Monitorul Oficial 98/1993
Monitorul Oficial al României
Anul V, Nr. issue::0098 - Partea I - Miercuri, 19 mai year::1993
Hotărâri ale Guvernului României
Hotărâre privind aprobarea divizării parțiale a Societății Comerciale cu capital integral de stat „Euros Trading” - S.A.
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - Se aprobă divizarea parțială a Societății Comerciale cu capital integral de stat „Euros Trading” - S.A.[1]
Ca urmare a divizării parțiale ia ființă Societatea Comercială cu capital integral de stat „Trident” - S.A., prin preluarea, pe bază de protocol, a unei fracțiuni din activul și pasivul Societății Comerciale „Euros Trading” - S.A., corespunzătoare secției de mecanizare Oradea.
Societatea Comercială, „Trident” - S.A. este persoană juridică română și are sediul în municipiul Oradea, str. Atelierelor nr. 14, județul Bihor.
Art. 2. - Societatea Comercială „Trident” - S.A. are un capital social în valoare de 27.401 mii lei, stabilit pe baza bilanțului întocmit la 30 septembrie 1992 de Societatea Comercială „Euros Trading” - S.A. Capitalul social are următoarea structură:
- a) mijloace fixe - 22.578 mii lei;
- b) mijloace circulante - 4.823 mii lei.
Ca urmare a divizării parțiale, capitalul social al Societății Comerciale „Euros Trading” - S.A. se diminuează în mod corespunzător.
Art. 3. - Obiectul de activitate al Societății Comerciale „Trident” - S.A. constă în:
a) executarea reparațiilor de toate gradele la mijloacele de transport și utilajele din dotare, cât și la terți;
b) transporturi tehnologice de mărfuri și de persoane cu autovehicule de toate categoriile;
c) executarea de lucrări de confecții metalice și din lemn, precum și de piese de schimb pentru utilaje și mijloace de transport;
d) vânzarea-cumpărarea și închirierea, în țară și în străinătate, de autovehicule, utilaje, piese de schimb și alte produse industriale; producție și comercializare de produse agroalimentare;
e) executarea de lucrări de construcții, de amenajare a teritoriului, îmbunătățiri funciare, lucrări hidrotehnice și prestații cu mijloace de transport și utilaje în țară și în străinătate;
f) producerea și comercializarea materialelor de construcții în țară și în străinătate.
Art. 4. - Personalul care trece, ca urmare a divizării, la Societatea Comercială „Trident” - S.A. se consideră transferat.
Art. 5. - Societatea Comercială „Trident” - S.A. își desfășoară activitatea în conformitate cu legea și statutul prevăzut în anexa la prezenta hotărâre.
Art. 6. - Orice dispoziții contrare prezentei hotărâri se abrogă.
Contrasemnează: Ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului, |
Anexă
Statutul Societății Comerciale „Trident” - S.A.
- Capitolul I
- Denumirea, forma juridică, sediul, durata
- Articolul 1
- Denumirea societății
Denumirea societății este Societatea Comercială „Trident” - S.A.
În toate actele, facturile, anunțurile, publicațiile și alte acte emanând de la societate denumirea societății va fi precedată sau urmată de cuvintele „societate pe acțiuni” sau inițialele „S.A.”, de sediul societății, capitalul social și numărul de înregistrare în Registrul comerțului.
- Articolul 2
- Forma juridică a societății
Societatea Comercială „Trident” - S.A. este persoană juridică română, având forma juridică de societate pe acțiuni. Aceasta își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și cu prezentul statut.
- Articolul 3
- Sediul societății
Sediul societății este în România, municipiul Oradea, str. Atelierelor nr. 14, județul Bihor.
Sediul societății poate fi schimbat în altă localitate din România, pe baza hotărârii adunării generale a acționarilor, potrivit legii.
Societatea poate avea filiale, sucursale, reprezentanțe, agenții situate și în alte localități din țară și din străinătate.
- Articolul 4
- Durata societății
Durata societății este nelimitată.
- Capitolul II
- Obiectul de activitate al societății
- Articolul 5
- Obiectul de activitate
Obiectul de activitate al societății îl constituie:
a) executarea reparațiilor de toate gradele la mijloacele de transport și utilajele din dotare, cât și la terți;
b) transporturi tehnologice de mărfuri și de persoane cu autovehicule de toate categoriile;
c) executarea de lucrări de confecții metalice și din lemn, precum și de piese de schimb pentru utilaje și mijloace de transport;
d) vânzarea-cumpărarea și închirierea, în țară și în străinătate, de autovehicule, utilaje, piese de schimb și alte produse industriale; producție și comercializare de produse agroalimentare;
e) executarea de lucrări de construcții, de amenajare a teritoriului, îmbunătățiri funciare, lucrări hidrotehnice și prestații cu mijloace de transport și utilaje în țară și în străinătate;
f) producerea și comercializarea materialelor de construcții în țară și în străinătate.
