Monitorul Oficial 30/1990: Diferență între versiuni

Sari la navigare Sari la căutare
fără descrierea modificării
Fără descriere a modificării
Linia 26: Linia 26:


{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|21 februarie 1990|84}}
{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|21 februarie 1990|84}}


=== Decret-lege pentru abrogarea Decretului nr. 50/1989 privind unele măsuri referitoare la regimul pietrelor semiprețioase naturale ===
=== Decret-lege pentru abrogarea Decretului nr. 50/1989 privind unele măsuri referitoare la regimul pietrelor semiprețioase naturale ===
Linia 34: Linia 36:


{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|21 februarie 1990|85}}
{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|21 februarie 1990|85}}


=== Decret-lege privind aprobarea modificării articolului 5 al Statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române ===
=== Decret-lege privind aprobarea modificării articolului 5 al Statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române ===
Linia 44: Linia 48:


{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|21 februarie 1990|86}}
{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|21 februarie 1990|86}}


==== Anexă ====
==== Anexă ====
Linia 51: Linia 56:
Articolul 5 va avea următorul cuprins:
Articolul 5 va avea următorul cuprins:


„Art 5. - Biserica Ortodoxă Română, organizată ca patriarhie, cu titulatura „Patriarhia Romană”, sub raportul orânduirii canonice administrative, cuprinde:
„Art 5. - Biserica Ortodoxă Română, organizată ca patriarhie, cu titulatura „Patriarhia Română”, sub raportul orânduirii canonice administrative, cuprinde:


I. Mitropolia Ungro-Vlahiei, cu eparhiile:
I. Mitropolia Ungro-Vlahiei, cu eparhiile:
Linia 59: Linia 64:
2. Arhiepiscopia Tomisului, cu reședința în municipiul Constanța.
2. Arhiepiscopia Tomisului, cu reședința în municipiul Constanța.


3. Episcopia Argesului, cu reședința în orașul Curtea de Argeș.
3. Episcopia Argeșului, cu reședința în orașul Curtea de Argeș.


4. Episcopia Buzăului, cu reședința în municipiul Buzău.
4. Episcopia Buzăului, cu reședința în municipiul Buzău.
Linia 92: Linia 97:


15. Episcopia Aradului, Ienopolei și Hălmagiului, reședința în municipiul Arad.”
15. Episcopia Aradului, Ienopolei și Hălmagiului, reședința în municipiul Arad.”


=== Decret-lege privind aprobarea nivelului de salarizare pentru personalul Ministerului Cultelor ===
=== Decret-lege privind aprobarea nivelului de salarizare pentru personalul Ministerului Cultelor ===
Linia 100: Linia 107:


{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|21 februarie 1990|87}}
{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|21 februarie 1990|87}}


== Decrete ==
== Decrete ==
Linia 113: Linia 123:


{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|19 februarie 1990|125}}
{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|19 februarie 1990|125}}


=== Decret privind trecerea în rezervă a unor generali din Ministerul de Interne ===
=== Decret privind trecerea în rezervă a unor generali din Ministerul de Interne ===
Linia 125: Linia 137:


{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|20 februarie 1990|126}}
{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|20 februarie 1990|126}}


=== Decret privind eliberarea din funcție a unui general ===
=== Decret privind eliberarea din funcție a unui general ===
Linia 133: Linia 147:


{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|21 februarie 1990|127}}
{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|21 februarie 1990|127}}


=== Decret privind recunoașterea arhimandritului Casian Crăciun în funcția de arhiereu-vicar la Episcopia Galaților ===
=== Decret privind recunoașterea arhimandritului Casian Crăciun în funcția de arhiereu-vicar la Episcopia Galaților ===
Linia 141: Linia 157:


{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|21 februarie 1990|128}}
{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|21 februarie 1990|128}}


=== Decret privind recunoașterea preotului Romul Joantă în funcția de episcop-vicar la Arhiepiscopia Sibiului ===
=== Decret privind recunoașterea preotului Romul Joantă în funcția de episcop-vicar la Arhiepiscopia Sibiului ===
Linia 149: Linia 167:


{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|21 februarie 1990|129}}
{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|21 februarie 1990|129}}


=== Decret privind recunoașterea preotului Alexa Ignat în funcția de vicar-arhiereu la Mitropolia Cultului creștin de rit vechi ===
=== Decret privind recunoașterea preotului Alexa Ignat în funcția de vicar-arhiereu la Mitropolia Cultului creștin de rit vechi ===
Linia 157: Linia 177:


{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|21 februarie 1990|130}}
{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|21 februarie 1990|130}}


