Monitorul Oficial 97/1994

De la wiki.civvic.ro
Sari la navigare Sari la căutare


Monitorul Oficial al României

Anul VI, Nr. issue::0097 - Partea I - Vineri, 15 aprilie year::1994

Decrete și Legi

Decret privind aprobarea și supunerea spre ratificare Parlamentului a Convenției consulare dintre România și Republica Belarus, semnată la București la 7 mai 1993

În temeiul art. 91 alin. (1) și al art. 99 din Constituția României, precum și al art. 1 și 4 din Legea nr. 4/1991, privind încheierea și ratificarea tratatelor,

Președintele României decretează:

Art. 1. - Se aprobă Convenția consulară dintre România și Republica Belarus, semnată la București la 7 mai 1993.

Art. 2. - Convenția consulară dintre România și Republica Belarus, semnată la București la 7 mai 1993, se supune spre ratificare Parlamentului.

Președintele României, Ion Iliescu

În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnăm acest decret.
Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu

București, 31 ianuarie 1994 | Nr. 10.


Lege pentru ratificarea Convenției consulare dintre România și Republica Belarus, semnată la București la 7 mai 1993

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. - Se ratifică Convenția consulară dintre România și Republica Belarus, semnată la București la 7 mai 1993.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 17 februarie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Senatului, prof. univ. dr. Oliviu Gherman

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 29 martie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

p. Președintele Camerei Deputaților, Marțian Dan

București, 8 aprilie 1994 | Nr. 19.


Convenție consulară între România și Republica Belarus

România și Republica Belarus,

exprimându-și voința de întărire a relațiilor de prietenie și de adâncire a colaborării lor reciproc avantajoase,

animate de dorința de a reglementa și dezvolta relațiile consulare dintre cele două state,

au hotărât să încheie prezenta convenție consulară și au convenit asupra următoarelor:

Capitolul I

Dispoziții preliminare

Articolul 1

Definiții

1. În prezenta convenție, expresiile de mai jos au următorul înțeles:

(1) prin expresia post consular se înțelege orice consulat general, consulat, viceconsulat sau agenție consulară;

(2) prin expresia circumscripție consulară se înțelege teritoriul atribuit postului consular pentru exercitarea funcțiilor consulare;

(3) prin expresia șef al postului consular se înțelege persoană care a primit însărcinarea să acționeze în această calitate:

(4) prin expresia funcționar consular se înțelege orice persoană, inclusiv șeful postului consular, care a primit însărcinarea să exercite funcțiile consulare;

(5) prin expresia angajat consular se înțelege orice persoană care îndeplinește sarcinile administrative sau tehnice ale postului consular;

(6) prin expresia membru al personalului de serviciu se înțelege orice persoană care îndeplinește sarcinile de deservire ale postului consular;

(7) prin expresia membri ai postului consular se înțelege funcționarii consulari, angajații consulari și membrii personalului de serviciu;

(8) prin expresia membrii personalului consular se înțelege funcționarii consulari, cu excepția șefului postului consular, angajații consulari și membrii personalului de serviciu:

(9) prin expresia membru al personalului particular se înțelege persoana aflată, în mod exclusiv, în serviciul particular al unui membru al postului consular;

(10) prin expresia membru, de familie se înțelege soția sau soțul, copiii și părinții membrului postului consular, cu condiția ca ei să locuiască împreună și să fie în întreținerea acestuia;

(11) prin expresia localuri consulare se înțelege clădirile sau părțile din clădiri, inclusiv reședința șefului postului consular, precum și terenul aferent acestora, care sunt utilizate exclusiv pentru postul consular, indiferent în a cui proprietate se află;

(12) prin expresia arhive consulare se înțelege toate hârtiile, documentele, corespondența, cărțile, filmele, mijloacele tehnice de acumulare și utilizare a informațiilor, registrele postului consular, precum și cifrul, codurile, cartotecile și orice alte mijloace destinate pentru asigurarea păstrării și conservării lor;

(13) prin expresia navă se înțelege orice mijloc civil de navigație, care are dreptul de a arbora drapelul statului trimițător;

(14) prin expresia aeronavă se înțelege orice aparat civil de zbor, înregistrat în statul trimițător și care are dreptul să folosească însemnele de identificare ale acestui stat.

2. Dispozițiile prezentei convenții, referitoare la cetățenii statului trimițător, se aplică în mod corespunzător și persoanelor juridice care au sediul permanent în statul trimițător și care sunt constituite conform legislației acestui stat.

Capitolul II

Înființarea posturilor consulare și numirea funcționalilor consulari

Articolul 2

Înființarea unui post consular

1. Un post consular poate fi stabilit pe teritoriul statului de reședință numai cu consimțământul acestui stat.

2. Sediul postului consular, rangul său și circumscripția sa consulară sunt stabilite de statul trimițător și sunt supuse aprobării statului de reședință.

3. Schimbarea ulterioară a sediului postului consular, a rangului acestuia sau a circumscripției sale consulare se poate face de către statul trimițător numai cu acordul statului de reședință.

Articolul 3

Numirea și admiterea șefului de post consular

1. Șeful postului consular este numit de statul trimițător și este admis să-și exercite funcțiile sale de către statul de reședință.

2. Statul trimițător transmite Ministerului Afacerilor Externe al statului de reședință, pe canale diplomatice sau pe o altă cale potrivită, patenta consulară privind numirea șefului postului consular. În patenta consularei se indică numele și prenumele șefului postului consular, cetățenia sa, clasa,acestuia, circumscripția consulară în care își va exercita funcțiile consulare, precum și sediul postului consular.

3. După primirea patentei consulare, statul de reședință eliberează șefului postului consular exequaturul, în cel mai scurt timp posibil.

4. Dacă statul de reședință refuză eliberarea exequaturului, el nu este obligat să comunice statului trimițător motivele refuzului său.

5. Până la eliberarea exequaturului, statul de reședință poate da acordul său ca șeful postului consular să exercite, temporar, funcțiile sale.