- Capitolul III
- Capitalul social, acțiunile
- Articolul 6
- Capitalul social
Capitalul social inițial al societății comerciale este în valoare de 27.401 mii lei și se compune din: mijloace fixe în valoare de 22.578 mii lei și mijloace circulante în valoare de 4.823 mii lei.
Capitalul social inițial este împărțit în 27.401 acțiuni nominative în valoare nominală de 1.000 lei fiecare, subscris în întregime de statul român, în calitate de acționar unic, și vărsat integral la data constituirii societății comerciale.
Capitalul social inițial este deținut integral de statul român, ca acționar unic, până la transmiterea acțiunilor din proprietatea statului către terțe persoane fizice sau juridice, române sau străine, în condițiile legii.
- Articolul 7
- Acțiunile
Acțiunile nominative ale societății vor cuprinde toate elementele prevăzute de lege.
Acțiunile vor purta timbrul sec al societății și semnătura a doi administratori.
Societatea va ține evidența acțiunilor într-un registru numerotat, sigilat și parafat de președintele consiliului de administrație, care se păstrează la sediul societății.
- Articolul 8
- Reducerea sau mărirea capitalului social
Capitalul social poate fi redus sau mărit pe baza hotărârii adunării generale extraordinare a acționarilor, în condițiile și cu respectarea procedurii prevăzute de lege.
- Articolul 9
- Drepturi și obligații decurgând din acțiuni
Fiecare acțiune subscrisă și vărsată de acționari conferă acestora dreptul la un vot în adunarea generală a acționarilor, dreptul de a alege și de a fi aleși în organele de conducere, dreptul de a participa la distribuirea profitului, conform prevederilor prezentului statut și dispozițiilor legale, precum și alte drepturi prevăzute în statut.
Deținerea acțiunii implică adeziunea, de drept, la statut.
Drepturile și obligațiile legate de acțiuni urmează acțiunile în cazul trecerii lor în proprietatea altor persoane.
Obligațiile societății sunt garantate cu capitalul social al acesteia, iar acționarii răspund în limita valorii acțiunilor pe care le dețin.
Patrimoniul societății nu poate fi grevat de datorii sau de alte obligații personale ale acționarilor. Un creditor al unui acționar poate formula pretenții asupra părții din profitul societății ce i se va repartiza de către adunarea generală a acționarilor sau a cotei-părți cuvenite acestuia la lichidarea societății, efectuată în condițiile prezentului statut.
- Articolul 10
- Cesiunea acțiunilor
Acțiunile sunt indivizibile cu privire la societate, care nu recunoaște decât un proprietar pentru fiecare acțiune.
Cesiunea parțială sau totală a acțiunilor între acționari sau terți se face în condițiile și cu procedura prevăzute de lege.
Cesiunea acțiunilor se înregistrează în registrul de evidență a acțiunilor și se menționează pe titlu.
- Articolul 11
- Pierderea acțiunilor
În cazul pierderii unor acțiuni, proprietarul va trebui să anunțe consiliul de administrație și să facă public faptul prin presă. După 6 luni va putea obține un duplicat al acțiunii.
- Capitolul IV
- Adunarea generală a acționarilor
- Articolul 12
- Atribuții
Adunarea generală a acționarilor este organul de conducere al societății, care decide asupra activității acesteia și asigură politica ei economică și comercială.
