2.173 de modificări
Monitorul Oficial 61/1990: Diferență între versiuni
Sari la navigare
Sari la căutare
convertesc issue:: la patru cifre.
Fără descriere a modificării |
(convertesc issue:: la patru cifre.) |
||
(Nu s-au afișat 9 versiuni intermediare efectuate de alți 4 utilizatori) | |||
Linia 1: | Linia 1: | ||
{{MigrationWarning}} | |||
__FORCETOC__ | __FORCETOC__ | ||
[[Category:Monitorul Oficial|*1990 0061]] | [[Category:Monitorul Oficial|*1990 0061]] | ||
= Monitorul Oficial al României = | = Monitorul Oficial al României = | ||
Anul II, Nr. [[issue:: | Anul II, Nr. [[issue::0061]] - Luni, 7 mai [[year::1990]] | ||
== Hotărâri ale Guvernului == | |||
=== Hotărâre privind posibilitatea unităților cooperației de consum de a se aproviziona cu unele materii prime și materiale prin relații directe cu furnizorii === | |||
'''Guvernul României''' hotărăște: | |||
Art. 1. - Pe data prezentei hotărâri, unitățile de producție și prestări servicii din subordinea Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum pot prelua materii prime, materiale și piese de schimb din stocuri supranormative, materiale secundare, refolosibile și recuperabile, deșeuri, resturi de partizi, cupoane, fâșii, ștraifuri, sortări din producție, materiale cu defecte de calitate, precum și alte materii prime neutilizabile industrial, existente în unitățile de stat, bazele de aprovizionare și întreprinderile județene de recuperare și valorificare a materialelor refolosibile. | |||
Art. 2. - Întreprinderile de stat și bazele de aprovizionare vor livra, contra cost, resursele materiale prevăzute la art. 1, pe bază de comandă fermă din partea unităților de producție și prestări servicii din subordinea Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum. | |||
{{SemnPm|Petre Roman|București|26 aprilie 1990|441}} | |||
=== Hotărâre privind înființarea Întreprinderii de comerț exterior „ECOMES” în subordinea Centralei industriale de echipament special București === | |||
'''Guvernul României''' hotărăște: | |||
Art. 1. - Se înființează Întreprinderea de comerț exterior „ECOMES” în subordinea Centralei industriale de echipament special București, care va funcționa ca unitate cu personalitate juridică, cu grad special, având ca obiect activități de comerț exterior specifice întreprinderilor producătoare din cadrul centralei. | |||
Art. 2. - Structura organizatorică, numărul de personal și obiectul detaliat de activitate al întreprinderii de comerț exterior sus-menționate vor fi aprobate de Ministerul Industriei Electrotehnice și Electronice, pe baza propunerilor centralei și cu avizul Ministerului Comerțului Exterior. | |||
Art. | Art. 3. - Salariații Întreprinderii de comerț exterior „ECOMES” vor beneficia de prevederile Decretului nr. 163/l975 privind acordarea sporului special în aceleași condiții ca salariații Centralei industriale de echipament special București. | ||
Art. | Art. 4. - Ministerul Economiei Naționale și Ministerul Finanțelor vor introduce modificările corespunzătoare în indicatorii economici și financiari pe anul 1990 ai Ministerului Industriei Electrotehnice și Electronice și Centralei industriale de echipament special București. | ||
{{SemnPm|Petre Roman|București|26 aprilie 1990|445}} | |||
=== Hotărâre privind efectuarea de operațiuni de încasări și plăți în valută, angajarea și acordarea de credite în valută de către Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară specifice profilului său de activitate === | === Hotărâre privind efectuarea de operațiuni de încasări și plăți în valută, angajarea și acordarea de credite în valută de către Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară specifice profilului său de activitate === | ||
Linia 40: | Linia 40: | ||
'''Guvernul României''' hotărăște: | '''Guvernul României''' hotărăște: | ||
Art. | Art. 1. - Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară este autorizată să efectueze în plus, față de atribuțiile sale prezente, operațiuni de încasări și plăți privind activitatea de comerț exterior, să cumpere și să vândă în țară și în străinătate valute efective, efecte de comerț, precum și titluri și obligațiuni străine, să încheie aranjamente de comerț cu bănci și instituții străine. Banca poate deschide conturi în valută persoanelor fizice și juridice și să administreze disponibilitățile în valută. | ||