6. șeful postului consular poate să înceapă exercitarea funcțiilor sale numai după ce statul de reședință a eliberat exequaturul sau și-a dat acordul în altă formă.

7. De îndată ce șeful postului consular este admis, chiar cu titlu temporar, să-și exercite funcțiile, autoritățile statului de reședință întreprind măsurile necesare pentru ca acesta să-și poată îndeplini funcțiile.

Articolul 4

Exercitarea cu titlu temporar a funcțiilor șefului postului consular

1. Dacă șeful postului consular nu-și poate exercita funcțiile sale sau dacă postul său a devenit vacant, funcțiile sale pot fi exercitate temporar de un gerant interimar.

2. Numele și prenumele gerantului interimar sunt notificate, în prealabil, Ministerului Afacerilor Externe al statului de reședință sau altei autorități desemnate de acest minister, de către misiunea diplomatică a statului trimițător sau, în lipsa acestuia, de către însuși șeful postului consular, ori, în cazul când acesta nu este în măsură să o facă, de către orice altă autoritate competentă a statului trimițător. Statul de reședință poate condiționa acordarea consimțământului său pentru admiterea gerantului interimar de calitatea sa de agent diplomatic sau de funcționar consular al statului trimițător în statul de reședință.

3. Autoritățile competente ale statului de reședință acordă asistență și protecție gerantului interimar. Pe timpul activității sale, dispozițiile prezentei convenții sunt aplicabile gerantului interimar în aceeași măsură ca și titularului șefului de post consular.

Totuși statul de reședință nu este obligat să acorde gerantului interimar privilegiile și imunitățile de care șeful postului consular se bucură numai în baza unor condiții pe care gerantul interimar nu le îndeplinește.

4. Membrul personalului diplomatic al reprezentanței diplomatice a statului trimițător în statul de reședință, care este numit gerant interimar de către statul trimițător, în condițiile prevăzute în paragraful 1 al prezentului articol, continuă să se bucure de privilegiile și imunitățile diplomatice.

Articolul 5

Notificarea către statul de reședință a numirilor, sosirilor și plecărilor

Statul trimițător notifică Ministerului Afacerilor Externe al statului de reședință sau autorității desemnate de acesta;

(1) numirea membrilor postului consular, sosirea, după numirea lor la postul consular, plecarea definitivă sau încetarea funcțiilor lor, precum și orice alte schimbări referitoare la statutul lor, care s-au produs în timpul serviciului lor;

(2) sosirea și plecarea definitivă a unui membru de familie a unui membru al postului consular și, dacă este cazul, faptul că o persoană devine sau încetează de a Wa5 fi membru de familie al acestuia;

(3) sosirea și plecarea definitivă a membrilor personalului particular și, dacă este cazul, sfârșitul serviciului lor în acestă calitate;

(4) angajarea sau concedierea în și din calitatea de membri ai postului consular sau ca membri ai personalului particular a persoanelor care au domiciliul sau reședința în statul de reședință, care au dreptul la privilegii și imunități.

Articolul 6

Eliberarea documentelor de identitate

1. Autoritățile competente ale statului de reședință eliberează, gratuit, fiecărui funcționar consular un document care atestă identitatea și funcția acestuia.

2. Prevederile alin. 1 se referă, de asemenea, și la angajații consulari, la membrii personalului de serviciu și la membrii personalului particular, cu condiția ca aceste persoane să nu fie cetățeni ai statului de reședință și să nu aibă domiciliul permanent în acest stat.

3. Prevederile alin. 1 și 2 se referă, în mod corespunzător, și la membrii de familie ai persoanelor menționate.

Articolul 7

Cetățenia funcționarilor consulari

Funcționarii consulari pot fi numai cetățeni ai statului trimițător, care nu au domiciliul permanent în statul de reședință și nu exercită în acest stat, în afara atribuțiilor de serviciu, nici o altă activitate aducătoare de venituri.

Articolul 8

Consuli onorifici

Statele contractante pot să numească consuli onorifici, conducându-se după prevederile corespunzătoare ale Convenției privind relațiile consulare de la Viena din anul 1963 și după legile lor interne.

Articolul 9

Încetarea funcțiilor unui membru ai unui post consular

1. Funcțiile unui membru al postului consular încetează, îndeosebi, prin:

(1) notificarea statului trimițător către statul de reședință că funcțiile membrului postului consular au încetat;

(2) retragerea exequaturului;

(3) notificarea statului de reședință făcută statului trimițător, că el a încetat să mai considere persoana în cauză ca membru al personalului consular.

2. Statul de reședință poate oricând, fără a fi obligat să motiveze decizia sa. să înștiințeze statul trimițător, pe cale diplomatică sau în orice alt mod, că exequaturul eliberat șefului postului consular a fost retras sau, că un funcționar consular ori un alt membru al postului consular, a devenit inacceptabil.

Într-un asemenea caz, statul trimițător trebuie să recheme persoana în cauză, dacă aceasta este deja în activitate. Dacă statul trimițător nu îndeplinește această cerință într-un termen rațional, atunci statul de reședință poate refuza recunoașterea unei asemenea persoane în calitate de membru al postului consular.

Capitolul III

Facilități, privilegii și imunități

Articolul 10

Înlesniri acordate activității postului consular

1. Stalul de reședință acordă postului consular toate facilitările pentru îndeplinirea funcțiilor sale, pentru ca lucrătorii postului consular să-și poată exercita activitatea oficială și să beneficieze de drepturile, facilitățile, privilegiile și imunitățile prevăzute de prezenta convenție.

2. Statul de reședință întreprinde măsurile corespunzătoare pentru asigurarea protecției postului consular.

Articolul 11

Localurile consulare și locuințele membrilor postului consular

1. Statul trimițător are dreptul, în conformitate cu prevederile prevăzute în legislația statului de reședință:

(1) să folosească sau să arendeze terenuri, să dobândească în proprietate, să dețină, să folosească sau să închirieze clădirile sau părțile din clădiri necesare pentru localurile postului consular sau pentru reședința șefului postului consular, precum și pentru spațiile de locuit ale celorlalți membri ai postului consular;

(2) în aceleași scopuri, să construiască sau să amenajeze clădirile existente, conform cu regimul juridic al terenului;

(3) să transmită dreptul de proprietate asupra clădirilor sau părților din clădiri, dobândite sau construite în acest mod.