Adunările generale ale acționarilor sunt ordinare și extraordinare și au următoarele atribuții principale:
a) aprobă structura organizatorică a societății și numărul de posturi, precum și normativul de constituire a compartimentelor funcționale și de producție;
b) aleg membrii consiliului de administrație și ai comisiei de cenzori, inclusiv cenzorii supleanți, le stabilesc remunerația, îi descarcă de activitate și îi revocă;
c) aleg directorul, îl descarcă de activitate și îl revocă; directorul este și președintele consiliului de administrație;
d) stabilesc nivelul de salarizare a membrilor consiliului de administrație, a directorului, a membrilor comitetului de direcție și ai comisiei de cenzori, în conformitate cu prevederile legii;
e) stabilesc bugetul de venituri și cheltuieli și, după caz, programul de activitate pe exercițiul economico-financiar următor;
f) examinează, aprobă sau modifică bilanțul și contul de profit și pierderi după analizarea raportului consiliului de administrație și al comisiei de cenzori; aprobă repartizarea profitului;
g) hotărăsc cu privire la contractarea de împrumuturi bancare pe termen lung, inclusiv a celor externe, stabilesc competențele și nivelul de contractare a împrumuturilor bancare curente, a creditelor comerciale și a garanțiilor; aprobă orice fel de credit financiar acordat de societate; aprobă executarea de reparații capitale și realizarea de investiții noi;
h) hotărăsc cu privire la înființarea și desființarea de filiale, sucursale și agenții;
i) hotărăsc cu privire le mărirea sau reducerea capitalului social, modificarea numărului de acțiuni sau a valorii nominale a acestora, precum și la cesiunea acțiunilor;
j) hotărăsc cu privire la adoptarea sau modificarea statutului, precum și la transformarea formei juridice a societății;
k) hotărăsc cu privire la comasarea, divizarea, dizolvarea și lichidarea societății;
l) analizează rapoartele consiliului de administrație privind stadiul și perspectivele societății, cu referire la profit și dividende, poziția pe piața internă și internațională, nivelul tehnic, calitatea, forța de muncă, protecția mediului, relațiile cu clienții;
m) hotărăsc cu privire la acționarea în justiție a membrilor consiliului de administrație, a directorului și a cenzorilor pentru pagubele pricinuite societății;
n) hotărăsc în orice alte probleme privind societatea.
Atribuțiile adunărilor generale ordinare și extraordinare ale acționarilor se diferențiază potrivit legii.
- Articolul 13
- Convocarea adunării generale a acționarilor
Adunarea generală a acționarilor se convoacă de președintele consiliului de administrație sau de unul dintre vicepreședinți, pe baza împuternicirii date de președinte.
Adunările generale ordinare au loc cel puțin o dată pe an, la cel mult 3 luni de la încheierea exercițiului economico-financiar, pentru examinarea bilanțului și a contului de profit și pierderi pe anul precedent și pentru stabilirea programului de activitate și a bugetului pe anul următor.
Adunările generale extraordinare se convoacă la cererea acționarilor reprezentând cel puțin 1/3 din capitalul social, la cererea comisiei de cenzori, precum și în cazul în care capitalul social s-a diminuat cu mai mult de 10% timp de 2 ani consecutiv, cu excepția primilor 2 ani de la înființarea societății.
Adunarea generală va fi convocată de administratori de câte ori va fi nevoie, cu cel puțin 15 zile înainte de data stabilită.
Convocarea va fi publicată în Monitorul Oficial al României și într-unul din ziarele de largă circulație din localitatea în care se află sediul societății sau din cea mai apropiată localitate.
Convocarea va cuprinde locul și data ținerii adunării, precum și ordinea de zi, cu arătarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul adunării.
Când în ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea statutului, convocarea va trebui să cuprindă textul integral al propunerilor.
Adunarea generală a acționarilor se întrunește la sediul societății sau în alt loc din aceeași localitate.
- Articolul 14
- Organizarea adunării generale a acționarilor
Adunarea generală ordinară este constituită valabil și poate lua hotărâri dacă la prima convocare acționarii prezenți sau reprezentați dețin cel puțin 1/2 din capitalul social, iar la a doua convocare, oricare ar fi partea de capital reprezentată de acționarii prezenți, cu majoritate de voturi.
Adunarea generală extraordinară este constituită valabil și poate lua hotărâri dacă la prima convocare acționarii prezenți sau reprezentați dețin cel puțin 3/4 din capitalul social, iar la a doua convocare, dacă dețin cel puțin 1/2 din capitalul social.
Adunarea generală a acționarilor este prezidată de președintele consiliului de administrație, iar în lipsa acestuia, de către unul dintre vicepreședinți, desemnat de președinte.
Președintele consiliului de administrație desemnează, dintre membrii adunării generale, doi secretari care să verifice lista de prezență a acționarilor și să întocmească procesul-verbal al adunării.
Procesul-verbal al adunării se va scrie într-un registru sigilat și parafat. Procesul-verbal va fi semnat de persoanele care au prezidat ședința și de secretarul care l-a întocmit.