Art. 2 - Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară este autorizată să angajeze și să acorde credite în valută pe termen scurt, mijlociu și lung pentru activitatea de producție, prelucrare, comercializare, prestări de servicii, precum și pentru obiective sau acțiuni de investiții, inclusiv pentru vărsăminte de capital în valută la constituirea societăților mixte | Art. 2. - Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară este autorizată să angajeze și să acorde credite în valută pe termen scurt, mijlociu și lung pentru activitatea de producție, prelucrare, comercializare, prestări de servicii, precum și pentru obiective sau acțiuni de investiții, inclusiv pentru vărsăminte de capital în valută la constituirea societăților mixte. | ||
Art. 3 - Creditele în valută se pot acorda unităților economice de stat, cooperatiste, societăților mixte, întreprinderilor particulare mici, asociațiilor lucrative, producătorilor agricoli și altor persoane juridice și fizice. | Creditele în valută se pot angaja de la bănci, societăți financiare din străinătate, organisme bancare și financiare internaționale sau regionale sau de la alte persoane juridice sau fizice din țară și/sau străinătate, în care scop încheie convenții, acorduri sau alte aranjamente de credite. | ||
Art. 3. - Creditele în valută se pot acorda unităților economice de stat, cooperatiste, societăților mixte, întreprinderilor particulare mici, asociațiilor lucrative, producătorilor agricoli și altor persoane juridice și fizice. | |||
Aceste credite se acordă în condițiile în care beneficiarii desfășoară o activitate din care să rezulte venituri în valută, direct sau prin intermediul unei alte organizații economice sau comerciale, astfel încât să-și poată rambursa ratele scadente din credite, dobânzile, comisioanele și celelalte speze bancare aferente creditelor. | Aceste credite se acordă în condițiile în care beneficiarii desfășoară o activitate din care să rezulte venituri în valută, direct sau prin intermediul unei alte organizații economice sau comerciale, astfel încât să-și poată rambursa ratele scadente din credite, dobânzile, comisioanele și celelalte speze bancare aferente creditelor. | ||
Art. 4 - Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară poate emite și primi garanții pentru credite sau alte angajamente de plată în valută. Pentru creditele acordate banca solicită beneficiarilor dovezi privind desfacerea la export a mărfurilor, precum și garanții corespunzătoare. | Art. 4. - Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară poate emite și primi garanții pentru credite sau alte angajamente de plată în valută. Pentru creditele acordate banca solicită beneficiarilor dovezi privind desfacerea la export a mărfurilor, precum și garanții corespunzătoare. | ||
Beneficiarii de credite au obligația să asigure, în valută bunurile procurate cel puțin până la nivelul creditului acordat, asigurare care se cesionează în favoarea băncii. | Beneficiarii de credite au obligația să asigure, în valută, bunurile procurate cel puțin până la nivelul creditului acordat, asigurare care se cesionează în favoarea băncii. | ||
Art. 5 - Banca poate emite efecte de comerț | Art. 5. - Banca poate emite efecte de comerț în valută și accepta efecte de comerț emise asupra sa; avalizează și girează efecte de comerț în valută emise de terți; încheie aranjamente de corespondent cu bănci și instituții financiare străine. | ||
Art. 6 - La disponibilitățile în valută banca acordă dobânzile legale, iar pentru operațiunile efectuate percepe comisioane și speze bancare. | Art. 6. - La disponibilitățile în valută banca acordă dobânzile legale, iar pentru operațiunile efectuate percepe comisioane și speze bancare. | ||
La creditele acordate banca va percepe dobânzi și comisioane în valută la un nivel care să-i permită acoperirea costurilor proprii de procurare și administrare a fondurilor valutare și obținerea unui beneficiu. | La creditele acordate banca va percepe dobânzi și comisioane în valută la un nivel care să-i permită acoperirea costurilor proprii de procurare și administrare a fondurilor valutare și obținerea unui beneficiu. | ||
Art. 7 - Din beneficiile realizate în valută, banca | Art. 7. - Din beneficiile realizate în valută, banca își poate constitui fonduri proprii în valută și provizioane de risc pentru eventuale credite care nu se pot rambursa. | ||
Art. 8. - Se autoriză Ministerul Economiei Naționale și Ministerul Finanțelor să doteze Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară, din rezerva valutară, cu suma de 25 milioane dolari S.U.A., în vederea constituirii unui fond propriu în valută. | |||
