Monitorul Oficial 193/1994: Diferență între versiuni

Sari la navigare Sari la căutare

Monitorul Oficial 193/1994 (vedeți sursa)

Versiunea de la data 9 februarie 2012 19:54

29.963 de octeți adăugați ,  9 februarie 2012
fără descrierea modificării
Fără descriere a modificării
Fără descriere a modificării
Linia 501: Linia 501:
* xx - grad de îndeplinire totală  
* xx - grad de îndeplinire totală  
* x - grad de îndeplinire parțială absentă
* x - grad de îndeplinire parțială absentă
====Anexa Nr. 2====
'''Regulament privind stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor'''
Capitolul I
'''Prevederi generale'''
Art. 1. -  Prezentul regulament are ca obiect stabilirea modului de încadrare în categorii de importanță a construcțiilor, în scopul aplicării diferențiate a sistemului calității, conform legii.
Art. 2. -  Construcțiile reprezintă lucrările concepute și executate pentru îndeplinirea unor funcții economico-sociale sau ecologice. Ele sunt caracterizate, de regulă, în raport cu necesitatea de adaptare la condițiile locale de teren și mediu, cu durata mare de utilizare, cu volumul important de muncă și cu materialele înglobate.
Art. 3. -  Prevederile prezentului regulament se aplică tuturor construcțiilor noi sau existente.
Art. 4. -  Construcțiile se încadrează, după importanța lor, în următoarele categorii:
a) de importanță globală, denumite curent ''categorii de importanță'', care privesc întreaga construcție, sub toate aspectele;
b) de importanță specifice, denumite ''clase de importanță'', care privesc întreaga construcție sau părți ale acesteia, sub anumite aspecte.
Capitolul II
'''Categorii de importanță'''
Art. 5. -  Categoriile de importanță a construcțiilor se stabilesc în conformitate cu metodologia aprobată de Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, pentru realizarea unor niveluri de calitate determinate de realizarea exigențelor esențiale, ținând seama de următoarele aspecte:
a) implicarea vitală a construcțiilor în societate și natură (gradul de risc sub aspectul siguranței etc.);
b) implicarea funcțională a construcțiilor în domeniile socioeconomice, în mediul construit și în natură (destinația, modul de utilizare ș.a.);
c) caracteristici proprii construcțiilor (complexitatea, considerentele economice ș.a.).
Art. 6. - Categoriile de importanță care se stabilesc pentru construcții sunt:
* construcții de importanță excepțională (A);
* construcții de importanță deosebită (B);
* construcții de importanță normală (C);
* construcții de importanță redusă (D).
În anexa nr. 2 a) se prezintă lista exemplificativă cu încadrarea unor construcții în categorii de importanță.
Art. 7. - Categoria de importanță se stabilește de către proiectant, la cererea investitorului, în cazul construcțiilor noi, sau a proprietarului, în cazul construcțiilor existente.
Pentru fiecare construcție se stabilește o singură categorie de importanță și aceasta va fi înscrisă în toate documentele tehnice privind construcția (autorizația de construire, proiectul de execuție, cartea tehnică a construcției, documentele de asigurare ș a.).
Capitolul III
'''Clase de importanță'''
Art. 8. -  Clasele de importanța se stabilesc prin reglementări tehnice și au la bază criterii specifice.
Art. 9. -  Clasele de importanță se corelează cu categoriile de importanță de către proiectant la construcțiile noi și/sau de către expertul tehnic atestat, la construcțiile existente, în scopul stabilirii condițiilor de aplicare a componentelor sistemului calității.
Capitolul IV
'''Dispoziții finale'''
Art. 10. -  Categoria și clasa de importanță stabilite pentru o construcție nu se vor modifica decât la schimbarea destinației sau în alte condiții, care impun aceasta, prin documentații motivate.
Art. 11. -  Investitorii sau proprietarii pot sa prevadă prin clauze contractuale cu proiectanții unele exigențe esențiale sau alte cerințe superioare celor corespunzătoare categoriei sau clasei de importanță a construcției.