La ședințele ordinare și extraordinare ale adunării generale a acționarilor în care se dezbat probleme privitoare la raporturile de muncă cu personalul societății, pot fi invitați și reprezentanții salariaților.
- Articolul 15
- Exercitarea dreptului de vot în adunarea generală a acționarilor
Hotărârile adunărilor generale se iau prin vot deschis.
Acționarii votează, de regulă, prin ridicarea mâinii.
La propunerea persoanei care prezidează sau a unui grup de acționari prezenți sau reprezentați, ce dețin cel puțin 1/4 din capitalul social, se va putea decide ca votul să fie secret.
Votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administrație și a cenzorilor, pentru revocarea și pentru luarea hotărârilor referitoare la răspunderea administratorilor.
Hotărârile adunării generale sunt obligatorii chiar pentru acționarii absenți sau nereprezentați, ori care au votat contra.
- Articolul 16
În perioada în care statul este acționar unic, atribuțiile adunării generale a acționarilor vor fi exercitate de împuterniciții mandatați de către Ministerul Finanțelor și Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului să reprezinte interesele capitalului de stat, potrivit legii.
Împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat își păstrează calitatea de angajați la unitatea sau instituția de la care provin, precum și toate drepturile și obligațiile care derivă din această calitate.
Împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului social de stat nu pot face parte din consiliul de administrație și nu pot fi directori ai societății comerciale.
Împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat îndeplinesc orice alte atribuții care derivă din lege și din statutul societății.
Împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat își vor înceta activitatea la data la care se va ține ședința de constituire a adunării generale a acționarilor, în condițiile prevăzute de lege.
- Capitolul V
- Consiliul de administrație
- Articolul 17
- Organizare
Societatea pe acțiuni este administrată de către consiliul de administrație compus din 5 administratori, aleși de adunarea generală a acționarilor pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realeși pe noi perioade de 4 ani, care pot avea calitatea de acționari.
Alegerea administratorilor se face dintre persoanele desemnate de acționari.
Când se creează un loc vacant în consiliul de administrație, adunarea generală a acționarilor alege un nou administrator pentru completarea locului vacant.
Adunarea generală a acționarilor va alege ca nou administrator o persoană indicată de același acționar care a desemnat pe predecesorul său. Durata pentru care este ales noul administrator pentru a ocupa locul vacant va fi egală cu perioada care a rămas până la expirarea mandatului predecesorului său.
Sunt incompatibile cu calitatea de membru al consiliului de administrație, al comisiei de cenzori și de director persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, înșelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, precum și alte infracțiuni prevăzute de lege referitor la societățile comerciale.
Consiliul de administrație este condus de un președinte.
Componența consiliului de administrație și desemnarea membrilor acestuia se stabilesc de adunarea generală a acționarilor.
Consiliul de administrație se întrunește la sediul societății ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui sau a 1/3 din numărul membrilor săi. El este prezidat de președinte, iar în lipsa acestuia de unul dintre vicepreședinți, desemnat de președinte. Președintele numește un secretar, fie dintre membrii consiliului, fie din afara acestuia.
Pentru valabilitatea deciziilor este necesară prezența a cel puțin 1/2 din numărul membrilor consiliului de administrație și deciziile se iau cu majoritatea absolută a membrilor prezenți.
Dezbaterile consiliului de administrație au loc, conform ordinii de zi stabilite pe baza proiectului comunicat de președinte, cu cel puțin 15 zile înainte. Acestea se consemnează în procesul-verbal al ședinței, care se scrie într-un registru sigilat și parafat de președintele consiliului de administrație. Procesul-verbal se semnează de persoana care a prezidat ședința și de secretar.
Consiliul de administrație poate delega unuia sau mai multor membri ai săi unele împuterniciri pe probleme limitate și poate recurge la experți pentru studierea anumitor probleme.
În relațiile cu terți, societatea este reprezentată de către președintele consiliului de administrație, pe baza și în limitele împuternicirilor date de adunarea generală a acționarilor sau, în lipsa lui, de către unul dintre vicepreședinți, desemnat de consiliu. Cel ce reprezintă societatea semnează actele care o angajează față de terți.
Membrii consiliului de administrație vor putea exercita orice act care este legat de administrarea societății în interesul acesteia, în limita drepturilor care li se conferă.
Președintele consiliului de administrație este obligat să pună la dispoziția acționarilor și a comisiei de cenzori, la cererea acestora, toate documentele societății.