Art. 8 - Se autoriză Ministerul Economiei Naționale și Ministerul Finanțelor să doteze Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară, din rezerva valutară, cu suma de 25 milioane dolari S.U.A., în vederea constituirii unui fond propriu în valută. | |||
{{SemnPm|Petre Roman|București|26 aprilie 1990|446}} | {{SemnPm|Petre Roman|București|26 aprilie 1990|446}} | ||
Linia 73: | Linia 72: | ||
'''Guvernul României''' hotărăște: | '''Guvernul României''' hotărăște: | ||
Art. 1 - Pe data rămânerii în vigoare a Convenției de decontare în cliring a plăților necomerciale dintre România și Ungaria, salariul tarifar în valută al personalului român trimis în misiune permanentă în Ungaria se stabilește pentru funcția de portar, luată ca bază de calcul, la nivelul de 400 dolari S.U.A., plata urmând să se efectueze în proporție de 40% în dolari S.U A. și 60% în forinți, la cursul zilei. | Art. 1. - Pe data rămânerii în vigoare a Convenției de decontare în cliring a plăților necomerciale dintre România și Ungaria, salariul tarifar în valută al personalului român trimis în misiune permanentă în Ungaria se stabilește pentru funcția de portar, luată ca bază de calcul, la nivelul de 400 dolari S.U.A., plata urmând să se efectueze în proporție de 40% în dolari S.U.A. și 60% în forinți, la cursul zilei. | ||
Art. 2. - Salariile tarifare în valută corespunzătoare celorlalte funcții prevăzute în nomenclatorul aprobat misiunilor diplomatice se vor stabili prin aplicarea coeficienților de ierarhizare cuprinși în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 386 din 9 aprilie 1990. | |||
Art. | Art. 3. - În cazul în care decontarea plăților necomerciale dintre România și Ungaria se va efectua în dolari S.U.A., salariile personalului respectiv vor fi plătite integral în dolari S.U.A. | ||
Art. | Art. 4. - Fondurile în valută necesare aplicării prezentei hotărâri se suportă din sumele alocate prin planul pe anul 1990 Ministerului Afacerilor Externe și celorlalte ministere și unități trimițătoare. | ||
Art. | Art. 5. - Prevederile prezentei hotărâri se aplică începând cu data de 1 mai 1990. | ||
{{SemnPm|Petre Roman|București|27 aprilie 1990|452}} | |||
Linia 90: | Linia 89: | ||
'''Guvernul României''' hotărăște: | '''Guvernul României''' hotărăște: | ||
Art. | Art. 1. - Asociația de drept internațional și relații internaționale (A.D.I.R.I.) va funcționa de acum înainte ca organizație neguvernamentală autonomă. | ||
Art. 2. - Activitatea A.D.I.R.I. va fi finanțată de la bugetul statului, din donații și din venituri proprii. | |||
Pentru desfășurarea activității curente, A.D.I.R.I. va dispune de un personal retribuit conform anexei<ref>Anexa se comunică organelor interesate.</ref>. | |||
Art. 3. - Președintele A.D.I.R.I. va primi o indemnizație de conducere echivalentă cu 50 la sută din salariul tarifar al funcției de secretar general. | |||
Postul de director științific al A.D.I.R.I. va fi echivalat cu postul de director de minister. | |||
Art. 4. - Asociația de drept internațional și relații internaționale va funcționa din punct de vedere administrativ pe lângă Ministerul Afacerilor Externe. | |||
Pentru susținerea A.D.I.R.I., Ministerul Finanțelor va suplimenta bugetul Ministerului Afacerilor Externe cu sumele necesare asigurării retribuirii personalului și desfășurării programului de activitate al acesteia. | |||
{{SemnPm|Petre Roman|București|28 aprilie 1990|457}} | {{SemnPm|Petre Roman|București|28 aprilie 1990|457}} | ||
Linia 113: | Linia 112: | ||
'''Guvernul României''' hotărăște: | '''Guvernul României''' hotărăște: | ||
Art. 1 - Unitățile de stat de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și proiectare, cu personalitate juridică, se înființează prin hotărâre a guvernului. Celelalte unități, fără personalitate juridică, se înființează prin ordin al ministrului sau prin decizie a primăriei județene sau a municipiului București în subordinea cărora funcționează. | Art. 1. - Unitățile de stat de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și proiectare, cu personalitate juridică, se înființează prin hotărâre a guvernului. Celelalte unități, fără personalitate juridică, se înființează prin ordin al ministrului sau prin decizie a primăriei județene sau a municipiului București în subordinea cărora funcționează. | ||