=== Decret privind recunoașterea preotului Daniel Ciobotea în funcția de episcop-vicar la Arhiepiscopia Timișoarei și Caransebeșului ===
=== Decret privind recunoașterea preotului Daniel Ciobotea în funcția de episcop-vicar la Arhiepiscopia Timișoarei și Caransebeșului ===
Linia 165: Linia 187:


{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|21 februarie 1990|131}}
{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|21 februarie 1990|131}}


=== Decret privind recunoașterea preotului Ioan Andreicuț în funcția de arhiereu-vicar la Episcopia Alba Iulia ===
=== Decret privind recunoașterea preotului Ioan Andreicuț în funcția de arhiereu-vicar la Episcopia Alba Iulia ===
Linia 173: Linia 197:


{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|21 februarie 1990|132}}
{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|21 februarie 1990|132}}


=== Decret privind trecerea în rezervă a unor generali și a unui viceamiral ===
=== Decret privind trecerea în rezervă a unor generali și a unui viceamiral ===
Linia 193: Linia 219:


{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|22 februarie 1990|133}}
{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|22 februarie 1990|133}}


== Comunicate ==
== Comunicate ==
Linia 205: Linia 234:
arătat că o demonstrație pornită din Piața Unirii și ajunsă în fața sediului guvernului, desfășurată fără autorizații legale, a prilejuit manifestări de violență din partea unui grup restrâns de participanți, special pregătiți în acest scop. Aceștia, folosind-se de răngi și diferite alte obiecte metalice, pe care le aveau asupra lor, au forțat intrarea în sediul guvernului și al Ministerului Afacerilor Externe, unde s-au dedat la acte de vandalism și molestare împotriva unor reprezentanți ai guvernului și a militarilor din serviciul de pază. Această agresiune a provocat rănirea a peste 30 de militari și polițiști care, abținându-se să folosească armamentul propriu, au încercat să-și îndeplinească misiunea de apărare ce le fusese încredințată fără a riposta prin violență. S-au produs, de asemenea, pagube materiale, avarii ale edificiului, s-au risipit și distrus acte oficiale, s-au înregistrat distrugeri ale unor automobile și ale unei părți din mobilierul aflat în interiorul clădirii.
arătat că o demonstrație pornită din Piața Unirii și ajunsă în fața sediului guvernului, desfășurată fără autorizații legale, a prilejuit manifestări de violență din partea unui grup restrâns de participanți, special pregătiți în acest scop. Aceștia, folosind-se de răngi și diferite alte obiecte metalice, pe care le aveau asupra lor, au forțat intrarea în sediul guvernului și al Ministerului Afacerilor Externe, unde s-au dedat la acte de vandalism și molestare împotriva unor reprezentanți ai guvernului și a militarilor din serviciul de pază. Această agresiune a provocat rănirea a peste 30 de militari și polițiști care, abținându-se să folosească armamentul propriu, au încercat să-și îndeplinească misiunea de apărare ce le fusese încredințată fără a riposta prin violență. S-au produs, de asemenea, pagube materiale, avarii ale edificiului, s-au risipit și distrus acte oficiale, s-au înregistrat distrugeri ale unor automobile și ale unei părți din mobilierul aflat în interiorul clădirii.