Art. 12. -  Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne și Serviciul Român de Informații vor adapta prevederile prezentului regulament la fondul construit aflat în administrare și prin ordine ale miniștrilor apărării naționale, de interne și al directorului Serviciului Român de Informații vor stabili proceduri pentru încadrarea în categorii și clase de importanța, conform legii.
Anexa Nr. 2 a)
'''Categorii de importanță a construcțiilor''' -  Listă exemplificativă -
I. ''Categoria de importanță A -  Construcții de importanță excepțională''
1. Construcții cu funcțiuni deosebit de importante, a căror neîndeplinire implică riscuri majore pentru societate și natură, pe zone foarte extinse.
Exemple: reactoare nucleare, baraje înalte sau amplasate pe terenuri dificile, cu zone intens populate în aval.
2. Construcții cu caracter de unicat, cu valoare deosebită de patrimoniu.
Exemple: ansambluri și clădiri de cult sau alte monumente de arhitectură propuse pentru a fi înscrise în patrimoniul cultural mondial.
II. ''Categoria de importanță B -  Construcții de importanță deosebită''
1. Construcții cu funcții importante, a căror neîndeplinire implică riscuri majore pentru societate și natură, pe zone limitate.
Exemple: construcții din industria chimică; căi ferate, șosele, poduri, porturi și aeroporturi de interes național; baraje pentru acumulări mari de apă; construcții social-culturale cu aglomerări mari de oameni; stații de emisie de radio și televiziune.
2. Construcții cu valoare deosebită de patrimoniu sau care adăpostesc asemenea valori.
Exemple: monumente de arhitectură, situri istorice, muzee, arhive și biblioteci de importanță națională
III. '''Categoria de importanță C -  Construcții de importanță normală'''
1. Construcții cu funcții obișnuite, a căror neîndeplinire nu implică riscuri majore pentru societate șî natură.
Exemple: clădiri de locuințe cu mai mult de două niveluri; construcții industriale și agrozootehnice curente; construcții social-culturale care nu intră în categoriile de importanță A șî B.
2. Construcții cu caracteristici și funcțiuni obișnuite, dar cu valori de patrimoniu.
Exemple: clădiri de cult; muzee de importanță locală,
IV. '''Categoria de importanță D -  Clădiri de importanță redusă'''
Construcții cu funcții obișnuite, a căror neîndeplinire afectează un număr redus de oameni.
Exemple: clădiri de locuințe parter sau parter și un etaj; dependințe gospodărești; construcții provizorii.
====Anexa Nr. 3====
'''Regulament privind urmărirea comportării în exploatare, intervențiile în timp și postutilizarea construcțiilor'''
Capitolul I
'''Dispoziții generale'''
Art. 1. - Urmărirea comportării în exploatare, intervențiile în timp și postutilizarea construcțiilor, sunt componente ale sistemului calității în construcții.
Art. 2 -  Prezentul regulament stabilește cadrul general pentru desfășurarea acestor activități, se aplică tuturor categoriilor de construcții și sunt obligatorii pentru toți factorii implicați (investitori, proiectanți, executanți, proprietari, administratori, utilizatori) pe toată durata de existență a acestor construcții.
Art. 3. -  Urmărirea comportării în exploatare și intervențiile în timp reprezintă acțiuni distincte sistematice și^complementare astfel:
a) urmărirea comportării construcțiilor se face în vederea menținerii-exigențelor esențiale;
b) realizarea intervențiilor în timp asupra construcțiilor se face pe baza datelor furnizate de activitatea de urmărire.
Art. 4. -  Termenii, specifici utilizați în prezentul regulament sunt definiți în anexa nr. 1 a).
Capitolul II
'''Urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor'''
Art. 5. -  Urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor este de două categorii:
* urmărirea curentă;
* urmărirea specială.
Categoria de urmărire, perioadele la care se realizează, precum și metodologia de efectuare a acestora se stabilesc de către proiectant, în funcție de categoria de importanță a construcțiilor și se consemnează în cartea tehnică st construcției prin grija proprietarului.
''Urmărirea curentă''
Art. 6. -  Urmărirea curentă este o activitate sistematică de culegere de date privind starea tehnică a construcției, care, corelată eu activitatea de întreținere și reparații, are ca obiectiv menținerea construcțiilor îa parametrii proiectați.