Întreprinderile, asociațiile și persoanele fizice pot presta activitate de cercetare și proiectare, în condițiile legii privind organizarea și desfășurarea | Întreprinderile, asociațiile și persoanele fizice pot presta activitate de cercetare și proiectare, în condițiile legii privind organizarea și desfășurarea unor activități economice pe baza liberei inițiative. | ||
Art. 2 - Cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și proiectarea se organizează pe baza principiilor descentralizării, creșterii autonomiei și cooperării. | Art. 2. - Cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și proiectarea se organizează pe baza principiilor descentralizării, creșterii autonomiei și cooperării. | ||
Art. 3 - Conducerea unității de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și proiectare este exercitată de către consiliul de administrație, constituit conform legii. | Art. 3. - Conducerea unității de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și proiectare este exercitată de către consiliul de administrație, constituit conform legii. | ||
Conducerea științifică este exercitată de consiliul științific, care adoptă programele de cercetare și dezvoltare ale unității și măsuri privind realizarea acestora. | Conducerea științifică este exercitată de consiliul științific, care adoptă programele de cercetare și dezvoltare ale unității și măsuri privind realizarea acestora. | ||
Consiliul științific este ales dintre specialiștii din unitate, cât și din | Consiliul științific este ales dintre specialiștii din unitate, cât și din afara unității, prin vot secret, de către cadrele cu studii superioare din unitate. | ||
Membrii consiliului științific aleg prin vot secret președintele, vicepreședinții și opțional secretarul științific. | Membrii consiliului științific aleg prin vot secret președintele, vicepreședinții și opțional secretarul științific. | ||
Linia 129: | Linia 128: | ||
Din consiliul științific fac parte de drept conducătorul unității și adjuncții acestuia. | Din consiliul științific fac parte de drept conducătorul unității și adjuncții acestuia. | ||
Conducătorul unității de cercetare științifică, | Conducătorul unității de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și proiectare se numește de forul ierarhic superior, la propunerea consiliului științific. | ||
Celelalte cadre de conducere din consiliul de administrație și din unitate se numesc de conducătorul | Celelalte cadre de conducere din consiliul de administrație și din unitate se numesc de conducătorul unității, cu avizul consiliului științific al acesteia. | ||
Art. 4 - Structura organizatorică a unităților de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și proiectare se stabilește de consiliul de administrație al acestora cu avizul Ministerului Muncii și Ocrotirilor Sociale | Art. 4. - Structura organizatorică a unităților de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și proiectare se stabilește de consiliul de administrație al acestora cu avizul Ministerului Muncii și Ocrotirilor Sociale. | ||
Similar se procedează în cazul unităților economice,instituțiilor de învățământ superior, altor persoane juridice, care organizează și activități de cercetate științifică, dezvoltare tehnologică și proiectare | Similar se procedează în cazul unităților economice, instituțiilor de învățământ superior, altor persoane juridice, care organizează și activități de cercetate științifică, dezvoltare tehnologică și proiectare. | ||
În structura organizatorică a | În structura organizatorică a întreprinderilor, în subordinea centralelor industriale și a unităților asimilate acestora, se pot organiza unități sau compartimente de cercetare și proiectare tehnologică uzinale, cu avizul Ministerului Muncii și Ocrotirilor Sociale. | ||
Ministerului Muncii și Ocrotirilor Sociale. | |||
Art. 5 - În funcție de necesități și în limita numărului de posturi aprobate, organul de conducere al unității asigură încadrarea și promovarea personalului prin concurs. | Art. 5. - În funcție de necesități și în limita numărului de posturi aprobate, organul de conducere al unității asigură încadrarea și promovarea personalului prin concurs. | ||
Criteriile pentru concursurile de promovare vor fi aprobate de guvern, la propunerea Academiei Române. | Criteriile pentru concursurile de promovare vor fi aprobate de guvern, la propunerea Academiei Române. | ||
Linia 147: | Linia 144: | ||
