în aceste cazuri, însă, sunt stabilite reguli derogatorii de la dreptul comun în privința exercitării căilor de atac. Astfel, decizia pronunțată ca urmare a soluționării în fond a excepției de neconstituționalitate poate fi atacată de părți numai cu recurs, potrivit art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, așa încât, față de această prevedere expresă și neechivocă, Curtea, prin Decizia nr. 61 din 19 octombrie 1993, a statuat în sensul că deciziile sale definitive pronunțate asupra excepțiilor de neconstituționalitate nu mai pot fi atacate prin nici o cale extraordinară de atac, fie că ar fi vorba de contestație în anulare, revizuire, recurs în interesul legii sau recurs în anulare. De asemenea, art. 30 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 stabilește că decizia Curții pronunțată de plen în urma soluționării contestației care are ca obiect constituționalitatea unui partid politic nu este supusă nici unei căi de atac. În sfârșit, art. 85 alin. (2) din Legea nr. 68/1992, ale cărui dispoziții au fost declarate constituționale prin Decizia nr. 3 din 30 iunie 1992, și care, potrivit art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992, este aplicabil și în materia alegerilor prezidențiale, dispune că împotriva hotărârilor definitive pronunțate potrivit dispozițiilor sale nu există cale de atac, excluzând deci căile extraordinare de atac. În toate aceste situații, care se referă la activitatea jurisdicțională a Curții Constituționale, contestația în anulare este exclusă.

Dacă în cazul activității jurisdicționale a Curții deciziile sale nu pot fi atacate pe calea contestației în anulare, cu atât mai mult această cale de atac nu este admisibilă în cauza de față, în care Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 7 septembrie 1993 nu este rezultatul unei activități jurisdicționale, ci consecința unei proceduri prevăzute de art. 26 alin. (2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale în scopul de a asigura o practică unitară. Într-adevăr, textul prevede că în cazul în care completul de 3 judecători sau de 5 judecători dorește să se îndepărteze de interpretarea juridică conținută într-o decizie a plenului sau într-o decizie definitivă a unui complet, se va adresa plenului, acordând termen în cauza pe care o dezbate. Interpretarea dată de plen cu votul majorității judecătorilor este obligatorie pentru completul de judecată. Rezultă, cu evidență, din dispoziția regulamentului că la această activitate participă numai judecătorii Curții Constituționale, mai întâi cei din completul de judecată care sesizează plenul, iar apoi toți cei 9 judecători. Procurorul nu face parte din completul de judecată și nici din Plenul Curții Constituționale, astfel încât nu trebuie consultat când completul decide să sesizeze plenul și nici nu trebuie citat la ședința de plen în care se analizează această sesizare. Ministerul Public are calitatea de parte în contenciosul constituțional numai în cazurile prevăzute de lege. De aceea participarea procurorului la soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate se poate manifesta exclusiv în condițiile prevăzute de Legea nr. 47/1992: citarea la soluționarea în fond a excepției și punerea de concluzii; exercitarea recursului; citarea la soluționarea recursului declarat de oricare dintre părți și punerea de concluzii.

În legătură cu cauza de față, se constată că prin Încheierea din 14 iulie 1993, pronunțată în dosarul nr. 11C/1993, completul de 5 judecători care soluționa recursul Ministerului Public împotriva Deciziei nr. 32/1993 a sesizat plenul Curții Constituționale, deoarece dorea să se îndepărteze de interpretarea juridică cuprinsă în Decizia nr. 38 din 7 iulie 1993, pronunțată, de asemenea, în recurs și care era definitivă. Plenul Curții Constituționale a dat, cu majoritate de voturi, o interpretare obligatorie pentru completele de judecată prin Decizia nr. 1 din 7 septembrie 1993. Această activitate s-a desfășurat deci cu respectarea prevederilor art. 26 alin. (2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, care a și fost invocat ca temei juridic în motivarea Deciziei Plenului Curții Constituționale nr. 1/1993. Este adevărat că Ministerul Public nu a fost citat la ședința de plen în care s-a analizat sesizarea completului de 5 judecători, dar după cum s-a arătat, față de dispozițiile legale, citarea sa nu era necesară. Ministerul Public a fost însă citat și a pus concluzii la soluționarea tuturor excepțiilor de neconstituționalitate și a tuturor recursurilor declarate împotriva deciziilor pronunțate în fond, astfel cum prevăd art. 24 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 și art. 18 alin. (2) din regulamentul Curții.

Cel de-al treilea text invocat în susținerea contestației în anulare, anume art. 19 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, nu are relevanță în cauză, deoarece el se referă la situațiile în care, potrivit legii, Ministerul Public este citat pentru a pune concluzii în procesele de constituționalitate sau de contencios electoral ce sunt rezolvate de Curtea Constituțională în plen.

Pentru motivele arătate,

Plenul Curții Constituționale
Decide:
  1. Respinge ca inadmisibilă contestația în anulare introdusă de procurorul general al Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție împotriva Deciziei nr. 1 din 7 septembrie 1993 privind dispozițiile Codului penal referitoare la avutul obștesc în contextul prevederilor constituționale despre proprietate, pronunțată de Plenul Curții Constituționale.
  2. Decizia se comunică Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Deliberarea a avut loc la data de 3 martie 1994 și la ea au participat Vasile Gionea, președinte, Viorel Mihai Ciobanu, Mihai Constantinescu, Ion Filipescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Florin Bucur Vasilescu și Victor Dan Zlătescu, judecători.

Președintele Curții Constituționale,
prof. Dr. Vasile Gionea
Magistrat-asistent,
Constantin Burada


Referințe

  1. Anexa se transmite numai beneficiarului de investiție.