2. Prevederile alin. 1 al prezentului articol nu scutesc statul trimițător de obligația de a respecta legile și reglementările referitoare la construcții și sistematizarea urbană, la protecția monumentelor, aplicabile zonelor unde sunt situate sau se vor afla terenurile, clădirile sau părțile din clădiri respective.

Articolul 12

Folosirea drapelului de stat și a stemei

1. Scutul cu stema statului trimițător și denumirea postului consular, scris în limba statului trimițător și în limba statului de reședință, pot fi fixate pe clădirea oficiului consular și pe clădirea reședinței șefului postului consular.

2. Drapelul statului trimițător poate fi arborat pe clădirea unde funcționează postul consular, precum și la reședința șefului postului consular.

3. Șeful postului consular poate, de asemenea, să arboreze drapelul statului trimițător pe mijloacele sale de transport, când acestea sunt folosite în interes oficial.

4. În exercitarea dreptului acordat de prezentul articol trebuie să țină seama de legile, regulamentele și uzanțele statului de reședință.

Articolul 13

Inviolabilitatea localurilor consulare și a locuințelor funcționarilor consulari

1. Localurile consulare sunt inviolabile. Autoritățile statului de reședință nu pot pătrunde în localurile consulare fără acordul expres al șefului postului consular, al șefului reprezentanței diplomatice a statului trimițător sau al persoanei desemnate de imul dintre aceștia.

2. Prevederile alin. 1 al prezentului articol se aplică și spațiilor de locuit ale funcționarilor consulari.

Articolul 14

Scutirea da rechiziție

Localurile consulare, mobilierul sau bunurile postului consular, mijloacele sale de transport nu pot face obiectul vreunei forme de rechiziție în scopuri de apărare națională sau de utilitate publică.

Articolul 15

Scutirea localurilor consulare de impozite

1. Localurile consulare și locuințele membrilor postului consular, asupra cărora statul trimițător sau orice altă persoană, acționând în numele acestui stat, este proprietar sau locatar, sunt scutite de orice impozite și taxe de orice fel, naționale, regionale sau comunale, cu excepția taxelor percepute ca remunerare pentru serviciile concret prestate.

2. Scutirea fiscală prevăzută la alin. 1 al prezentului articol nu se aplică acelor impozite și taxe când, după legile și regulamentele statului de reședință, ele cad în sarcina persoanei care a contractat cu statui trimițător sau cu persoana care acționează în numele acestui stat.

3. Prevederile alin. 1 din prezentul articol se referă, de asemenea, și la mijloacele de transport, proprietate a statului trimițător și destinate activităților postului consular.

Articolul 16

Inviolabilitatea arhivelor și documentelor consulare

Arhivele și documentele consulare sunt inviolabile în orice moment și indiferent unde s-ar afla.

Articolul 17

Libertatea de comunicare

1. Statul de reședință trebuie să permită și să protejeze libera comunicare a postului consular pentru toate scopurile sale oficiale. Postul consular poate folosi toate mijloacele de comunicare potrivite, inclusiv curieri diplomatici sau consulari, valiza diplomatică sau consulară și mijloace în cod sau cifrate pentru a comunica cu guvernul său, cu misiunile diplomatice ale țării sale sau cu alte posturi consulare ale statului trimițător, oriunde s-ar găsi ele.

Totuși, postul consular nu poate instala și utiliza o stație de radioemisie decât cu consimțământul statului de reședință.

2. Corespondența oficială a postului consular este inviolabilă. Prin expresia corespondență oficială se înțelege întreaga corespondență a postului consular.

3. Valiza consulară nu poate fi nici deschisă și nici reținută. Totuși, dacă autoritățile competente ale statului de reședință au motive serioase să creadă că valiza consulară conține alte obiecte decât corespondență, documentele sau obiectele vizate în paragraful 4 din prezentul articol, ele pot cere ca Valiza să fie deschisă . în prezența lor de către un împuternicit al statului trimițător.

Dacă autoritățile statului trimițător refuză să satisfacă cererea, valiza se înapoiază la locul de unde a fost trimisă.

4. Coletele care constituie valiza consulară trebuie să poarte semne exterioare vizibile ale caracterului lor și ele pot conține numai corespondența oficială sau documente și obiecte destinate exclusiv pentru folosință oficială.

5. Curierul consular trebuie să poarte un document oficial care să-i ateste calitatea sa și în care să se precizeze numărul de colete care constituie valiza consulară. Afară de cazul când statul de reședință consimte la aceasta, curierul consular nu trebuie să fie cetățean al statului de reședință sau, cu excepția când el este cetățean al statului trimițător, o persoană cu reședința permanentă în statul de reședință. în exercitarea funcțiilor sale, curierul consular este protejat de către statul de reședință.

El se bucură de inviolabilitatea persoanei și nu poate fi supus nici unei forme de arestare sau de reținere.

6. Statul trimițător, misiunile diplomatice și posturile consulare pot desemna curieri consulari ad-hoc. În acest caz se aplică, de asemenea, prevederile alin. 5 al prezentului articol, sub rezerva că imunitățile menționate acolo încetează în momentul în care curierul a remis valiza consulară, pe care o avea în grijă, destinatarului.

7. Valiza consulară poate fi încredințată comandantului unei nave sau al unei aeronave, care sosește într-un punct de intrare autorizat. Comandantul trebuie să aibă document oficial care să indice numărul de colete care constituie valiza consulară, dar el nu este considerat curier consular. Printr-o înțelegere cu autoritățile locale competente, postul consular poate trimite pe unul dintre membrii săi să preia valiza, în mod direct și liber , de la corespondentul navei sau al aeronavei.

