Monitorul Oficial 312/1994

Monitorul Oficial al României

Anul VI, Nr. issue::0312 - Partea I - Miercuri, 9 noiembrie year::1994

Hotărâri ale Camerei Deputaților

Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Camerei Deputaților nr. 59/1992 privind aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților

Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - Hotărârea Camerei Deputaților nr. 59/1992 privind aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților se modifică după cum urmează:

• Se completează componența Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic (anexa nr. 6) cu domnul deputat Teodor Moldovan, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

p. Președintele Camerei Deputaților, Marțian Dan | București, 3 noiembrie 1994 | Nr. 32.

Hotărâri ale Senatului

Hotărâre privind bugetul de venituri și cheltuieli al Senatului pe anul 1995

În temeiul art. 61 alin. (1) și al art. 64 din Constituția României, precum și al art. 24 lit. k), art. 179 și 184 din Regulamentul Senatului,

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - (1) Bugetul de venituri și cheltuieli al Senatului pe anul 1995, finanțat din resurse de la bugetul de stat, se stabilește la suma de 21.149.312 mii lei, din care:

a) Cheltuieli curente: 19.191.012 mii lei

din care:

• cheltuieli de personal: 12.990.994 mii lei
• cheltuieli materiale și servicii: 6.200.018 mii lei

b) Cheltuieli de capital: 1.958.300 mii lei.

(2) Detalierea cheltuielilor pe structura clasificației bugetului de stat se prezintă în anexă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Modificările bugetului Senatului, ca urmare a rectificărilor bugetului de stat ce vor avea loc în cursul anului 1995, precum și lista cu dotările independente ce se pot procura în anul 1995 în limita cifrei totale prevăzute în anexă pentru cheltuieli de capital vor putea fi aprobate de către Biroul permanent al Senatului.

Art. 3. - Biroul permanent al Senatului va stabili norma de consum de carburanți pentru autoturismele din parcul propriu și din cel al birourilor senatoriale, precum și plafoanele în limita cărora pot fi efectuate cheltuieli pentru convorbirile telefonice interne, procurarea de rechizite și altele, în vederea încadrării în cifrele bugetare aprobate.

Art. 4. - Posturile vacante la data adoptării legii bugetului de stat pe anul 1995 vor putea fi ocupate în cursul anului 1995, în limita numărului mediu aprobat.

Art. 5. - Bugetul Senatului, adoptat prin prezenta hotărâre, va fi înaintat Guvernului, în vederea includerii lui în bugetul de stat.

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 31 octombrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Senatului, prof. univ. dr. Oliviu Gherman | București, 31 octombrie 1994 | Nr. 33.

Anexă

Bugetul de venituri și cheltuieli al senatului
pe anul 1995

Denumirea indicatorilor	Cod	Suma -mii lei-
Total cheltuieli		21.149.312
din care:
1. Cheltuieli curente:	01	19.191.012
A. Cheltuieli de personal	02	12.990.994
- cheltuieli cu salariile	10	6.176.749
- contribuții pentru asigurările sociale de stat	11	1.513.073
- cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de șomaj	12	307.958
- deplasări, detașări, transferări	13	4.993.214
B. Cheltuieli materiale și servicii	20	6.200.018
- cheltuieli pentru întreținere și gospodărie	24	1.808.838
- materiale și prestări de servicii cu caracter funcțional	25	187.760
- obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată și echipament	26	527.820
- reparații curente	27	195.520
- cărți și publicații	29	158.600
- alte cheltuieli	30	3.321.480
2. Cheltuieli de capital	70	1.958.300

Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 32/1993 privind aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Senatului

În temeiul art. 30 alin. 3 din Regulamentul Senatului,

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - Hotărârea Senatului nr. 32/1993 privind aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Senatului se modifică după cum urmează:

1. La anexa nr. XII - Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări:

• se includ în componența comisiei domnii senatori Cristian-Sorin Dumitrescu (Partidul Democrat) și Dumitru Pustai (Partidul Unității Naționale Române).

2. La anexa nr. XIII - Comisia pentru cercetarea abuzurilor și petiții:

• doamna senator Doina Florica Ignat (Partidul Unității Naționale Române) se include în componența comisiei în locul domnului senator Dumitru Pustai (Partidul Unității Naționale Române).

Președintele Senatului, prof. univ. dr. Oliviu Gherman | București, 31 octombrie 1994 | Nr. 34.

Decrete

Decret privind trecerea direct în retragere a unui general din Ministerul Apărării Naționale

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) și ale art. 99 alin. (1) din Constituția României,

având în vedere propunerea ministrului apărării naționale,

Președintele României decretează:

Articol unic. - Pe data de 2 noiembrie 1994, generalul-maior Trăistaru Aurică se trece direct în retragere, prin aplicarea art. 46 lit. a) din Statutul corpului ofițerilor.