Art. 7. - Urmărirea curenta are caracter permanent și se realizează asupra tuturor construcțiilor prin grija proprietarului, direct sau prin reprezentanții săi autorizați.
Constatările făcute în cadrul acțiunii de urmărire curentă se înregistrează în cartea tehnică a construcției de factorii menționați mai sus, iar în cazul constatării unor degradări se stabilesc măsurile de intervenții în timp.
Art. 8. -  Urmărirea curentă se realizează prin examinare vizuală directă, cu mijloace simple de măsurare de uz curent, în conformitate cu prevederile din cartea tehnică și a reglementărilor tehnice de urmărire a comportării în exploatare specifice, pe categorii de lucrări și de construcții.
Art. 9. -  La construcțiile la care s-a depășit durata de serviciu, se schimbă destinația sau condițiile de exploatare. La acestea și la cele la care se constată deficiențe semnificative în cadrul urmăririi curente, proprietarul va solicita efectuarea unei expertize tehnice prin care se stabilesc măsurile necesare.
Art. 10. -  În cadrul urmăririi curente, la apariția unor degradări ce se consideră că pot afecta exploatarea în condiții de siguranță a construcției, proprietarul va solicita o consultanță de specialitate (în vederea instituirii urmăririi extinse, conform reglementărilor tehnice în vigoare).
''Urmărirea specială''
Art. 11. -  Urmărirea specială este o activitate sistematică și cuprinde investigații specifice, suplimentare față de urmărirea curentă, asupra unor parametri ce caracterizează aptitudinea de utilizare pentru care construcția a fost proiectată.
Art. 12. -  Urmărirea specială se instituie la:
* construcții noi de importanță deosebită sau excepțională, stabilită prin proiect;
* construcții în exploatare cu evoluție periculoasă (sau care au suferit avarii) stabilită în urma unei expertize.
Art. 13. -  Urmărirea specială se realizează pe bază de proiect de către personal tehnic de specialitate.
Urmărirea specială nu exclude urmărirea curentă.
Rezultatele urmăririi speciale se înscriu în cartea tehnică a construcției.
''Obligații și răspunderi privind urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor''
Art. 14. -  Obligații și răspunderi ale investitorilor:
a) stabilesc împreună cu proiectantul acele construcții care se supun urmăririi speciale, asigură întocmirea proiectului și predarea lui la proprietari și comunică întocmirea lui la Inspecția de stat în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului;
b) comunică proprietarilor, care preiau construcțiile, obligațiile care le revin în cadrul urmăririi speciale.
Art. 15. -  Obligații și răspunderi ale proprietarilor:
a) răspund de activitatea privind urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor, sub toate formele, angajează după .caz responsabili autorizați, comandă expertizarea construcțiilor în cazurile prevăzute la art. 9 și art. 12, comandă proiectul de urmărire specială și comunică instituirea urmăririi speciale la Inspecția de stat în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului;
b) la înstrăinarea sau închirierea construcțiilor, stipulează în contracte îndatoririle ce decurg cu privire la urmărirea, comportării în exploatare a acestora.
Art. 16. -  Obligații și răspunderi ale proiectanților:
a) stabilesc împreună cu investitorul și/sau proprietarul acele construcții care sunt supuse urmăririi speciale;
b) elaborează, pe baza unei comenzi, documentațiile tehnice pentru urmărirea curentă și proiectul de urmărire specială.
Art. 17. -  Executanții au obligația să efectueze urmărirea curentă a construcțiilor pe care le execută, să monteze conform proiectului și să protejeze dispozitivele pentru urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor, până a recepția acestora, după care acestea se vor preda proprietarului.
Art. 18. -  Administratorii și utilizatorii răspund de realizarea obligațiilor contractuale stabilite cu proprietarul, privind activitatea de urmărire a comportării în exploatare a construcțiilor.