Articolul 18

Inviolabilitatea personală a funcționarilor consulari și imunitatea de jurisdicție

1. Funcționarii consulari beneficiază de imunitatea de jurisdicție a statului de reședință în materie penală, civila și administrativă. Ei beneficiază de inviolabilitatea personală și nu pot fi arestați sau supuși nici unei măsuri de restrângere a libertății personale.

2. Angajații consulari beneficiază de imunitatea de jurisdicție a statului de reședință în materie penală, civilă și administrativă numai pentru actele îndeplinite în exercitarea funcțiilor oficiale.

3. Dispozițiile alin. 1 și 2 de mai sus nu se aplică acțiunilor civile care:

(1) rezultă din încheierea de către un funcționar consular sau de un angajat consular a unui contract pe care aceștia nu l-au încheiat în mod expres sau implicit în calitatea lor de reprezentanți ai statului trimițător;

(2) sunt intentate pentru o pagubă rezultată dintr-un accident cauzat în statul de reședință, indiferent de felul mijlocului de transport care a fost implicat în accident;

(3) se referă la succesiuni, în care funcționarul consular sau angajatul consular este considerat ca persoană particulară și acționează în calitate de moștenitor, de legatar, de executor testamentar, de administrator sau curator al unei succesiuni.

Articolul 19

Obligația de a depune ca martor

1. Membrii personalului consular pot fi chemați să depună mărturie în fața tribunalelor sau a altor autorități competente ale statului de reședință. Dacă funcționarul consular refuză să depună mărturie, față de acesta nu pot fi aplicate nici un fel de măsuri coercitive sau sancțiuni.

Angajații consulari și membrii personalului de serviciu nu pot refuza să depună mărturie, cu excepția cazurilor enumerate la alin. 3 din prezentul articol.

2. Autoritatea statului de reședință, căreia îi este necesară mărturia unui funcționar consular, trebuie să evite împiedicarea îndeplinirii de către această persoană a funcțiilor sale. Ea poate lua asemenea mărturii de la funcționarul, consular în chiar sediul postului consular, la reședința sau în locuința acestuia.

3. Membrii postului consular nu sunt obligați să depună mărturie despre faptele care se referă ia îndeplinirea sarcinilor lor consulare și nici despre corespondența oficială sau alte documente din arhivele consulare.

Ei au, de asemenea, dreptul de a refuza să depună mărturie în calitate de experți asupra legislației statului trimițător.

Articolul 20

Renunțarea la privilegii și imunități

1. Statul trimițător poate renunța la privilegiile și imunitățile enumerate în art. 18 și 19. Renunțarea, în toate cazurile, trebuie să fie expres exprimată și făcută în formă scrisă.

2. Intentarea unei acțiuni de către un membru al postului consular, când acesta ar putea să beneficieze de imunitate de jurisdicție, îl lipsește de dreptul de a invoca imunitatea față de orice acțiune reconvențională, legată direct de acțiunea principală.

3. Renunțarea la imunitatea de jurisdicție în cazul unei acțiuni civile sau administrative nu înseamnă renunțarea la imunitate în ceea ce privește executarea hotărârii pentru care este necesară o renunțare distinctă.

Articolul 21

Scutirea de prestații personale

Statul de reședință, este obligat să scutească membrii postului consular de orice prestație personală și de orice serviciu de interes public, indiferent de caracterul acestora, ca și de sarcinile militare cum ar fi rechizițiile, contribuțiile și încartiruirile.

Articolul 22

Scutirea de înmatriculare a străinilor și de eliberare a permiselor de ședere

Membrii postului consular și membrii lor de familie sunt scutiți de îndeplinirea oricăror obligații prevăzute de legile și regulamentele statului de reședință privind înregistrarea, obținerea permiselor de ședere și a altor asemenea cerințe formulate față de străini.

Articolul 23

Scutirea de impozite

1. Membrii postului consular sunt scutiți de orice impozite și taxe personale sau reale, naționale și locale, cu excepția:

(1) impozitelor indirecte, încorporate în mod normal în prețul mărfurilor și al serviciilor;

(2) impozitelor și taxelor pe bunurile imobile particulare, situate pe teritoriul statului de reședință, sub rezerva dispozițiilor art. 15;

(3) drepturilor de succesiune și de mutație percepute de către statul de reședință, sub rezerva prevederilor alin. (2) al art.- 27;

(4) impozitelor și taxelor pe veniturile particulare, inclusiv câștigurile în capital, care își au izvorul în statul de reședință și a impozitelor pe capital prelevate asupra investițiilor efectuate în întreprinderi comerciale sau financiare situate în statul de reședință;

(5) impozitelor și taxelor percepute ca remunerare a serviciilor particulare prestate;

(6) taxelor de înregistrare, de grefă, de ipotecă și de timbru, sub rezerva Opozițiilor art. 15.

2. Membrii postului consular, care angajează persoane ale căror retribuții sau salarii nu sunt scutite de impozitul pe venit în statul de reședință, trebuie să respecte obligațiile pe care legile și regulamentele acestui stat le impun celor care angajează în materia perceperii impozitului pe venit.

Articolul 24

Scutire de taxe vamale și de control vamal

1. În conformitate cu legile și regulamentele sale, statul de reședință autorizează intrarea și acordă scutirea de orice taxe vamale, impozite și alte redevențe conexe, cu excepția cheltuielilor de încărcare, descărcare, depozitare, de transport și a cheltuielilor pentru servicii similare pentru:

(1) obiectele destinate folosirii oficiale a postului consular;

(2) obiectele, mijloacele de transport și bunurile de consum destinate folosinței personale a funcționarului consular, inclusiv efectele destinate instalării sale.

2 Angajații consulari beneficiază de privilegiile și sensurile prevăzute la alin. 1 al prezentului articol numai în ceea ce privește obiectele importate cu ocazia primei lor instalări.