Președintele României, Ion Iliescu

În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnăm acest decret.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu

București, 31 octombrie 1994 | Nr. 204.

Decizii ale Curții Constituționale

Decizia Nr. 53 din 18 mai 1994

Viorel Mihai Ciobanu - președinte

Mihai Constantinescu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Raul Petrescu - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent.

Pe rol soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. 5 și alin. 6 din Legea nr. 32/1991, republicată, invocată de Federația sindicatelor libere din morărit și panificație în cauza ce formează obiectul Dosarului nr. 266/1993 al Tribunalului Municipiului București - Secția contencios administrativ.

La apelul nominal făcut în ședință publică părțile au fost lipsă.

Procedura legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele completului dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției.

Curtea Constituțională,

deliberând asupra excepției de neconstituționalitate invocată, reține următoarele:

Federația sindicatelor libere din morărit și panificație a invocat, în fața Tribunalului Municipiului București - Secția contencios administrativ, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 alin. 5 și 6 din Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii, arătând că prin textele de lege amintite sunt încălcate dispozițiile art. 4 alin. (2) și ale art. 53 alin. (2) din Constituție, care consacră principiul egalității cetățenilor și cel al justei așezări a sarcinilor fiscale. Se consideră că Legea nr. 32/1991 este o lege organică și, drept urmare, Guvernul nu poate fi împuternicit să modifice grila de impozitare, această atribuție revenind Parlamentului. De asemenea, se susține că prin dispozițiile art. 7 alin. 5 din legea sus-amintită este încălcat principiul constituțional al egalității în drepturi a cetățenilor, deoarece pentru salariații care realizează venituri în valută impozitul se calculează în lei și se încasează în valută. Se apreciază că prin Legea nr. 32/1991 se instituie aplicarea unei fiscalități excesive masei salariale în raport cu prevederile Legii nr. 12/1991 privind impozitul pe profit, care stabilește pentru agenții economici un grad de fiscalitate mult mai redus.

Prin Încheierea din 30 iunie 1994, Tribunalul Municipiului București - Secția contencios administrativ a sesizat Curtea cu soluționarea excepției, exprimându-și opinia în sensul respingerii acesteia ca fiind neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, au fost solicitate puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.

În punctul de vedere primit de la Guvern se solicită respingerea excepției ca urmare a faptului că Legea nr. 32/1991 este ordinară și nu organică (având în vedere dispozițiile art. 72 din Constituție), iar nemodificarea grilei de impozitare ar duce la păgubirea salariaților în cazul indexărilor, apoi calculul impozitelor este normal să se facă în lei pentru că moneda națională este leul (art. 136 din Constituție) și, în sfârșit, invocarea Legii privind impozitul pe profit în comparație cu cea privind impozitul pe salarii este nejustificată, în speță cele două reglementări având obiecte total diferite.

Senatul și Camera Deputaților nu au comunicat punctul lor de vedere.

Curtea Constituțională,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, prevederile art. 7 alin. 5 și alin. 6 din Legea nr. 32/1991, precum și dispozițiile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea constată că este competentă să soluționeze excepția de neconstituționalitate deoarece textul de lege ce face obiectul acesteia a fost adoptat prin Legea nr. 35/1993.

În motivarea excepției se susține că Legea nr. 32/1991 este o lege organică. Prevederile referitoare la impozite și taxe se stabilesc însă, potrivit art. 138 din Constituție, prin lege ordinară, astfel cum s-a statuat prin Decizia Curții Constituționale nr. 5/1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 22 iulie 1992. De aceea motivul invocat este nefondat, domeniile rezervate legii organice fiind limitativ prevăzute de Constituție în art. 72 alin. (3) și de strictă interpretare.

În legătură cu prevederile art. 7 alin. 6 din Legea nr. 32/1991, se constată că prin indexare nu se modifică grila de impozitare, așa cum se arată în motivarea excepției de neconstituționalitate, ci se actualizează nivelul venitului salarial impozabil, în corelare cu creșterea indicelui de inflație. Este adevărat că impozitul crește, dar aceasta numai ca urmare a creșterii bazei de impozitare.

Deci indexarea este menită să asigure semnificația inițială a prevederilor adoptate de legiuitor în condițiile inflației.

Astfel încât nici sub acest aspect motivul de neconstituționalitate nu poate fi reținut.

În ce privește susținerea conform căreia fiscalitatea asupra salariilor ar fi excesivă în raport cu prevederile Legii nr. 12/1991 privind impozitul pe profit, Curtea constată că, pe fond, sunt elemente de ordin economic total diferite, care au condus la reglementările cuprinse în cele două legi. În consecință, nu se poate susține că se încalcă principiul constituțional al egalității în drepturi a cetățenilor, prevăzut la art. 16 din Constituție, deoarece cele două legi - Legea nr. 12/1991 și Legea nr. 32/1991 - au obiecte de reglementare diferite și ele se aplică egal tuturor cetățenilor ce intră sub incidența fiecăreia dintre ele. Principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite.