Art. 19. -  Persoanele care efectuează urmărirea curentă și urmărirea specială, denumite responsabili cu urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor, au următoarele obligații și răspunderi:
a) să aibă o pregătire tehnică în construcții, cel puțin de nivel mediu iar cei care efectuează urmărirea specială să fie autorizați de Inspecția de stat în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului;
b) să cunoască cartea tehnică a construcției și să țină la zi jurnalul evenimentelor;
c) să efectueze urmărirea curentă, iar pentru urmărirea specială supraveghează aplicarea programelor și proiectelor întocmite în acest sens.
Capitolul III
'''Intervențiile în timp asupra construcțiilor'''
Art. 20. -  Intervențiile în timp asupra construcțiilor sunt fundamentate pe baza datelor furnizate de activitatea de urmărire a comportării în exploatare a construcțiilor.
Intervențiile în timp sunt determinate de: exploatarea normală, acțiunile accidentale și acțiunile omului, pentru aducerea la parametrii inițiali sau îmbunătățirea, respectiv reabilitarea acestora.
''Intervențiile determinate de exploatarea normală''
Art. 21. -  Intervențiile determinate de exploatarea normală a construcțiilor sunt lucrările de întreținere și reparații și au ca obiectiv menținerea caracteristicilor esențiale proiectate, pe întreaga durată de serviciu a construcțiilor. O dată cu aceste intervenții, se recomandă proprietarilor să acționeze pentru îmbunătățirea condițiilor de exploatare și de economisire a energiei.
Art. 22. -  Lucrările de întreținere constau în re-condiționarea periodică a unor detalii de suprafață cu durată scurtă de existență (finisaje, protecții superficiale, straturi de uzură) și înlocuirea unor piese din instalații și echipamente cu uzură rapidă.
Art. 23. -  Lucrările de reparații constau în refaceri sau înlocuiri de elemente, detalii sau părți de construcție și instalații ieșite din uz, ca urmare a exploatării normale sau acțiunii agenților de mediu.
Lucrările de întreținere și reparații se efectuează periodic, în funcție de categoria de importanță a construcțiilor și de materialele încorporate, conform instrucțiunilor telurice în vigoare sau în baza unui proiect și a prevederilor din cartea tehnică a construcției.
''Intervențiile determinate de acțiunile accidentale''
Art. 24. -  Intervențiile determinate de acțiunile accidentale asupra construcțiilor (incendii, explozii, inundații, uragane, alunecări și prăbușiri de teren; zăpezi foarte mari, cutremure) care afectează grav integritatea acestora, constau în efectuarea unor lucrări de înlăturare a efectelor acțiunilor menționate și readucerea construcțiilor la nivelul calitativ inițial.
Aceste intervenții cuprind de regulă următoarele categorii de lucrări:
* susținerea provizorie a construcției avariate;
* demolarea și îndepărtarea părților de construcție avariate grav;
* remedierea degradărilor elementelor de construcție;
* consolidarea elementelor și ansamblurilor structurale;
* reconstruirea integrală a unor părți de construcție îndepărtate.
Art. 25. -  Remedierea constă în reparații și/sau consolidări ușoare și are ca scop readucerea părților de construcție la un nivel calitativ apropiat de cel inițial.
Art. 26. -  Consolidarea elementelor și ansamblurilor structurale avariate sau neavariate are ca scop ridicarea nivelului performanțelor mecanice- (rezistență, rigiditate, ductilitate) ale acestora în raport cu cele inițiale.
Art. 27. -  Reconstruirea integrală a unor părți de construcție îndepărtate are ca scop executarea din nou a acestora, cu respectarea caracteristicilor inițiale.
Art. 20. -  Intervențiile asupra construcțiilor, determinate de acțiunile accidentale, se efectuează pe baza unui proiect elaborat ca urmare a unei expertize tehnice.
Pentru intervențiile determinate de acțiunea cutremurelor se vor respecta și prevederile reglementărilor în vigoare.
''Intervențiile determinate de acțiunile omului''
Art. 29. - Intervențiile determinate de acțiunile omului asupra construcțiilor au ca scop principal: schimbări de destinație ale construcțiilor, prelungirea duratei de serviciu, ridicarea nivelului performanțelor prevăzute inițial, inclusiv în urma unor modificări funcționale și retehnologizări.