Până la aprobarea acestor noi criterii, concursurile de promovare se desfășoară pe baza prevederilor din „Statutul pentru organizarea activității și promovarea personalului de cercetare”, cu excepția celor care se referă la activitatea politică. | Până la aprobarea acestor noi criterii, concursurile de promovare se desfășoară pe baza prevederilor din „Statutul pentru organizarea activității și promovarea personalului de cercetare”, cu excepția celor care se referă la activitatea politică. | ||
Art. 6 - Se desființează condițiile minime de vechime în muncă și în specialitate pentru ocuparea funcțiilor în unitățile de cercetare și dezvoltare, inclusiv pentru funcțiile de conducere. | Art. 6. - Se desființează condițiile minime de vechime în muncă și în specialitate pentru ocuparea funcțiilor în unitățile de cercetare și dezvoltare, inclusiv pentru funcțiile de conducere. | ||
Până la elaborarea unor noi reglementări se aplică Nomenclatorul funcțiilor de cercetare științifică, dezvoltare | Până la elaborarea unor noi reglementări se aplică Nomenclatorul funcțiilor de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și proiectare, care este cel prevăzut de Legea nr. 57/1974 (cap. VIII din anexa nr. IV). Condițiile de studii pentru ocuparea funcțiilor prevăzute în nomenclator se stabilesc potrivit art. 11 din Decretul-lege nr. 35/1990. | ||
Art. 7 - | Art. 7. - Încadrarea pe niveluri de salarizare a personalului atestat și grupa de ramuri după care sunt salarizate celelalte categorii de personal, precum și mărimea (gradul) unităților de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și de proiectare, se stabilesc de ministerele și organele centrale sau locale ale administrației de stat în subordinea cărora funcționează unitățile respective, pe baza propunerilor și justificărilor prezentate de aceste unități, cu avizul Ministerului Muncii și Ocrotirilor Sociale. | ||
Art. 8 - Consiliul de administrație împreună cu consiliul științific stabilesc modalitățile concrete pentru stimularea personalului, potrivit legii. | Art. 8. - Consiliul de administrație împreună cu consiliul științific stabilesc modalitățile concrete pentru stimularea personalului, potrivit legii. | ||
Art. 9 - Activitatea Academiei Române este supusă Decretului-lege nr 4/1990 și statutului propriu aprobat de adunarea generală a academiei. | Art. 9. - Activitatea Academiei Române este supusă Decretului-lege nr. 4/1990 și statutului propriu aprobat de adunarea generală a academiei. | ||
Art. 10 - Pe data prezentei hotărâri se desființează institutele centrale de cercetare. | Art. 10. - Pe data prezentei hotărâri se desființează institutele centrale de cercetare. | ||
Art. | Art. 11. - Academia de Științe Medicale va funcționa în continuare în subordinea Ministerului Sănătății. | ||
Academia de Științe Agricole și Silvice va funcționa în subordinea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare pentru cercetările din domeniul agriculturii și a Ministerului Apelor, Pădurilor și Mediului Înconjurător pentru cercetările din domeniul silviculturii. | Academia de Științe Agricole și Silvice va funcționa în subordinea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare pentru cercetările din domeniul agriculturii și a Ministerului Apelor, Pădurilor și Mediului Înconjurător pentru cercetările din domeniul silviculturii. | ||
Art. 12 - Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Interne stabilesc prin ordin structura rețelelor proprii de cercetare și dezvoltare, precum și reglementările specifice de funcționare a acestor unități de cercetate științifică, dezvoltare tehnologică și proiectare. | Art. 12. - Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Interne stabilesc prin ordin structura rețelelor proprii de cercetare și dezvoltare, precum și reglementările specifice de funcționare a acestor unități de cercetate științifică, dezvoltare tehnologică și proiectare. | ||
Art. 13 - Unitățile productive, alte persoane juridice au dreptul să încheie contracte de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și proiectare, direct cu unitățile de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și proiectare, din învățământ, cu alte persoane juridice și fizice, din fonduri pe care le au la | Art. 13. - Unitățile productive, alte persoane juridice au dreptul să încheie contracte de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și proiectare, direct cu unitățile de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și proiectare, din învățământ, cu alte persoane juridice și fizice, din fonduri pe care le au la dispoziție sau și le constituie în acest scop. | ||