În legătură cu contestarea constituționalității art. 7 alin. 5 din Legea nr. 32/1991 se constată că, întrucât obiectul procesului este legat de plata unor ajutoare, prevederea legală respectivă nu constituie o dispoziție de care depinde judecarea cauzei, în sensul art. 23 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, astfel încât excepția, sub acest aspect, urmează a fi respinsă.

Față de cele arătate, potrivit art. 144 lit. c) din Constituție, art. 13 lit. A. c) și art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,

Curtea Constituțională
În numele legii
Decide:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. 5 și alin. 6 din Legea nr. 32/1991, invocată de Federația sindicatelor libere din morărit și panificație în cauza ce formează obiectul Dosarului nr. 266/1993 al Tribunalului Municipiului București - Secția contencios administrativ.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 mai 1994.

Președinte, prof. univ. dr. Viorel Mihai Ciobanu.

  Magistrat-asistent, Florentina Geangu.

Decizia Nr. 70 din 20 iunie 1994

Viorel Mihai Ciobanu - președinte

Mihai Constantinescu - judecător

Antonie Iorgovan - judecător

Florentina Geangu - magistrat-asistent.

Completul de judecată, convocat potrivit prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constată:

Prin Încheierea din 9 martie 1994, pronunțată în Dosarul nr. 1546/1994, Judecătoria Sectorului 2, București, a sesizat din oficiu Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederii art. I pct. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 12/1994, pe motiv că această prevedere a fost emisă prin exces de putere, cu încălcarea limitelor abilitării acordate prin Legea nr. 4/1994. În acest sens, se susține că, modificându-se art. 37 din Legea nr. 32/1968, prin precizarea obligației de citare și a organului care a aplicat sancțiunea sau a altor persoane interesate, s-ar fi reglementat mai mult decât o problemă „de competență de rezolvare a plângerilor", cu care fusese investit Guvernul prin legea de abilitare.

În baza art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 au fost solicitate puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.

Guvernul, în punctul său de vedere, susține că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată întrucât prin modificarea art. 37 din Legea nr. 32/1968, în sensul obligării instanței de a cita atât pe cel care a făcut plângerea, cât și organul care a aplicat sancțiunea, se asigură aplicarea principiului contradictorialității, specific procesului civil, care este de natură să garanteze o justă soluționare a cauzei. În consecință, se apreciază că modificarea adusă art. 37 din Legea nr. 32/1968 prin Ordonanța Guvernului nr. 12/1994 nu depășește puterile conferite acestuia prin Legea nr. 4/1994, care trebuie interpretată atât în spiritul, cât și în litera ei.

Camera Deputaților și Senatul nu au comunicat punctul lor de vedere.

Curtea Constituțională,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederea de la art. I pct. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 12/1994, Legea nr. 4/1994, precum și dispozițiile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, reține următoarele:

Prin art. 1 lit. n) din Legea nr. 4/1994, Guvernul a fost abilitat de a emite ordonanțe cu privire la modificarea Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, sub aspectul majorării limitelor amenzilor pentru contravențiile de competența Guvernului și modificării acestor limite între 50.000 și 1.000.000 lei, precum și al modificării competenței de rezolvare a plângerilor.

În temeiul legii de abilitare, Guvernul a emis Ordonanța nr. 12 din 14 ianuarie 1994, prin care a modificat unele dispoziții ale Legii nr. 32/1968. În acest sens, prin dispozițiile art. I pct. 3 al ordonanței a fost modificat art. 37 din Legea nr. 32/1968 astfel: „Plângerea împreună cu dosarul cauzei se trimite de îndată judecătoriei competente, care citează pe cel care a făcut plângerea, organul care a aplicat sancțiunea, precum și orice altă persoană în măsură să contribuie la rezolvarea justă a cauzei".

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prin modificarea art. 37 din Legea nr. 32/1968, Guvernul a depășit limitele abilitării acordate de Legea nr. 4/1994, care se referea numai la cuantumul amenzii și competența de rezolvare a plângerilor, or citarea este o problemă de procedură.

Curtea constată că, într-adevăr, abilitarea acordată Guvernului prin Legea nr. 4/1994 se referă la cuantumul amenzii și la competența de soluționare a plângerilor și că citarea este o problemă de procedură.