Aceste intervenții cuprind următoarele categorii de 1 lucrări:
* transformări, completări sau înlocuiri ale unor părți de construcție;
* extinderi sau supraetajări de construcții;
* modernizări sau reabilitări.
Art. 30. -  Intervențiile determinate de acțiunile omului se efectuează pe baza unui proiect elaborat ca urmare a unei expertize tehnice.
''Obligații și răspunderi privind intervențiile în timp asupra construcțiilor''
Art. 31. -  Obligații și răspunderi ale proprietarilor:
a) organizează și răspund de activitatea de intervenții în timp asupra construcțiilor, sub toate formele, respectiv, direct sau prin utilizatorii acestora, în baza contractelor încheiate cu ei;
b) solicită acordul Inspecției de stat în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului pentru intervențiile asupra construcțiilor prevăzute la art. 24-30.
Art. 32. -  Obligații și răspunderi ale proiectanților:
a) elaborează în baza unei comenzi proiecte pentru lucrări de intervenții în timp asupra construcțiilor, în conformitate cu prevederile legale;
b) elaborează caiete de sarcini și instrucțiuni speciale pentru lucrările de intervenții în timp, anexe la proiectele elaborate de ei în acest scop, care se introduc în cartea tehnică a construcției.
Art. 33. -  Executanții lucrărilor de intervenții în timp asupra construcțiilor au obligația să respecte prevederile din proiectele elaborate în acest scop.
Art. 34. -  Utilizatorii construcțiilor au obligația să asigure efectuarea la timp a sarcinilor ce Ie revin în cadrul activității de intervenții în timp asupra construcțiilor, în baza contractelor încheiate cu proprietarii.
Capitolul IV
'''Postutilizarea construcțiilor'''
Art. 35. -  Declanșarea activităților din etapa de postutilizare a unei construcții începe o dată cu inițierea acțiunii pentru desființarea acelei construcții, care se face:
a) la cererea proprietarului sau administratorului construcției cu acordul proprietarului;
b) la cererea autorităților administrației publice locale, în cazurile în care:
* construcția a fost executată fără autorizație de construire;
* construcția nu prezintă siguranță în exploatare și nu poate fi reabilitată din acest punct de vedere;
* construcția prezintă pericol pentru mediul înconjurător și nu poate fi reabilitată pentru a se elimina acest pericol;
*  cerințele de sistematizare pentru utilitate publică impun necesitatea desființării construcției.
Art. 36. -  La construcțiile proprietate publică, decizia de declanșare a activităților din etapa de postutilizare va fi luată în baza unui studiu de fezabilitate ținându-se cont de cazurile prevăzute la art. 35 și din care să rezulte necesitatea, oportunitatea și eficiența economică a acțiunii. Studiul respectiv va trebui să fie aprobat potrivit legii.
La construcțiile proprietate privată, la depășirea duratei de serviciu, pe baza unei expertize tehnice, proprietarii pot decide continuarea utilizării pentru aceeași funcțiune sau schimbarea acesteia.
Art. 37. -  Desfășurarea activităților și lucrărilor din etapa de postutilizare se efectuează pe baza unei documentații tehnice și a unei autorizații de desființare, eliberată de autoritățile competente, conform Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor și Ordinului ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului nr. 91/1991 privind aprobarea formularelor, a procedurii de autorizare și a conținutului documentațiilor prevăzute în Legea nr. 50/1991<ref>Ordinul nr. 91/1991 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 14 noiembrie 1991.</ref>
Fac excepție de la obținerea autorizației de desființare, conform Legii nr. 50/1991, construcțiile și instalațiile cu caracter militar din patrimoniul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne și Serviciului Român de Informații, pentru care se vor elabora reglementări specifice.
Art. 38. -  Elaborarea documentației tehnice aferente lucrărilor de demolare și executarea lucrărilor respective se efectuează de agenți economici cu activitate în construcții.
