Monitorul Oficial 87/1990: Diferență între versiuni

Art. 59. - Adunarea Deputaților își va putea constitui comisii speciale pentru avizarea unor acte legislative complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte obiective, indicate în hotărîrea de înființare a comisiei. Propunerile legislative astfel elaborate nu se mai supun examinării altor comise.

Conducerea lucrărilor comisiei se realizează prinrotație de către un deputat sau un senator stabiliți de Comisie.

'''Desfașurarea lucrărilor Adunării Deputaților'''

Art. 72. - Proiectul ordinii de zi este supus spreaprobare adunării în ultima zi de lucru stabilită potnvit art. ll0, ce precede perioada pentru care a fost întocmită. Proiectul se aprobă cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul deputaților prezenți.

Motivarea cererii de modificare a ordinii dc zi se face printre-o singură luare de cuvânt, limitată în timp. În cazul în care există opoziție, se va da cuvântul unui singur vorbitor, după care se va trece la vot.

Amendamentele se supun examinării comisiilor compotcnte și concluziile acestora se adaugă la raportul întocmit anterior.  

Art. 86. - Dacă prin raportul comisiei se propunerespingerea proiectului sau a propunerii legislative, după închiderea dezbaterii generale, președintele poate cere adunării să se pronunțe prin vot.

De gemenea, va putea lua cuvântul și reprezentantul guvernului.

Amendamentele și subamenclamentele trebuie să se refere la conținutul unui singur articol.

Art. 90. - În cazul în care amendamentul sau subamendamentul are consecințe importante asupra proiectului sau propunerii legislative, președintele Adunării Deputaților îl poate trimite spre avizare comisiilor competente, suspendînd dezbaterile. În acest caz, autorul amendamentului sau subamendnmentului are dreptul de a fi ascultat în cadrul comisiilor. Același drept îl au și reprezentanții guvernului.

Art. 91 - Discutarea amendamentelor începe cu cele prin care se propune suprimarea unora din textele cuprinse în articolul supus dezbaterii și dupa aceea cu cele privind modificarea sau completarea acestuia.

Aprobarea nominală a listei cuprinzînd componența guvernului se face prin vot secret.

Art. 95. - Votarea prin apel nominal se face în modul următor: președintele explică obiectul votării și sensul cuvintelor „pentru” și „contra”; unul din secfitari dă citire numelui și prenumelui deputaților; fiecare deputat răspunde „pentru” sau,,contra”.

Art. 96. - Votul prin bile se desfășoară astfel: în față președintelui Adunării Deputaților se așează o urnă alba și alta neagră. Deputații vin pe rând la urne, dupa ce primesc de la secretari câte două bile. din care una albă și una neagră, pe care le introduc în cele două urne. Bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot în favoarea proiectului sau propunerii ce se votează, iar bila neagră introdusă în urna albă și bila albă introdusă în urna neagra semnifică vot împotriva proiectului sau propunerii.

Art. 97. - În cazul votului cu buletine de vot, pebuletin se trec numele și prenumele candidatului, funcția pentru care acesta candidează și, după caz, grupul parlamentar din care face parte.

Art 98. - Legile și celelalte propuneri se adoptă cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al deputaților, daca prin prezentul regulament nu se prevede altfel.

Art. 102. - Proiectele de legi și propunerile legislative adoptate de Adunarea Deputaților se semnează de președintele adunării și se înaintează Senatului în vederea dezbaterii și adoptării. Guvernul va fi înștiintat despre aceasta.

Art. 104. - În cazul în care Adunarea Deputaților adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă aprobată anterior de Senat, într-o altă redactare sau cu unele texte diferite iată de proiectul votat dc Senat, președintele Adunării Deputaților, de acord cu președințele Senatului, va iniția procedura de mediere.

Dacă Senatul adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă aprobată anterior de Adunarea Dcputatilor, intr-o altă redactare sau cu unele texte diferite în raport cu cel votat de adunare, preşedintele acesteia, primind proiectul legislativ modificat în sensul de mai sus, va iniția, de acord cu președintele Senatului, procedura de mediere.

Această activitate se va desfășura prin intermediul unei coniisii de mediere, care va lucra potrivit normelor cuprinse în art. 45-58 și 62-65 din prezentul regulament.

În acest scop, ele sc vor reuni, prin acord comun al președinților ambelor adunări, și vor încerca redactarea unui text convenabil acestora, care va trebui adoptat cu votul a jumătate plus unu din numărul membrilor celor două birouri.  

Sectiunea a-4-a

Desfaşurarea şedinţelor Adunării Deputaților

Art. 107. - Ședinţele Adunării Deputaţilor sunt publice, în afară cazurilor în care. la cererea președintelui sau a unui grup parlamentar, se hotărăște, cu cel puțin jumătate plus unu din voturile deputaților prezenți, ca acestea să fie secrete.

Art. 117. - Președintele adunării va da cuvântul oricând unui deputat pentru a răspunde intr-o chestiune de ordin personal care îl privește, limitând timpul acordat în acest scop.

1. Moţiuni

Art. 122. - Moțiunea exprimă poziția Adunării Deputaților intr-o anumită problemă de politică internă sau externă.

Art. 123. - Guvernul poate solicita exprimarea încrederii în politica sa, pe calea unei moțiuni de încredere, angajindu-și răspunderea fie asupra unui program sau unei declarații de politică generală, fie cu privire la textul unui proiect de lege care reglementează o problemă urgentă. Caracterul urgent al problemei care face obiectul unui proiect de lege este încuviințat de adunare cu votul majorității membrilor săi.

Guvernul poate accepta amendamente la proiectul de lege prevăzut la alin. 1 numai din partea grupurilor parlamentare, intr-un termen de cel mult 3 zile de la depunerea proiectului.

După primirea moțiunii, președintele adunării o comunică de îndată guvernului și o aduce la cunoştiinta adunării prin afișare în sala de ședințe.

Întrebarea constă intr-o simplă cerere de ar răspunde dacă un fapt este adevărat, dacă o informație este exactă, dacă guvernul înțelege să comunice adunării actele ori informațiile solicitate de deputat sau dacă are intenția de a lua o hotărîre intr-o problemă determinată.