Președintele, vicepreședinții, membrii consiliului de administrație, directorul și adjuncții acestuia răspund individual sau solidar, după caz, față de societate, pentru prejudiciile rezultate din infracțiuni sau abateri de la dispozițiile legale, pentru abaterile de la statut sau pentru greșeli în administrarea societății. În astfel de situații, ei vor putea fi revocați prin hotărârea adunării generale a acționarilor.
- Articolul 18
- Atribuțiile consiliului de administrație
Consiliul de administrație are, în principal, următoarele atribuții:
a) angajează și concediază personalul și stabilește drepturile și obligațiile acestuia, în condițiile prevăzute de lege;
b) stabilește îndatoririle și responsabilitățile personalului societății pe compartimente;
c) aprobă operațiunile de încasări și plăți, potrivit competențelor acordate;
d) aprobă operațiunile de cumpărare și vânzare de bunuri, potrivit competențelor acordate;
e) aprobă încheierea de contracte de închiriere (luarea sau darea cu chirie);
f) stabilește tactica și strategia de marketing;
g) aprobă încheierea sau rezilierea contractelor, potrivit competențelor acordate;
h) supune anual adunării generale a acționarilor, în termen de 60 de zile de la încheierea exercițiului economico-financiar, raportul cu privire la activitatea societății, bilanțul și contul de profit și pierderi pe anul precedent, precum și proiectul de program de activitate și proiectul de buget al societății pe anul în curs;
i) rezolvă orice alte probleme stabilite de adunarea generală a acționarilor.
- Capitolul VI
- Gestiunea societății
- Articolul 19
- Comisia de cenzori
Gestiunea societății este controlată de acționari și de comisia de cenzori, formată din 3 membri, care trebuie să fie acționari, cu excepția cenzorilor contabili. Cenzorii se aleg de adunarea generală a acționarilor.
În perioada în care statul este acționar unic, cenzorii sunt reprezentanți ai Ministerului Finanțelor.
Adunarea generală alege, de asemenea, același număr de cenzori supleanți care vor înlocui, în condițiile legii, pe cenzorii titulari.
Pentru a putea exercita dreptul de control, acționarilor li se pot prezenta, la cerere, date cu privire la activitatea societății, situația patrimoniului, a profitului și a pierderilor.
Comisia de cenzori are următoarele atribuții principale:
a) în cursul exercițiului economico-financiar verifică gospodărirea fondurilor fixe și a mijloacelor circulante, a portofoliului de efecte, casa și registrele de evidență contabilă și informează consiliul de administrație asupra neregulilor constatate;
b) la încheierea exercițiului economico-financiar controlează exactitatea inventarului, a documentelor și informațiilor prezentate de consiliul de administrație asupra conturilor societății, a bilanțului și a contului de profit și pierderi, prezentând adunării generale a acționarilor un raport scris;
c) la lichidare societății controlează operațiunile de lichidare;
d) prezintă adunării generale a acționarilor punctul său de vedere le propunerile de reducere a capitalului social sau de modificare a statutului și a obiectului de activitate al societății.
Comisia de cenzori se întrunește la sediul societății și ia decizii în unanimitate. Dacă nu se realizează unanimitatea, raportul cu divergențe se înaintează adunării generale.
Comisia de cenzori poate convoca adunarea generală extraordinară a acționarilor, dacă aceasta nu a fost convocată de consiliul de administrație, în cazul în care capitalul social s-a diminuat cu mai mult de 10% timp de 2 ani consecutiv (cu excepția primilor 2 ani de la constituirea societății) sau ori de câte ori consideră necesar pentru alte situații privind încălcarea dispozițiilor legale și statutare.
Atribuțiile și modul de funcționare a comisiei de cenzori, precum și drepturile și obligațiile cenzorilor se completează cu dispozițiile legale în acest domeniu.
Cenzorii și cenzorii supleanți se aleg pe o perioadă de maximum 3 ani și pot fi realeși.
Sunt incompatibile cu calitatea de cenzor persoanele care intră sub incidența art. 17 alin. 5, precum și cei care sunt rude sau afini până la al patrulea grad inclusiv sau soții administratorilor, cei care primesc sub orice formă, pentru alte funcții decât aceea de cenzor, un salariu sau o remunerație de la administratori sau de la societate.
- Capitolul VII
- Activitatea societății
- Articolul 20
- Exercițiul economico-financiar
Exercițiul economico-financiar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie ale fiecărui an. Primul exercițiu economico-financiar începe la data constituirii societății.