Art 14 - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă orice alte dispoziții și prevederi contrare, inclusiv cele derivând din fostul Decret nr.297/1973, abrogat de C.P.U.N. prin Decretul-lege nr. 133/1990. | Art. 14. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă orice alte dispoziții și prevederi contrare, inclusiv cele derivând din fostul Decret nr. 297/1973, abrogat de C.P.U.N. prin Decretul-lege nr. 133/1990. | ||
{{SemnPm|Petre Roman|București|28 aprilie 1990|458}} | {{SemnPm|Petre Roman|București|28 aprilie 1990|458}} | ||
Linia 176: | Linia 174: | ||
'''Guvernul României''' hotărăște: | '''Guvernul României''' hotărăște: | ||
Art. 1 - Unitățile poligrafice pot încadra, în condițiile prezentei hotărâri, la secțiile de | Art. 1. - Unitățile poligrafice pot încadra, în condițiile prezentei hotărâri, la secțiile de gazete, muncitori calificați din rândul pensionarilor, pe o perioadă de cel mult 3 luni. | ||
Art 2 - Pe timpul încadrării în muncă, pensionarii primesc salariul pentru munca prestată, pensia integrală și celelalte drepturi pe care le au în calitate de salariați și pensionari, potrivit Decretului nr. 445/4 XI 1978 privind încadrarea temporară în muncă în activitatea productivă din anumite sectoare ale economiei naționale a unor categorii de | Art. 2. - Pe timpul încadrării în muncă, pensionarii primesc salariul pentru munca prestată, pensia integrală și celelalte drepturi pe care le au în calitate de salariați și pensionari, potrivit Decretului nr. 445/4.XI.1978 privind încadrarea temporară în muncă în activitatea productivă din anumite sectoare ale economiei naționale a unor categorii de pensionari. | ||
pensionari. | |||
{{SemnPm|Petre Roman|București|3 mai 1990|468}} | {{SemnPm|Petre Roman|București|3 mai 1990|468}} | ||
=== Hotărâre privind reorganizarea activității de arbitrajare | |||
=== Hotărâre privind reorganizarea activității de arbitrajare în cadrul Băncii Române de Comerț Exterior === | |||
'''Guvernul României''' hotărăște: | '''Guvernul României''' hotărăște: | ||
Art. 1 - Banca Română de Comerț Exterior este autorizată să efectueze tranzacții de arbitrajare și de hedging pe piețele internaționale valutare a depozitelor pe termen scurt și a capitalurilor, la vedere și la termen, în scopul obținerii de beneficii în valută | Art. 1. - Banca Română de Comerț Exterior este autorizată să efectueze tranzacții de arbitrajare și de hedging pe piețele internaționale valutare a depozitelor pe termen scurt și a capitalurilor, la vedere și la termen, în scopul obținerii de beneficii în valută. | ||
Aprecierea rezultatelor valutare și financiare se va face pe ansamblul activității desfășurate pe o perioadă de un an, Banca Română de Comerț Exterior fiind autorizată să compenseze din beneficiile realizate, diferențele nefavorabile înregistrate la unele operațiuni de arbitrajare. | |||
Art. 2. - Banca Română de Comerț Exterior va vărsa o cotă de 50% din beneficiul astfel realizat anual la balanța de încasări și plăți externe a statului. | |||
b) 25% pentru: | Art. 3. - Restul de 50% din beneficiul astfel realizat anual se va constitui într-un fond utilizat după cum urmează: | ||
:a) 75% pentru asigurarea continuității activității de arbitrajare; | |||
:b) 25% pentru: | |||
* dotarea cu mijloace tehnice și materiale din străinătate necesare desfășurării acestei activități; | * dotarea cu mijloace tehnice și materiale din străinătate necesare desfășurării acestei activități; | ||
* asigurarea specializării și perfecționării profesionale a arbitragiștilor în străinătate; | * asigurarea specializării și perfecționării profesionale a arbitragiștilor în străinătate; | ||
* realizarea schimburilor de informații și de experiență în cadrul Asociației internaționale a arbitragiștilor, inclusiv prin participare la seminariile și congresele regionale și mondiale ale acesteia; | * realizarea schimburilor de informații și de experiență în cadrul Asociației internaționale a arbitragiștilor, inclusiv prin participare la seminariile și congresele regionale și mondiale ale acesteia; | ||
* acordarea, cu aprobarea Biroului executiv al Băncii Române de Comerț Exterior, de premii în bani | * acordarea, cu aprobarea Biroului executiv al Băncii Române de Comerț Exterior, de premii în bani arbitragiștilor care au înregistrat rezultate deosebite în activitatea lor. | ||
Art. 4. - Fondurile constituite potrivit art. 3 se vor evidenția separat, sumele neutilizate reportându-se de la un an la altul. | |||