Art. 39. -  Documentația tehnică aferentă lucrărilor din etapa de postutilizare va cuprinde următoarele:
* planul de amplasare a construcțiilor (poziție, dimensiuni, orientare, vecinătăți) cu indicarea construcției(lor) sau a părților de construcție ce urmează a fi demolate;
* planurile sau releveele construcțiilor, din care să rezulte destinația, alcătuirea construcției, și funcțiunile acesteia (planuri ale tuturor nivelurilor, secțiuni, fațade, planurile instalațiilor interioare etc) întocmite la o scară convenabilă;
* planurile racordurilor la unitățile exterioare (apă, canal, energie electrică, energie termică, gaze, telefon);
* planurile de asigurare și refacere a continuității utilităților exterioare pentru vecinătăți care ar trebui, eventual, să fie întrerupte la demolarea construcțiilor;
* condiții tehnice de calitate, corespunzătoare exigențelor esențiale;
* detalierea și precizarea fazelor activităților și lucrărilor:
* proceduri tehnice pentru executarea lucrărilor de demontare-demolare, cuprinzând descrierea detaliată a soluțiilor tehnice adoptate, a tuturor operațiilor necesare și măsuri de protecția muncii;
* recomandări (la construcțiile proprietate publică) privind modul de recondiționare a produselor și elementelor de construcție recuperate cu ocazia demontării și demolării;
* recomandări pentru evacuarea și transportul deșeurilor nefolosibile și nereciclabile în zonele de reintegrare în natură;
* măsuri pentru protecția mediului înconjurător, în. zona de demolare a construcțiilor și în zonele de evacuare a deșeurilor;
* devizul lucrărilor de demolare, reciclare și utilizare a materialelor rezultate.
Documentația tehnică pentru lucrările de postutilizare trebuie verificată de specialiștii verificatori de proiecte atestați. De asemenea, vor fi expertizate din punctul de vedere al rezistenței și stabilității clădirile învecinate care pot fi afectate de demolare.
''Fazele activităților și lucrărilor din etapa de postutilizare a construcțiilor materiale ca materii prime în vederea producerii de materiale de construcțiilor''
Art. 40. - Dezafectarea construcției cuprinde următoarele faze:
* încetarea activităților din interiorul construcției;
* suspendarea utilităților;
* asigurarea continuității instalațiilor tehnico-edilitare pentru vecinătăți;
* evacuarea din construcție a inventarului mobil (obiecte de inventar, mobilier, echipamente etc).
Art. 41. - Demontarea și demolarea construcției cuprinde următoarele faze:
* dezechiparea construcției prin desfacerea și demontarea elementelor de instalații funcționale, de finisaj și izolații;
* demontarea părților și elementelor de construcție;
* demolarea părților de construcție nedemontabile (zidării, structuri de rezistență etc.), inclusiv a fundațiilor construcției;
* dezmembrarea părților și elementelor de construcție și instalațiilor demontate, recuperarea componentelor și produselor refolosibile și sortarea lor pe categorii;
* transportul deșeurilor nefolosibile și nereciclabile în zonele destinate pentru utilizarea de materii brute sau reintegrarea în natură.
Art. 42. - Recondiționarea, reciclarea și refolosirea produselor și materialelor de construcție rezultate din demontarea și demolarea construcțiilor proprietate publică cuprind următoarele faze:
* recondiționarea produselor de construcție recuperate din demontare, în vederea refolosirii, prin operațiuni simple executate în ateliere;
* reciclarea materialelor rezultate din demolare, în secții de producție specializate, prin folosirea acestor materiale
* pregătirea refolosirii produselor: și materialelor de construcție rezultate din recuperare, recondiționare și reciclare, prin verificarea calității acestora și prin organizarea desfacerii lor în depozite de materiale de construcții.
Art. 43. -  Reintegrarea m natură a deșeurilor nefolosibile și nereciclabile cuprinde următoarele faze:
* utilizarea deșeurilor de materiale brute pentru umpluturi;
* refacerea peisajului natural în zonele de folosire a deșeurilor prin taluzări adecvate și, lucrări de protecție aferente, inclusiv refacerea straiului vegetai și s plantațiilor.