3. Bagajele personale, însoțite de funcționarii consulari, sunt scutite de control vamal. Ele nu vor fi supuse controlului decât dacă există motive serioase să se presupună că ele conțin alte obiecte decât cele menționate la alin. 2 pct. (1) al prezentului articol sau obiecte al căror import sau export este interzis de către legile și regulamentele statului de reședință sau de regulile impuse în cazuri de carantină. Acest control nu poate avea loc decât în prezența funcționarului consular.

Articolul 25

Respectarea legilor și regulamentelor statului de reședință

Toate persoanele care, în conformitate cu prezenta convenție, beneficiază de privilegii și imunități, au datoria, fără a aduce daune propriilor privilegii și imunități, să respecte legislația statului de reședință, inclusiv normele care reglementează circulația și asigurarea autoturismelor.

Articolul 26

Libertatea de deplasare

În măsura în care aceasta, nu contravine legilor și normelor privind zonele în care accesul străinilor este interzis sau este reglementat pentru considerente de securitate de stat, statul de reședință asigură membrilor postului consular libertatea de deplasare pe teritoriul său.

Articolul 27

Succesiunea unui membru al postului consular

În caz de deces al unui membru al postului consular, statul de reședință:

(1) permite exportul bunurilor mobile ale defunctului, cu excepția celor care au fost dobândite în statul de reședință și care fac obiectul unei prohibiții de export în momentul decesului;

(2) nu percepe nici un fel de taxe naționale sau locale, de succesiune sau de mutație asupra bunurilor mobile a căror prezență în statul de reședință se datora exclusiv prezentei în acest stat a defunctului în calitatea sa de membru al postului consular.

Articolul 28

Privilegii și imunități ale membrilor de familie

Membrii de familie ai unui membru al postului consular beneficiază de privilegiile și imunitățile prevăzute în art. 18, 19, 21, 22, 23, 24, 26 și 27 din prezenta convenție, cu condiția ca aceștia să nu fie cetățeni ai statului de reședință, să nu domicilieze în acest stat și să nu exercite nici o activitate lucrativă, aducătoare de venituri.

Articolul 29

Începutul și încetarea privilegiilor și imunități lor consulare

1. Fiecare membru al postului consular beneficiază de privilegiile și imunitățile prevăzute în prezenta convenție de la data intrării lui pe teritoriul statului de reședință pentru a ajunge la postul său, sau dacă se găsește deja. pe acest teritoriu, din momentul intrării sale în funcție.

2. Membrii de familie ai unui membru al postului consular, precum și membrii personalului său particular, beneficiază de privilegiile și imunitățile prevăzute de prezenta convenție începând cu una din următoarele date: dată de când membrul respectiv al postului consular se bucură de privilegiile și imunitățile prevăzute la alin. 1 al prezentului articol; data intrării lor pe teritoriul statului de reședință; data la care ei au devenit membri de familie sau membri ai personalului particular respectiv,

3. Când funcțiile unui membru al postului consular încetează, privilegiile și imunitățile sale, precum și acelea ale membrilor familiei sale sau ale membrilor personalului său particular, încetează, în mod normal, în momentul în care persoana în cauză părăsește teritoriul statului de reședință sau la expirarea unui termen rezonabil, care i-a fost acordat în acest scop. În ceea ce, privește persoanele menționate la alin. 2 al prezentului articol, privilegiile și imunitățile lor încetează din momentul când acestea încetează să mai locuiască împreună cu membrul postului consular sau să mai fie în serviciul acestuia, în cazul membrilor personalului particular cu rezerva totuși că, dacă aceste persoane intenționează să părăsească teritoriul statului de reședință într-un termen rezonabil, privilegiile și imunitățile lor subzistă până în momentul plecării lor.

4. Totuși, în ceea ce privește actele săvârșite de un funcționar consular sau de un angajat consular în exercitarea funcțiilor sale, imunitatea de jurisdicție subzistă fără limită de durată.

5. În caz de deces al unui membru al postului consular, membrii familiei sale continuă să se bucure de privilegiile și imunitățile ce le au, până la data la care ei părăsesc teritoriul stalului de reședință sau până la expirarea unui termen rezonabil, care le va fi fost acordat în acest scop.

Articolul 30

Persoane asupra cărora nu se extind privilegiile și imunitățile

1. Privilegiile și imunitățile prevăzute în prezenta convenție, cu excepția celor prevăzute la alin. 3 al art. 18 nu se extind asupra membrilor postului consular care sunt cetățeni ai statului de reședință sau au domiciliul permanent în acest stat.

2. Statul de reședință își exercită jurisdicția față de persoanele prevăzute la alin. 1 al acestui articol, astfel încât să nu împiedice, fără motiv, exercitarea funcțiilor postului consular.

Capitolul IV

Funcții consulate

Articolul 31

Exercitarea funcțiilor consulare

1. Funcțiile consulare sunt îndeplinite de funcționarii consulari ai statului trimițător.

2. În caz de necesitate, funcțiile consulare pot li îndeplinite de un membru al personalului diplomatic al misiunii diplomatice a statului trimițător din statul de reședință.

Numele și prenumele membrului personalului diplomatic, căruia i se încredințează îndeplinirea de funcții consulare, trebuie comunicate, în prealabil, Ministerului Afacerilor Externe al statului de reședință.

3. Funcțiile consulare se îndeplinesc în cadrul circumscripției consulare. Exercitarea lor în afara circumscripției consulare se poate face numai cu consimțământul statului de reședință.

Articolul 32

Funcțiile principale ale postului consular

Funcțiile principale ale postului consular constau în:

(1) apărarea în statul de reședință a drepturilor și intereselor statului trimițător, ale cetățenilor și persoanelor sale juridice, în conformitate cu normele dreptului internațional;

(2) favorizarea dezvoltării în continuare a bunelor relații dintre cele două state în sectoarele economice, comerciale, culturale, științifice și turistice, întărirea legăturilor prietenești dintre ele, în toate domeniile.