Art. | Art. 5. - Biroul executiv al Băncii Române de Comerț Exterior va analiza trimestrial sau oricând va considera necesar rezultatele activității de arbitrajare. | ||
Anual, cu ocazia prezentării dării de seamă contabile, Banca Română de Comerț Exterior va raporta guvernului rezultatele obținute în activitatea bancară de arbitrajare. | |||
Art. 6 - Pe data prezentei hotărâri, dispozițiile contrare din alte acte normative nu se mai aplică. | Art. 6. - Pe data prezentei hotărâri, dispozițiile contrare din alte acte normative nu se mai aplică. | ||
{{SemnPm|Petre Roman|București|3 mai 1990|470}} | {{SemnPm|Petre Roman|București|3 mai 1990|470}} | ||
=== Hotărâre pentru aprobarea Memorandumului confidențial de înțelegere privind Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Thailandei referitor la transporturile aeriene între și dincolo de teritoriile lor, încheiat la Bangkok la 28 februarie 1990 === | === Hotărâre pentru aprobarea Memorandumului confidențial de înțelegere privind Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Thailandei referitor la transporturile aeriene între și dincolo de teritoriile lor, încheiat la Bangkok la 28 februarie 1990 === | ||
Linia 216: | Linia 216: | ||
'''Guvernul României''' hotărăște: | '''Guvernul României''' hotărăște: | ||
Articol unic - Se aprobă Memorandumul confidențial de | Articol unic. - Se aprobă Memorandumul confidențial de înțelegere privind Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Thailandei referitor la transporturile aeriene între și dincolo de teritoriile lor, încheiat la Bangkok la 28 februarie 1990. | ||
{{SemnPm|Petre Roman|București|3 mai 1990|472}} | {{SemnPm|Petre Roman|București|3 mai 1990|472}} | ||
Delegația | ==== Memorandum confidențial de înțelegere ==== | ||
Delegația Guvernului Regatului Thailandei și delegația Guvernului României, ale căror nume apar în lista anexată (anexele nr. 1 și 2), au purtat discuții la Bangkok, în perioada 27-28 februarie 1990, în legătură cu relațiile privind transportul aerian între cele două țări. | |||
Ca rezultat al discuțiilor care s-au desfășurat | Ca rezultat al discuțiilor care s-au desfășurat într-o atmosferă prietenească și cordială, cele două delegații au convenit după cum urmează: | ||
'''1. Tabel de rute''' | '''1. Tabel de rute''' | ||
Tabelul de rute la Acordul dintre Guvernul României și | Tabelul de rute la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Thailandei referitor la transporturile aeriene între și dincolo de teritoriile lor, semnat la 30 martie 1979 (Acordul), va fi modificat așa cum se prevede în anexa nr. 3. | ||
'''2. Drepturi de trafic''' | '''2. Drepturi de trafic''' | ||
2.1. Paragraful 2.3. al Memorandumului confidențial de înțelegere semnat la 1 noiembrie 1978 va fi modificat după cum urmează: | 2.1. Paragraful 2.3. al Memorandumului confidențial de înțelegere semnat la 1 noiembrie 1978 va fi modificat după cum urmează: | ||
„2.3. Nici una din prevederile din paragraful 2.2. de mai sus nu va fi considerată a conferi întreprinderii de transport aerian desemnate a României dreptul de a opera serviciile sale aeriene pe ruta specificată via „Punctul în Golf”, cu excepția Abu Dhabi și Dubai. ” | <blockquote> | ||
„2.3. Nici una din prevederile din paragraful 2.2. de mai sus nu va fi considerată a conferi întreprinderii de transport aerian desemnate a României dreptul de a opera serviciile sale aeriene pe ruta specificată via „Punctul în Golf”, cu excepția Abu Dhabi și Dubai.” | |||
</blockquote> | |||
2.2. Cu referire la clauza privind | 2.2. Cu referire la clauza privind drepturile de trafic așa după cum se stipulează în paragraful 2.1. al Memorandumului confidențial de înțelegere, semnat la 1 noiembrie 1978, s-a convenit că întreprinderea de transport aerian desemnată a României poate exercita drepturi de trafic de libertatea a 5-a pe tronsonul Bangkok-Dubai și viceversa cu condiția ca între întreprinderile de transport aerian desemnate ale ambelor părți contractante să existe un contract comercial. Acest contract comercial va fi aprobat de autoritățile aeronautice ale ambelor părți contractante. | ||
'''3. Capacitatea și frecvențele''' | '''3. Capacitatea și frecvențele''' | ||
Paragraful 4.1. al Memorandumului confidențial de înțelegere datat 1 noiembrie 1978 va fi modificat după cum urmează: | Paragraful 4.1. al Memorandumului confidențial de înțelegere datat 1 noiembrie 1978 va fi modificat după cum urmează: | ||
<blockquote> | |||