- Articolul 21
- Personalul societății
Personalul de conducere al societății și cenzorii sunt aleși de adunarea generală a acționarilor. În perioada cât statul este acționar unic, personalul de conducere va fi numit de împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat, potrivit legii.
Restul personalului este angajat de către consiliul de administrație sau de către directorul societății comerciale, în condițiile legii.
Salariile personalului societății se stabilesc prin negociere, în condițiile prevăzute de lege.
Plata salariilor, a impozitelor pe acestea și a cotei de asigurări sociale se va face potrivit reglementărilor legale.
Drepturile și obligațiile personalului societății sunt stabilite de către consiliul de administrație sau de către directorul societății comerciale.
- Articolul 22
- Amortizarea fondurilor fixe
Consiliul de administrație stabilește, în condițiile legii, modul de amortizare a fondurilor fixe.
- Articolul 23
- Evidența contabilă și bilanțul contabil
Societatea va ține evidența contabilă, în lei, va întocmi anual bilanțul și contul de profit și pierderi, având în vede normele metodologice elaborate de Ministerul Finanțelor.
Bilanțul și contul de profit și pierderi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
- Articolul 24
- Calculul și repartizarea profitului
Profitul impozabil se stabilește în condițiile legii și se reflectă în bilanțul contabil.
Profitul rămas după plata impozitului pe profit se repartizează conform prevederilor legale.
Plata dividendelor cuvenite acționarilor se face de societatea comercială, în condițiile legii, în cel mult 2 luni de la aprobarea bilanțului de către adunarea generală a acționarilor.
În cazul înregistrării de pierderi, adunarea generală a acționarilor va analiza cauzele și va hotărî în consecință.
Suportarea pierderilor de către acționari se va face proporțional cu aportul la capital și în limitele capitalului subscris.
- Articolul 25
- Registrele societății
Societatea ține registrele prevăzute de lege.
- Capitolul VIII
- Modificarea formei juridice, dizolvarea, lichidarea, litigii
- Articolul 26
- Modificarea formei juridice
Societatea va putea fi transformată în altă formă de societate prin hotărârea adunării generale a acționarilor.
În perioada în care statul este acționar unic, transformarea formei juridice a societății se va face numai cu aprobarea împuterniciților mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat.
Noua societate va îndeplini formalitățile legale de înregistrare și publicitate cerute la înființarea societăților.
- Articolul 27
- Dizolvarea societății
Următoarele situații duc la dizolvarea societății:
a) imposibilitatea realizării obiectului de activitate;
b) hotărârea adunării generale a acționarilor;
c) falimentul;
d) pierderea unei jumătăți din capitalul social, după ce s-a consumat fondul de rezervă, dacă adunarea generală a acționarilor nu decide completarea capitalului sau reducerea lui la suma rămasă;
e) numărul de acționari va fi redus sub 5, mai mult de 6 luni;
f) în orice alte situații, pe baza hotărârii adunării generale extraordinare a acționarilor.
Dizolvarea societății comerciale trebuie să fie înscrisă în Registrul comerțului și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
- Articolul 28
- Lichidarea societății
În caz de dizolvare, societatea va fi lichidată.
Lichidarea societății și repartizarea patrimoniului se fac în condițiile și cu respectarea procedurii prevăzute de lege.
- Articolul 29
- Litigii
Litigiile societății cu persoane fizice sau juridice române sunt de competența instanțelor judecătorești din România.
Litigiile născute din raporturile contractuale dintre societate și persoanele juridice române pot fi soluționate și prin arbitraj, potrivit legii.
- Capitolul IX
- Dispoziții finale
- Articolul 30
Prevederile prezentului statut se completează cu dispozițiile legale referitoare la societățile comerciale.
Acte ale organelor administrației publice
Ministerul Agriculturii și Alimentației
- Nr. 25/21 aprilie 1993
Ministerul Sănătății
- Nr. 474/30 aprilie 1993
Ordin privind serviciile de sănătate preventive ce se asigură de organele sanitare veterinare și sanitare umane pentru prevenirea și combaterea transmiterii bolilor de la animale la om
- Ministrul agriculturii și alimentației și ministru] sănătății,
- având în vedere prevederile Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, modificată prin Legea nr. 75/1991 și republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 30 decembrie 1991,
- având în vedere prevederile Legii nr. 3/1978 privind asigurarea sănătății populației,
- în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 785/1992 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Alimentației,
- în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 799/1992 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății,
- emit următorul ordin:
Art.1. - Bolile comune animalelor și omului, a căror prevenire și combatere fac obiectul prezentului ordin, sunt: antraxul, bruceloza, cisticercoza, febra Q, leptospiroza, ornitoza, morva, rabia, tularemia, trichineloza, tuberculoza bovină, salmonelozele, echinococoza, melioidoza, listerioza, rujetul, toxoplasmoza, encefalopatiile spongiforme, febra aftoasă, scabia, tricofiția etc.