Articolul 33

Comunicarea cu autoritățile statului de reședință

Funcționarul consular are dreptul ca, în exercitarea funcțiilor sale, prevăzute în prezenta convenție, să se adreseze:

(1) autorităților locale din circumscripția consulară;

(2) autorităților centrale ale statului de reședință, în măsura în care legile statului de reședință permit aceasta.

Articolul 34

Exercitarea funcțiilor consulare într-un stat terț sau în numele unui stat terț

1. Statul trimițător poate, după notificarea către statele interesate, dacă nici unul dintre state nu se opune în mod expres, să însărcineze un post consular stabilit într-un stat să-și asume exercitarea de funcții consulare într-un alt stat.

2. După notificarea corespunzătoare către statul de reședință și dacă acesta nu se opune, un post consular al statului trimițător poate exercita funcții consulare în statul de reședință în numele unui stat terț.

Articolul 35

Evidența cetățenilor statului trimițător

1. Funcționarul consular are dreptul să țină evidența cetățenilor statului trimițător, aflați în circumscripția sa consulară.

2. Înregistrarea de către funcționarul consular a cetățenilor statului trimițător nu-i scutește pe aceștia de obligația respectării formalităților prevăzute de legile statului de reședință pentru străini.

Articolul 36

Reprezentarea intereselor legale ale cetățenilor în fața autorităților statului de reședință

1. Funcționarul consular are dreptul să întreprindă măsuri, în conformitate cu legile statului de reședință, pentru asigurarea reprezentării intereselor legale ale cetățenilor statului trimițător în fața instanțelor judecătorești și a altor autorități ale statului de reședință. El poate, în conformitate cu legile statului de reședință, să solicite adoptarea de măsuri temporare pentru apărarea drepturilor și intereselor legale ale cetățenilor statului trimițător, dacă aceștia absentează sau, din alte cauze credibile, nu sunt în măsură să-și apere drepturile și interesele lor.

2. Funcționarul consular are, de asemenea, dreptul să solicite instanțelor judecătorești sau autorităților amânarea examinării cauzei, care privește pe cetățeanul statului trimițător, până când acesta nu va fi informat și va avea posibilitatea de a se apăra, singur sau prin reprezentant.

3. Reprezentarea prevăzută la alin. 1 al prezentului articol încetează când persoanele reprezentate numesc împuternicitul lor sau preiau, personal, apărarea drepturilor și intereselor lor.

Articolul 37

Apărarea intereselor legale ale cetățenilor statului trimițător

1. Autoritățile competente ale statului de reședință informează pe funcționarul consular despre arestarea sau reținerea, sub orice formă, a unui .cetățean al statului trimițător, într-un termen cât mai scurt, dar nu mai târziu de 3 zile de la data arestării sau reținerii acestuia.

2. Funcționarul consular are dreptul, în conformitate cu legile statului de reședință, să primească corespondență sau alte comunicări de la cetățeanul aflat în stare de arest, în așteptarea judecării, sau de la acela care este reținut, în orice altă formă, și să facă demersurile necesare pentru a-i aproba asistența juridică.

Funcționarul consular are dreptul, în conformitate cu legile statului de reședință, să viziteze și să comunice cu cetățeanul statului trimițător, aflat în arest sau reținut sub orice formă, sau cu cel care execută o pedeapsă privativă de libertate în termen de 5 zile de la data arestării sau reținerii.

3. La cererea funcționarului consular autoritățile competente ale statului de reședință trebuie să asigure vizitarea cetățeanului statului trimițător, în cauză, în termen de 3 zile de la înștiințarea menționată la alin. 1 al prezentului articol.

4. Autoritățile competente ale statului de reședință trebuie să informeze, neîntârziat, pe cetățeanul statului trimițător despre dreptul său de a lua legătura cu funcționarul consular, conform prevederilor acestui articol.

Articolul 38

Funcții referitoare la pașapoarte și vize

Funcționarul consular are dreptul:

(1) să elibereze cetățenilor statului trimițător pașapoarte sau alte documente care le înlocuiesc, să le reînnoiască, să le prelungească, să le anuleze sau să facă orice alte modificări în acestea;

(2) să acorde vize de intrare-ieșire și de tranzit persoanelor care doresc să viziteze sau să tranziteze statul trimițător.

Articolul 39

Funcții în legătură cu cetățenia și cu actele de stare civilă

1. Funcționarul consular are dreptul:

(1) să primească declarații referitoare la cetățenie;

(2) să înregistreze nașterile și decesele cetățenilor statului trimițător și să elibereze certificatele corespunzătoare;

(3) să încheie căsătorii și să înregistreze divorțuri, potrivit legilor statului trimițător, dacă legea statului de reședință nu se opune.

2. Funcționarul consular va comunica autorităților competente ale statului de reședință înregistrarea nașterilor, căsătoriilor și divorțurilor, deceselor, dacă aceasta este cerută de legile statului de reședință.

3. Dispozițiile paragrafului 1 al prezentului articol nu scutesc persoanele în cauză de obligația de a întocmi formalitățile prevăzute de legile statului de reședință.

4. Dacă autoritățile statului de reședință sunt informate că pe teritoriul acestui stat a decedat un cetățean al statului trimițător, ele trebuie să anunțe despre aceasta, fără întârziere, postul consular corespunzător.

Articolul 40

Funcții referitoare la tutelă și curatelă

I. Funcționarul Consular are dreptul să solicite autorităților statului de reședință instituirea tutelei sau curatele! pentru cetățenii statului trimițător, aflați în statul de reședință, și să propună persoana care să fie numită tutore sau curator.

2. Dacă autoritățile statului de reședință au cunoștință că trebuie instituită o tutelă sau o curatelă pentru un cetățean al statului trimițător, ele vor informa funcționarul consular despre aceasta, într-un termen cât mai scurt posibil.