„'''4. Capacitatea și frecvențele''' | |||
<br/><br/> | |||
4.1. Ca urmare a paragrafului (4) din articolul 6 al acordului, întreprinderile de transport aerian desemnate ale ambelor părți contractante vor avea, fiecare, permisiunea de a opera două servicii săptămânale cu orice tip de aeronavă.” | |||
</blockquote> | |||
'''4. Cooperarea între întreprinderile de transport aerian desemnate''' | |||
În scopul de a întări relațiile și cooperarea între întreprinderile de transport aerian desemnate ale ambelor părți contractante, TAROM - Transporturile Aeriene Române va purta discuții cu THAI AIRWAYS INTERNATIONAL Ltd. în vederea găsirii unor aranjamente corespunzătoare pentru o colaborare mai strânsă în transferul către THAI AIRWAYS INTERNATIONAL Ltd. al pasagerilor, mărfurilor și poștei sale. | |||
'''5.''' Ambele delegații au convenit ca următoarea întâlnire să aibă loc la București în anul 1990, pentru a consolida toate memorandumurile confidențiale de înțelegere, semnate până acum între cele două părți contractante, și să asigure mai multe prilejuri pentru dezvoltarea relațiilor și a cooperării între ambele țări. | |||
''' | Acest memorandum confidențial de înțelegere va fi aplicat în mod provizoriu de la data semnării și va intra în vigoare după ce va fi confirmat printr-un schimb de note diplomatice. | ||
Încheiat la Bangkok la data de 28 februarie 1990. | |||
:Pentru delegația thailandeză, '''Roungroj Sriprasertsuk''' | |||
:Pentru delegația română, '''Dumitru Prunariu''' | |||
===== Anexa Nr. 1 ===== | |||
'''Delegația thailandeză''' | |||
Dl. Roungroj Sriprasertsuk, șeful delegației, director general adjunct, Departamentul aviației civile | |||
Dl. Maitri Chuladul, director general adjunct, Departamentul Afacerilor Economice, Ministerul Afacerilor Externe | |||
Dl. Kanes Schmarakkul, director adjunct, Sectorul pentru relații internaționale, Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor | |||
D-na Varaporn Pinmuangam, șeful sectorului pentru servicii operaționale nonregionale, Divizia controlului transportului aerian, Departamentul aviației civile | |||
Dl. Sitdhinai Chandranont, funcționar pentru transporturi aeriene, Departamentul Aviației Civile | |||
D-ra Yaovarat Nirandana, Sectorul relații internaționale, Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor | |||
Dl. Dussadee Pradithbatuga, director pentru relații internaționale, Thai Airways International Ltd. | |||
Dl. Mathee Jitprajong, coordonator pentru relații internaționale, Thai Airways International Ltd. | |||
===== Anexa Nr. 2 ===== | |||
'''Delegația română''' | |||
Dl. Dumitru Prunariu, șeful delegației, adjunct al ministrului transporturilor și șef al Departamentului aviației civile | |||
Dl. Romulus Crăciun, consilier principal pentru probleme economice, Departamentul aviației civile | |||
D-na Mihaela Hașegan, referent principal de specialitate, relații internaționale, Departamentul aviației civile | |||
Dl. Doru Matei, economist, sectorul vânzări și marketing, TAROM | |||
Dl. Mihai Grigoroșcuță, consilier economic, Ambasada României | |||
D-na Varaporn Lohapiboon, director pentru marketing în Thailanda | |||
D-na Irina Micuț, reprezentant TAROM în Thailanda | |||
===== Anexa Nr. 3 ===== | |||
'''Tabel de rute''' | |||
'''Ruta românească''' | |||
Ruta care urmează a fi exploatată în ambele sensuri de către întreprinderea de transport aerian desemnată de Guvernul României: | Ruta care urmează a fi exploatată în ambele sensuri de către întreprinderea de transport aerian desemnată de Guvernul României: | ||
De la București via Abu Dhabi și/sau Dubai spre Bangkok. | |||
Întreprinderea de transport aerian desemnată a României poate, în executarea unuia sau a tuturor zborurilor, să omită a ateriza într-unul din punctele sus-menționate cu condiția ca serviciile convenite pe rută să înceapă într-un punct din teritoriul românesc. | |||
'''Ruta thailandeză''' | |||
Ruta care urmează a fi exploatată în ambele sensuri de către întreprinderea de transport aerian desemnată de Guvernul Regatului Thailandei: | |||
De la Bangkok via puncte intermediare ce urmează a fi alese în Thailanda spre București. | |||
Întreprinderea de transport aerian desemnată a Regatului Thailandei poate, în executarea unuia sau a tuturor zborurilor, să omită a ateriza într-unul din punctele sus-menționate, cu condiția ca serviciile convenite pe rută să înceapă într-un punct din teritoriul thailandez. | |||
== Referințe == | |||
<references/> |