Art. 2. - La nivelul asistenței primare (circumscripția sanitară veterinară și dispensarul medical teritorial):
a) Circumscripția sanitară veterinară, în baza supravegherii epizootice a teritoriului și a asistenței sanitare veterinare pe care le acorda animalelor, informează operativ dispensarul medical teritorial asupra cazurilor, focarelor cu cazuri multiple și epizootiilor produse de bolile menționate la art. 1, precum și asupra unor măsuri luate, pe care trebuie să le cunoască și medicul uman.
b) Dispensarul medical teritorial, în baza supravegherii epidemiologice a teritoriului și a îngrijirilor medicale acordate populației, informează operativ circumscripția sanitară veterinară asupra cazurilor, focarelor cu cazuri multiple și epidemiilor produse de bolile menționate la art. 1.
c) Ancheta epidemiologică a cazurilor de îmbolnăvire la om prin bolile menționate la art. l se face, în colaborare, de către medicul uman și medicul veterinar, urmând ca măsurile medicale și sanitare veterinare, până la lichidarea focarului, să fie realizate de către dispensarul medical și circumscripția sanitară veterinară, fiecare în funcție de atribuțiile pe care le are.
d) Pentru realizarea măsurilor dispuse ierarhic pe linie sanitară veterinară, cât și pe linie sanitară umană, care vizează prevenirea și combaterea bolilor menționate la art. 1, circumscripțiile sanitare veterinare și dispensarele medicale umane sunt obligate să se sprijine reciproc.
Art. 3. - La nivel județean (direcția sanitară veterinară județeană și inspectoratul de poliție sanitară și medicină preventivă județean):
a) Direcția sanitară veterinară județeană informează inspectoratul de poliție sanitară și medicină preventivă județean:
- operativ (telefonic) asupra izbucnirilor epizootice sau focarelor de boli la animale, din grupa celor menționate la art. 1, care pot avea implicații grave, imediate, asupra sănătății oamenilor;
- periodic (lunar, trimestrial - în funcție de sistemul de raportare reglementat) asupra evoluției incidenței la animale a bolilor menționate la art. 1;
- când este cazul - asupra acțiunilor planificate sau a măsurilor inițiate care vizează prevenirea și combaterea bolilor menționate la art. 1 și pentru care este necesar sprijinul sau informarea rețelei medicale umane.
b) Inspectoratul de poliție sanitară și medicină preventivă județean informează direcția sanitară veterinară județeană:
- operativ (telefonic) asupra izbucnirilor epidemice sau focarelor de boli la om, din grupa celor menționate la art. 1, care necesită intervenția rapidă a organelor sanitare veterinare;
- periodic (lunar, trimestrial - în funcție de sistemul de raportare reglementat) asupra incidenței la om a bolilor menționate la art. 1;
- când este cazul - asupra acțiunilor planificate sau a măsurilor inițiate care vizează prevenirea și combaterea bolilor menționate la art. 1 și pentru care este necesar sprijinul sau informarea rețelei sanitare veterinare.
c) Anchetele epidemiologice inițiate de specialiștii din inspectoratul de poliție sanitară și medicină preventivă județean în focarele de boală la om vor fi făcute în colaborare cu specialiștii din direcția sanitară veterinară județeană, urmând ca măsurile medicale și măsurile sanitare veterinare, până la lichidarea focarului, să fie dispuse, urmărite și, eventual, executate de inspectoratul de poliție sanitară și medicină preventivă și de direcția sanitară veterinară, fiecare în domeniul său de competență și conform atribuțiilor legale.
d) Periodic (semestrial) sau ori de câte ori este nevoie, inspectoratul de poliție sanitară și medicină preventivă județean și direcția sanitară veterinară județeană vor analiza evoluția incidenței la om și la animale a bolilor menționate la art. 1, precum și datele de evaluare a potențialului epidemiogen pentru aceste boli și eficiența măsurilor de prevenire și combatere în profil teritorial.