Articolul 41

Funcții notariale

1. Funcționarul consular are dreptul, în conformitate cu legile statului de reședință:

(1) să primească, să întocmească, să înregistreze și să autentifice declarații ale cetățenilor statului trimițător:

(2) să întocmească, să înregistreze, să primească spre păstrare și să autentifice testamente de la cetățenii statului trimițător;

(3) să primească, să întocmească, să înregistreze și să autentifice înscrisuri care privesc acte juridice ale cetățenilor statului trimițător, cu excepția celor care se referă la nașterea, stingerea sau modificarea, sub orice formă, a drepturilor reale asupra imobilelor situate în statul de reședință;

(4) să legalizeze sigiliul și semnăturile de pe actele cu caracter juridic și de pe alte înscrisuri care emană de la autoritățile statului trimițător sau de la statul de reședință;

(5) să autentifice copiile și traducerile actelor și înscrisurilor cu caracter juridic, precum și a extraselor din acestea;

(6) să primească, spre păstrare, actele sau înscrisurile aparținând cetățenilor statului trimițător sau adresate acestora.

2. Funcțiile prevăzute la alin. 1 al prezentului articol pot fi îndeplinite la sediul postului consular sau în alt loc, dacă persoana interesată nu se poate prezenta la postul consular, din cauze credibile.

Articolul 42

Primirea în depozit

1. Funcționarul consular are dreptul să primească în depozit sume de bani și valori de la cetățenii statului trimițător, dacă aceasta nu contravine legislației statului de reședință.

2. De asemenea, funcționarul consular are dreptul să primească spre păstrare sumele de bani și bunurile pierdute de cetățenii statului trimițător, pentru a le restitui proprietarilor.

Articolul 43

Funcții în materie de succesiuni

1. Autoritățile statului de reședință vor informa, fără întârziere, postul consular despre decesul unui cetățean al statului trimițător și îi vor comunica toate datele de care dispun privind activul succesoral, moștenitorii legali, legatarii, precum și despre existența unui testament.

2. Autoritățile competente ale statului de reședință vor informa, cât mai curând posibil, postul consular al statului trimițător, despre deschiderea unei succesiuni în statui de reședință, dacă moștenitorul legal sau legatarul este cetățean al statului trimițător.

3. Dacă postul consular află de existența succesiunilor menționate la alin. 1 și 2 ale prezentului articol, înainte ca ele să fie cunoscute de autoritățile competente ale statului de reședință, el va informa, cât mai curând posibil, aceste autorități.

4. Autoritățile competente ale statului de reședință vor informa, cât mai curând posibil, postul consular despre măsurile luate sau pe care intenționează să le întreprindă pentru evaluarea și conservarea succesiunilor menționate la alin. 1 și 2 ale prezentului articol.

Funcționarul consular poate solicita autorităților statului de reședință să adopte măsurile corespunzătoare pentru conservarea succesiunii.

5. Funcționarul consular poate, de asemenea, în concordanță cu legile statului de reședință:

(1) să ia măsuri pentru conservarea și administrarea bunurilor succesorale, care aparțin cetățenilor statului trimițător;

(2) să urmărească transferul sumelor de bani sau transmiterea bunurilor către cetățenii statului trimițător.

6. Funcționarul consular are dreptul să primească, în scopul transmiterii către moștenitorii, cetățeni ai statului trimițător, care nu au domiciliul în statul de reședință, moștenirea sau o parte a acesteia, precum și cotele-părți care revin moștenitorilor din compensații, pensii, salarii neîncasate și polițe de asigurare.

7. Dacă un cetățean al statului trimițător, aflat temporar sau în tranzit pe teritoriul statului de reședință, a decedat, sumele de bani și bunurile sale personale se transmit postului consular al statului trimițător.

3. Exportarea din statul de reședință a bunurilor personale ale defunctului și a sumelor de bani se face în conformitate cu legile statului de reședință.

9. Postul consular al statului trimițător eliberează autorităților sau persoanelor interesate un document care confirmă primirea banilor sau bunurilor predate, în conformitate cu alin. 6 și 7 ale acestui articol.

Articolul 44

Transmiterea documentelor

Funcționarul consular are dreptul să înmâneze acte judiciare, extrajudiciare și să efectueze comisii rogatorii în comunicate cu convențiile internaționale sau, în lipsa acestora conform legislației statului de reședință.

Articolul 45

Accidentele de circulație

Autoritățile competente ale statului de reședință vor informa neîntârziat pe funcționarul consular al statului trimițător despre accidentele grave în care sunt implicați ca vinovați sau victime, cetățeni ai statului trimițător. La cererea funcționarului consular aceste autorități transmit documentele întocmite cu privire la accidentul în care a fost implicat un cetățean al statului trimițător, vinovat sau victimă.

Articolul 46

Funcții în materie de navigație

1. Funcționarul consular are dreptul să acorde orice sprijin și asistență navei statului trimițător care intră în port sau în apele teritoriale ori în apele interne ale statului da reședință.

2. Funcționarul consular se poate urca la bordul navei imediat ce este aprobată comunicarea liberă cu coasta, iar căpitanul vasului și membrii echipajului pot să ia legătura cu funcționarul consular.

3. Funcționarul consular se poate adresa pentru sprijin autorităților competente ale statului de reședință în orice probleme legate de îndeplinirea funcțiilor sale în privința navei statului trimițător, a căpitanului și membrilor echipajului acestei nave.

4. Funcționarul consular are dreptul:

(1) fără a aduce atingere drepturilor autorităților statului de reședință, să efectueze cercetări în legătură cu orice fapte petrecute pe nava statului trimițător în timp ce aceasta se află în cursă sau ancorată, să pună întrebări căpitanului sau oricărui membru al echipajului navei statului trimițător, să verifice documentele de bord, să primească declarații în legătură cu cursa navei și locul de destinație și să facă demersuri pentru facilitarea intrării, staționării și plecării navei din port;

(2) fără a aduce, atingere competenței autorităților statului de reședință, să ia măsurile necesare pentru soluționarea neînțelegerilor dintre comandant și orice membru al echipajului, inclusiv cele referitoare la condițiile de muncă pe navă, în măsura în care legislația statului trimițător prevede acestea;

(3) să ia măsuri pentru acordarea asistenței medicale și pentru repatrierea căpitanului sau a oricărui membru ai echipajului navei;

(4) să primească, să înregistreze, să întocmească sau să autentifice orice declarație sau document, prevăzute de legislația statului trimițător în privința navelor;

(5) să elibereze certificate provizorii care dau dreptul navei achiziționate sau construite să navigheze sub pavilionul statului trimițător, în conformitate cu legislația acestui stat.

