Monitorul Oficial 95/1990

De la wiki.civvic.ro
Salt la: navigare, căutare

Această pagină a fost migrată la Civvic.ro. Orice modificări veți aduce aici nu vor mai fi propagate pe Civvic.ro. Vă rugăm să faceți orice modificări doriți direct pe Civvic.ro.

Monitorul Oficial al României

Anul II, Nr. issue::0095 - Partea I - Miercuri, 1 august year::1990

Legi

Lege privind interzicerea temporară a înstrăinării terenurilor prin acte între vii

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1. - Până la adoptarea unei noi reglementări legale privind regimul fondului funciar se interzice înstrăinarea, prin acte între vii, a terenurilor de orice fel, situate înăuntrul sau în afara localităților.

De la prevederile alin. 1 se exceptează terenurile aferente construcțiilor care se înstrăinează - inclusiv curtea -, în suprafață de cel mult 1.000 metri pătrați.

Art. 2. - Procurorul, primăria, precum și orice parte interesată, vor putea să ceară în justiție constatarea nulității actelor juridice de înstrăinare, între vii, a terenurilor prevăzute la art. 1 alin. 1 încheiate - indiferent de formă - după intrarea în vigoare a Decretului-lege nr. 1/1989 și a Decretului-lege nr. 9/1989, dacă prin aceste acte a fost încălcată ordinea publică sau dacă ele au avut o cauză ilicită sau imorală.

Art. 3. - Înstrăinările de terenuri de orice fel, cu excepția celor prevăzute la art. 1 alin. 2, făcute prin acte între vii, după intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt nule de drept.

Art. 4. - Guvernul va elabora și prezenta spre adoptare, până la data de 15 noiembrie 1990, proiectul noii reglementări privind fondul funciar.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 30 iulie 1990.

Președintele Senatului, academician Alexandru Bîrlădeanu

Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din 30 iulie 1990.

Președintele Adunării Deputaților, Marțian Dan

În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României,
promulgăm Legea privind interzicerea temporară a înstrăinării terenurilor prin acte între vii și dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 31 iulie 1990 | Nr. 9.


Lege privind proclamarea zilei naționale a României

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1. - Se proclamă „1 Decembrie” ziua națională a României.

Art. 2. - Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 903 din 18 august 1949 privind declararea zilei de 23 august ca sărbătoare națională, precum și orice alte dispoziții contrare prezentei legi, se abrogă.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 30 iulie 1990.

Președintele Senatului, academician Alexandru Bîrlădeanu

Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din 30 iulie 1990.

Președintele Adunării Deputaților, Marțian Dan

În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României,
promulgăm Legea privind proclamarea zilei naționale a României și dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 31 iulie 1990 | Nr. 10.


Lege privind încuviințarea înfierii

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1. - Încuviințarea înfierii este de competența instanțelor judecătorești.

Cererea pentru încuviințarea înfierii se introduce la judecătoria în raza căreia domiciliază cel care înfiază.

Cererea pentru încuviințarea înfierii unui copil părăsit, din părinți necunoscuți sau care, din orice alte cauze, se află în îngrijirea unei instituții de ocrotire, se introduce la instanța în raza căreia se află sediul instituției de ocrotire.

Cererea pentru încuviințarea înfierii făcută de un străin sau de un cetățean român cu domiciliul ori reședința în străinătate, se introduce la tribunalul în raza căruia domiciliază cel ce urmează a fi înfiat.

Art. 2. - La cererea pentru încuviințarea înfierii se vor atașa următoarele acte:

a) Acte privind înfiatul:

  • certificat de naștere, în copie legalizată;
  • certificatele de naștere și, după caz, de căsătorie sau deces, ale părinților firești ai minorului, în copie legalizată;
  • declarație autentificată de consimțământ la înfiere, dată de părintele sau părinții firești, tutore sau ocrotitori legali, ori, după caz, de autoritatea tutelară;
  • certificat medical privind starea de sănătate a minorului, eliberat, după caz, de policlinica județeană, municipală sau de sector.

b) Acte privind înfietorii:

  • declarație autentificată în care înfietorii să precizeze dacă înfierea se face cu efecte depline sau cu efecte restrânse;
  • certificatele de naștere și de căsătorie, în copie legalizată;
  • certificate privind antecedentele penale;
  • certificate privind starea de sănătate;
  • un act, eliberat de autoritățile străine competente, din care să rezulte că pot să înfieze, potrivit legislației țării respective;
  • ancheta socială efectuată de autoritățile străine competente de la domiciliul înfietorilor, în care să se arate opinia acestora cu privire la înfiere.

Art. 3. - Instanța soluționează cererea pentru încuviințarea înfierii în camera de consiliu, în complet constituit din 2 judecători, cu respectarea condițiilor de fond prevăzute de lege.

Judecarea cererii se face cu citarea celor prevăzuți la art. 70 din Codul familiei și a autorității tutelare, precum și cu participarea procurorului.

Instanța poate administra orice probă admisă de lege. Efectuarea anchetei sociale este obligatorie. În cazul prevăzut de art. 1 alin. 4, ancheta socială se face de către organele județene sau al municipiului București.

Art. 4. - În cazul în care înfietorul sau cel ce urmează a fi înfiat este străin, fiecare este supus, în ceea ce privește condițiile de fond pentru încheierea înfierii, legii sale naționale, dacă legea străină nu încalcă ordinea publică de drept internațional privat român.

Art. 5. - În cazul în care înfierea privește un copil ai cărui părinți sunt necunoscuți ori un copil care a fost abandonat, iar părinții, deși cunoscuți, nu pot fi găsiți precum și în situația în care este necesară punerea sub tutelă a copilului, dar aceasta nu a fost încă instituită, consimțământul la înfiere va fi dat de autoritatea tutelară.

Art. 6. - În condițiile legii, cei care justifică un interes legitim pot interveni în procesul privind încuviințarea înfierii.

Art. 7. - Instanța se va pronunța asupra cererii de încuviințare a înfierii prin hotărâre.

Hotărârea prevăzută la alin. 1 este supusă căilor de atac, în condițiile și în termenele prevăzute de Codul de procedură civilă.

Art. 8. - Cererile pentru încuviințarea înfierii, în curs de soluționare la organele de autoritate tutelară, vor fi înaintate de îndată instanțelor competente, potrivit dispozițiilor prezentei legi.

Cererile de anulare sau desfacere a înfierii urmează aceleași reguli de competență ca cele pentru încuviințarea acesteia.

Art. 9. - Dispozițiile prevăzute în capitolul III din Codul familiei se modifică în mod corespunzător prevederilor din prezenta lege.

Articolele 73 și 74 din Codul familiei, Decretul nr. 137 din 23 martie 1956, precum și orice alte dispoziții contrare prezentei legi, se abrogă.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 30 iulie 1990.

Președintele Senatului, academician Alexandru Bîrlădeanu

Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din 30 iulie 1990.

Președintele Adunării Deputaților, Marțian Dan

În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României,
promulgăm Legea privind încuviințarea înfierii și dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 31 iulie 1990 | Nr. 11.