Pe baza analizelor vor fi inițiate noi măsuri dacă și unde este cazul.
e) Inspectoratul de poliție sanitară și medicină preventivă și direcția sanitară veterinară exercită atribuții de inspecție sanitară și, respectiv, inspecție sanitară veterinară în teritoriu și în obiectivele prevăzute de normele legale în vigoare.
Specialiștii desemnați să expertizeze obiective (pentru avizare sau autorizare) și să controleze modul cum se aplică și se respectă normele antiepidemice și de igienă, respectiv normele sanitare veterinare, se pot consulta dacă obiectivul pune probleme atât de respectare a normelor antiepidemice și de igienă, cât și de respectare a normelor sanitare veterinare, în scopul adoptării celei mai potrivite decizii de evitare a riscurilor pentru sănătatea oamenilor și a animalelor.
Oprirea punerii în consum a alimentelor de origine animală care nu corespund normelor în vigoare și care sunt considerate dăunătoare sănătății oamenilor și animalelor se face, de regulă, în colaborare, de către unitățile menționate la alin. 1.
Organele inspectoratului de poliție sanitară și medicină preventivă sunt obligate să sesizeze organele direcției sanitare veterinare când în activitatea lor de inspecție constată riscuri de transmitere a bolilor de la animale la om și invers.
f) Pentru situațiile de risc, în care se impune decizia organelor administrației publice locale, intervenția se va face în comun de către direcția sanitară veterinară și inspectoratul de poliție sanitară și medicină preventivă.
Art. 4. - La nivel central:
a) Direcția generală sanitară veterinară din cadrul Ministerului Agriculturii și Alimentației informează Direcția generală a medicinei preventive și promovării sănătății din cadrul Ministerului Sănătății:
- operativ (telefonic) asupra izbucnirilor epizootice de mari proporții care necesită intervenții și coordonări centrale;
- periodic (lunar, trimestrial - în funcție de sistemul de raportare reglementat) asupra evoluției incidenței la animale a bolilor menționate la art. 1.
b) Direcția generală a medicinei preventive și promovării Sănătății din cadrul Ministerului Sănătății informează Direcția generală sanitară veterinară din cadrul Ministerului Agriculturii și Alimentației:
- operativ (telefonic) asupra izbucnirilor epidemice prin bolile din grupa celor menționate la art. 1, care necesită intervenția rapidă și de proporții a organelor sanitare veterinare;
- periodic (lunar, trimestrial - în funcție de sistemul de raportare reglementat) asupra evoluției incidenței la om a bolilor menționate la art. 1.
c) În baza datelor de evaluare a morbidității și a potențialelor epidemiologice pentru bolile de la art. 1, Direcția generală sanitară veterinară din cadrul Ministerului Agriculturii și Alimentației și Direcția generală a medicinei preventive și promovării sănătății din cadrul Ministerului Sănătății pot stabili și dispune măsuri comune.
d) Direcția generală sanitară veterinară din cadrul Ministerului Agriculturii și Alimentației și Direcția generală a medicinei preventive și promovării sănătății din cadrul Ministerului Sănătății colaborează în activitatea de inițiere și elaborare a unor acte normative și alte reglementări.
e) Direcția generală sanitară veterinară și Direcția generală a medicinei preventive și promovării sănătății, cu sprijinul institutelor de cercetare și laboratoarelor de profil, vor revizui anual tehnicile de laborator unitare, pentru investigarea microbiologică și chimică a produselor alimentare de origine animală și valorile maxime admise.
f) Direcția generală sanitară veterinară din cadrul Ministerului Agriculturii și Alimentației și Direcția generală a medicinei preventive și promovării sănătății vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 5. - Ordinul nr. 124/368/1975 al ministrului agriculturii și alimentației și al ministrului sănătății privind sarcinile comune ale organelor sanitare veterinare și sanitare în prevenirea și combaterea transmiterii bolilor de la animale la om își încetează aplicabilitatea.
Art. 6. - Direcția generală sanitară veterinară din cadrul Ministerului Agriculturii și Alimentației și Direcția generală a medicinei preventive și promovării sănătății din cadrul Ministerului Sănătății vor lua măsuri de publicare a prezentului ordin în Monitorul Oficial al României.
Ministrul agriculturii și alimentației, conf. dr. ing. Ioan Oancea |
Ministrul sănătății, prof. dr. doc. Iulian Mincu |
Referințe
- ↑ Societatea Comercială „Euros Trading” - S.A. a fost înființată prin Hotărârea Guvernului nr. 104/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 9 martie 1991.