5. În cazul în care organele judecătorești sau alte autorități competente ale statului de reședință intenționează să ia măsuri de constrângere sau să efectueze acte de urmărire penală la bordul navei statului trimițător, autoritățile competente ale statului de reședință vor înștiința funcționarul consular. Această înștiințare va fi făcută înainte de începerea unor asemenea măsuri, astfel încât funcționarul consular să poată fi prezent la efectuarea acestora. Dacă funcționarul consular nu a fost de față, autoritățile competente ale statului de reședință îi vor prezenta, la cerere, o informare completă în legătură cu cele petrecute.

Funcționarul consular va fi înștiințat, în prealabil, și în cazul în care căpitanul sau un membru al echipajului navei urmează să fie interogat pe uscat de către autoritățile competente ale statului de reședință.

Prevederile acestui articol nu se aplică în ceea ce privește controlul vamal, sanitar sau controlul documentelor de trecere a frontierei, precum și în privința oricăror acțiuni întreprinse la rugămintea sau cu acordul căpitanului navei.

6. Dacă nava statului trimițător naufragiază, eșuează în larg sau la țărm ori suferă orice altă avarie în statul de reședință sau dacă orice obiect, făcând parte din încărcătura navei avariate, fiind proprietatea unui cetățean al statului trimițător, este găsit pe țărm sau în apropierea coastei statului de reședință sau este adus în portul acestui stat, autoritățile competente ale statului de reședință vor informa, în timpul cel mai scurt, pe funcționarul consular. De asemenea, ele vor comunica funcționarului consular măsurile luate pentru salvarea membrilor echipajului și pasagerilor, încărcăturii și a altor bunuri aflate la bordul navei, care aparțin navei sau care fac parte din încărcătura acesteia și care au fost separate de navă.

7. Funcționarul consular poate acorda orice asistență unei asemenea nave, membrilor echipajului și pasagerilor; în acest scop, el se poate adresa autorităților competente ale statului de reședință, care vor acorda sprijinul necesar.

Funcționarul consular poate să întreprindă măsuri pentru repararea navei sau se poate adresa autorităților competente ale statului de reședință cu rugămintea de a-1 sprijini în realizarea acestora sau ca ele să întreprindă ori să continue asemenea măsuri.

8. Dacă nava avariată sau orice obiect, care a aparținut unei asemenea nave, a fost găsit pe coastă, în apropierea coastei statului de reședință sau a fost adus în portul acestui stat, iar căpitanul navei, proprietarul ei sau împuternicitul acestuia sau organizațiile de asigurare corespunzătoare nu au posibilitatea de a întreprinde măsuri pentru păstrarea sau dispunerea de o asemenea navă sau obiect, funcționarul consular este considerat împuternicit să întreprindă, în numele proprietarului navei, asemenea măsuri pe care le-ar fi putut întreprinde însuși proprietarul. Aceste prevederi se aplică, de asemenea, oricărui obiect care face parte din încărcătura navei și care este proprietatea unui cetățean al statului trimițător.

9. Dacă orice obiect, care face parte din încărcătura navei avariate a unui stat terț și este proprietatea unui cetățean al statului trimițător, este găsit pe mal sau în apropierea malului statului de reședință și nici căpitanul navei, nici proprietarul obiectului, nici împuternicitul său, nici organizațiile de asigurare nu pot întreprinde măsuri pentru păstrarea sau dispunerea de asemenea obiect, funcționarul consular este considerat împuternicit să întreprindă în numele proprietarului asemenea măsuri pe care le-ar fi putut întreprinde însuși proprietarul.

Articolul 47

Funcții în materie de navigație aeriană

Prevederile art. 46 al prezentei convenții se aplică în mod corespunzător aeronavelor statului trimițător cu condiția ca acestea să nu contravină convențiilor multilaterale sau bilaterale din domeniul navigației aeriene la care cele două state contractante sunt părți.

Articolul 48

Îndeplinirea altor funcții consulare

Funcționarul consular poate îndeplini și alte funcții consulare încredințate de statul trimițător, dar neprevăzute în prezenta convenție, cu condiția ea statul de reședință, care trebuie încunoștințat despre aceasta, să fie de acord sau să nu aibă obiecții.

Capitolul V

Dispoziții finale

Articolul 49

Ratificarea, intrarea în vigoare și încetarea efectelor

1. Prezenta convenție este supusă ratificării și va intra în vigoare în a 30-a zi de la data schimbului instrumentelor de ratificare, care va avea loc la Minsk.

2. Prezenta convenție se încheie pe termen nelimitat și va rămâne în vigoare 6 luni după ce una dintre părțile contractante va notifica, în formă scrisă, celeilalte părți contractante, intenția sa de a o denunța.

3. Încheiată azi, 7 mai 1993 la București, în două exemplare, fiecare în limba română, limba belarusă și limba rusă, toate textele având aceeași valoare.

În caz de divergențe de interpretare, prevalează textul în limba rusă.

Pentru România, Teodor Viorel Meleșcanu, ministru de stat, ministrul afacerilor externe

Pentru Republica Belarus, P. Krauceanka, ministrul afacerilor externe


Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Convenției consulare dintre România și Republica Belarus, semnată la București la 7 mai 1993

În temeiul art. 77 alin. (1) din Constituția României, promulgăm Legea pentru ratificarea Convenției consulare dintre România și Republica Belarus, semnată la București la 7 mai 1993, și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 7 aprilie 1994 | Nr. 51.