Biroul executiv al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și-a exprimat dezaprobarea față de asemenea acte de violență ce periclitează climatul social și politic din țară, însăși stabilitatea de care are atâta nevoie procesul de înaintare spre democrație, condamnând și cerând pedepsirea severă a celor vinovați. În numele unor variate formațiuni politice pe care le reprezintă, mai mulți membri ai biroului executiv au dezavuat fără echivoc folosirea unor asemenea metode, care pot prejudicia grav perspectivele consolidării noastre democratice. Aceasta vine în contradicție flagrantă cu spiritul politicii de colaborare și conlucrare care animă toate formațiunile politice din momentul constituirii Consiliului Provizoriu de Uniune Națională în vederea acțiunii unite pe o platformă comună în scopul asigurării stabilității și liniștii în țară, al pregătirii și desfășurării în bune condiții a alegerilor libere din luna mai. Astfel de metode și manifestări, care ar putea împinge pe calea unei dezagregări anarhice, sunt de natură sa acrediteze ideea că țara este neguvernabilă, inaptă pentru valorile și spiritul democrației. Este semnificativ, de asemenea, că în timpul acestei dezlănțuiri de vehemență necivilizată, de vandalism, s-au găsit unele capete înfierbântate și aventuriste care să propună unor cadre superioare din armată, care coordonau apărarea sediului guvernului, ideea nesăbuită a alcătuirii unei puteri militare, înjghebată în pripă, sub presiunea unor elemente turbulente - ceea ce firește n-a găsit decât o atitudine fermă de refuz din partea militarilor respectivi.
Biroul executiv al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și-a exprimat dezaprobarea față de asemenea acte de violență ce periclitează climatul social și politic din țară, însăși stabilitatea de care are atâta nevoie procesul de înaintare spre democrație, condamnând și cerând pedepsirea severă a celor vinovați. În numele unor variate formațiuni politice pe care le reprezintă, mai mulți membri ai biroului executiv au dezavuat fără echivoc folosirea unor asemenea metode, care pot prejudicia grav perspectivele consolidării noastre democratice. Aceasta vine în contradicție flagrantă cu spiritul politicii de colaborare și conlucrare care animă toate formațiunile politice din momentul constituirii Consiliului Provizoriu de Uniune Națională în vederea acțiunii unite pe o platformă comună în scopul asigurării stabilității și liniștii în țară, al pregătirii și desfășurării în bune condiții a alegerilor libere din luna mai. Astfel de metode și manifestări, care ar putea împinge pe calea unei dezagregări anarhice, sunt de natură acrediteze ideea că țara este neguvernabilă, inaptă pentru valorile și spiritul democrației. Este semnificativ, de asemenea, că în timpul acestei dezlănțuiri de vehemență necivilizată, de vandalism, s-au găsit unele capete înfierbântate și aventuriste care să propună unor cadre superioare din armată, care coordonau apărarea sediului guvernului, ideea nesăbuită a alcătuirii unei puteri militare, înjghebată în pripă, sub presiunea unor elemente turbulente - ceea ce firește n-a găsit decât o atitudine fermă de refuz din partea militarilor respectivi.


Asemenea acte nesăbuite riscă să deformeze ambianța politică din țară, să creeze incertitudine și neliniște generală, provocând reacții de indignare, greu de controlat, din partea unor categorii largi ale populației în diferite localități și zone ale țării. Chiar în timpul desfășurării ședinței, la cererea expresă a biroului executiv, președintele Ion Iliescu s-a adresat țării, prin radio și televiziune, îndemnând la responsabilitate și stăpânire de sine, rugând, totodată, pe cei care se fuseseră în mișcare pornind spre București din Valea Jiului și alte centre muncitorești, spre a apăra guvernul, sa rămână la locurile lor de muncă, să-și dovedească prin calm și luciditate încrederea în destinul nou al țării. Cu asentimentul biroului executiv, domnul Ion Iliescu a atras atenția asupra riscurilor pe care le creează escaladarea violenței, anarhia care inevitabil ar putea naște dictatură, ar genera o înlănțuire nefastă de evenimente care ar transforma România într-un teatru de confruntări violente.
Asemenea acte nesăbuite riscă să deformeze ambianța politică din țară, să creeze incertitudine și neliniște generală, provocând reacții de indignare, greu de controlat, din partea unor categorii largi ale populației în diferite localități și zone ale țării. Chiar în timpul desfășurării ședinței, la cererea expresă a biroului executiv, președintele Ion Iliescu s-a adresat țării, prin radio și televiziune, îndemnând la responsabilitate și stăpânire de sine, rugând, totodată, pe cei care se puseseră în mișcare pornind spre București din Valea Jiului și alte centre muncitorești, spre a apăra guvernul, sa rămână la locurile lor de muncă, să-și dovedească prin calm și luciditate încrederea în destinul nou al țării. Cu asentimentul biroului executiv, domnul Ion Iliescu a atras atenția asupra riscurilor pe care le creează escaladarea violenței, anarhia care inevitabil ar putea naște dictatură, ar genera o înlănțuire nefastă de evenimente care ar transforma România într-un teatru de confruntări violente.


Deliberarea din biroul executiv a pus accent pe responsabilitatea civică de care este nevoie să se dea dovadă de întreaga națiune, atât în activitatea partidelor și diferitelor formațiuni politice, cât și în imaginea pe care o oferim despre problemele actuale ale țării, în presă și mass-media, astfel încât să se preîntâmpine tentativele de manipulare a conștiințelor și comportamentelor, ce nu pot decât să dăuneze vieții publice românești.
Deliberarea din biroul executiv a pus accent pe responsabilitatea civică de care este nevoie să se dea dovadă de întreaga națiune, atât în activitatea partidelor și diferitelor formațiuni politice, cât și în imaginea pe care o oferim despre problemele actuale ale țării, în presă și mass-media, astfel încât să se preîntâmpine tentativele de manipulare a conștiințelor și comportamentelor, ce nu pot decât să dăuneze vieții publice românești.
2.178 de modificări

Meniu de navigare