''Obligații și răspunderi privind postutilizarea construcțiilor''
Art. 44. -  Obligații și răspunderi ale proprietarilor și administratorilor cu acordul proprietarilor
Asigurarea, declanșarea activităților și realizarea lucrărilor din etapa de postutilizare prin:
a) asigurarea - fondurilor necesare pentru proiectarea și executarea lucrărilor;
b) elaborarea documentației tehnice aferente de către persoane1e fizice sau juridice autorizate pentru asemenea lucrări;
c) obținerea avizelor necesare și a autorizației de desființare de la autoritățile competente;
d) încredințarea execuției lucrărilor din etapa ele postutilizare unor persoane fizice sau juridice autorizate în construcții;
e) urmărirea respectării condițiilor de cantate stabilite pe baza exigențelor esențiale, precum și a recondiționăm și reciclării în grad cât mai ridicat a materialelor și produselor rezultate din demontarea și demolarea construcției.
Art. 45. -  Obligații și răspunderi ale proiectanților:
a) elaborarea documentației tehnice aferente lucrărilor de demolare, reciclare și utilizare a materialelor rezultate;
b) asigurarea, prin soluțiile tehnice și tehnologice de demontare și demolare adoptate, a respectării prevederilor din avize și autorizația de desființare, a condițiilor tehnice de calitate corespunzătoare exigențelor esențiale, precum și a unui grad cât mai ridicat de recuperare, recondiționare și reciclare a materialelor și produselor rezultate din demontare și demolare;
c) asigurarea asistenței tehnice solicitate de proprietar pentru aplicarea soluțiilor din proiect.
Art. 46. -  Obligații și răspunderi ale executanților:
a) începerea execuției lucrărilor de demolare numai pe baza autorizației de desființare și a documentației tehnice verificate, funcție de categoria de importanță a construcției;
b) respectarea prevederilor din documentația ierunca aferentă și din autorizația de desființare:
c) realizarea condițiilor de calitate prevăzute în documentația tehnică;
d) instruirea personalului asupra procesului tehnologic, asupra succesiunii fazelor și operațiunilor și a măsurilor de protecția muncii;
e) luarea măsurilor de protecție a vecinătăților prin evitarea de transmitere a vibrațiilor puternice sau a șocurilor, prin degajări mari de praf, precum și prin asigurarea acceselor necesare la aceste vecinătăți.
Capitolul V
'''Dispoziții finale'''
Art. 47. -  Activitatea de urmărire a comportării în exploatare și intervenții în timp și cea privind postutilizarea construcțiilor se vor executa cu respectarea reglementărilor tehnice în vigoare. Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului va lua măsuri pentru îmbunătățirea reglementărilor existente privind:
a) instrucțiunile cadru pentru urmărirea comportării în exploatare și intervențiile în timp asupra construcțiilor;
b) instrucțiunile tehnice pentru urmărirea comportării iii exploatare și intervențiile în timp privind construcțiile alcătuite din diferite materiale;
c) instrucțiuni tehnice (revizuire) pentru urmărirea comportării în exploatare și intervenții în timp privind categoriile de construcții și de lucrări de construcții cu destinație curentă;
d) îndrumătoare (ghiduri) tehnice privind metode, procedee, aparatură și echipamente specifice, recomandate pentru activitățile de urmărire a comportării în exploatare a construcțiilor și intervențiile în timp asupra acestora;
e) instrucțiuni tehnice privind demolarea parțială sau totală a construcțiilor.
Art. 48. -  Organele administrației publice centrale vor lua măsuri ca unitățile specializate de profil să revizuiască instrucțiunile tehnice în vigoare privind urmărirea comportării în exploatare și intervenții în timp, pentru categoriile de construcții și lucrări de construcții specifice domeniului lor de activitate.
Art. 49. -  Urmărirea aplicării și controlul respectării prevederilor prezentului regulament se fac de către Inspecția de stat în construcții, lucrări -  publice, urbanism și amenajarea teritoriului.
Art. 50. -  Finanțarea activităților prevăzute în acest regulament se face potrivit prevederilor legale.
Madalina
3.484 de modificări
Adus de la „http://wiki.civvic.ro/wiki/Special:MobileDiff/9827”

Meniu de navigare