De asemenea, Curtea constată că art. 37 din Legea nr. 32/1968, în forma anterioară Ordonanței Guvernului nr. 12/1994, reglementa exclusiv obligația de citare a celui care a formulat plângerea. Această limitare a citării numai în ce privește contestatorul era însă neconstituțională și deci abrogată potrivit art. 150 alin. (1) din Constituție. Instituind, implicit, interdicția citării agentului constatator, ca și a altor persoane care ar putea să contribuie la soluționarea plângerii, prevederea respectivă reprezenta o limitare neconstituțională a dreptului de apărare prevăzut la art. 24 și a liberului acces la justiție prevăzut la art. 21 din Constituție, precum și a înseși ideii de justiție care, în contenciosul rezultat din aplicarea unei contravenții, presupune, în mod necesar, respectarea, fără nici o restricție, a principiului contradictorialității.

Soluționarea plângerii împotriva unei contravenții impune participarea agentului constatator, deoarece contradictorialitatea este între acesta și contravenient. De aceea este necesară garantarea posibilității de a-și justifica măsura luată. Altminteri, dreptul său la apărare este încălcat. De asemenea, liberul acces la justiție presupune asigurarea posibilității participării agentului autorității publice la soluționarea litigiului, în vederea apărării intereselor legitime în virtutea cărora a luat măsura sancționatoare. În același timp, contradictorialitatea de care depinde realizarea justiției implică și participarea oricărei alte persoane ce ar putea contribui la soluționarea cauzei, deoarece o determinantă esențială a înfăptuirii justiției este aflarea adevărului și elucidarea tuturor aspectelor necesare pentru corecta aplicare a legii.

Pentru toate aceste motive, în forma sa anterioară Ordonanței Guvernului nr. 12/1994, art. 37 din Legea nr. 32/1968 era în contradicție cu dispozițiile constituționale menționate, astfel încât, în litigiile determinate de contestarea unei contravenții, singura soluție conformă Constituției este aplicarea regulii de drept comun. De aceea art. I pct. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 12/1994 nu face decât să exprime o soluție care, dacă nu ar fi consacrat-o, ar fi fost aceeași. Or, nu poate fi neconstituțională o prevedere care dă expresie unor cerințe constituționale. Este adevărat că abilitarea se referea exclusiv la cuantumul amenzii și la competența de soluționare a plângerilor, dar toate aceste aspecte priveau nemijlocit Legea nr. 32/1968, pe care Guvernul, modificând-o, nu putea să nu constate că regula anterioară de citare exclusiv a contestatorului este neconstituțională și, deci, abrogată conform art. 150 alin. (1) din Constituție, ceea ce atrage aplicarea dreptului comun, deoarece altminteri ar fi însemnat ca, deși modifică actul ce cuprindea prevederea respectivă, să lase ca ea să-și producă în continuare efecte, în contradicție evidentă cu dispozițiile constituționale. În consecință, Guvernul, precizând obligația de citare, era îndreptățit să coreleze prevederile art. 37 din Legea nr. 32/1968 cu cerințele Constituției.

De altfel, cu privire la neconstituționalitatea art. 37 din Legea nr. 32/1968, în forma sa anterioară Ordonanței Guvernului nr. 12/1994, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 8/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 9 mai 1994, în sensul că această prevedere este neconstituțională și că numai prin modificarea ei, prin ordonanța sus-menționată, cerințele art. 21 și 23 din Constituție și ale principiului contradictorialității au fost respectate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, precum și al art. 13 lit. A. c), al art. 24 alin. (2) și al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,

Curtea Constituțională
În numele legii
Decide:

Respinge ca vădit nefondată excepția de neconstituționalitate a art. I pct. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 12/1994, invocată, din oficiu, de Judecătoria Sectorului 2, București.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată la 20 iunie 1994.

Președinte, prof. univ. dr. Viorel Mihai Ciobanu.

  Magistrat-asistent, Florentina Geangu.

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre pentru aprobarea Acordului dintre Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului din România și Ministerul Gospodăririi Apelor din Republica Populară Chineză privind colaborarea în domeniul gospodăririi apelor

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă Acordul dintre Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului din România și Ministerul Gospodăririi Apelor din Republica Populară Chineză privind colaborarea în domeniul gospodăririi apelor, semnat la Beijing în luna martie 1994.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 27 octombrie 1994 | Nr. 744.

Contrasemnează: Ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului, Aurel Constantin Ilie Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Teodor Viorel Meleșcanu

Hotărâre pentru aprobarea Convenției dintre Ministerul Muncii și Protecției Sociale din România și Ministerul Muncii și Problemelor Sociale din Republica Cehă privind colaborarea în domeniile muncii, politicii sociale și politicii utilizării forței de muncă

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă Convenția dintre Ministerul Muncii și Protecției Sociale din România și Ministerul Muncii și Problemelor Sociale din Republica Cehă privind colaborarea în domeniile muncii, politicii sociale și politicii utilizării forței de muncă, semnată la București la 6 octombrie 1994.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 27 octombrie 1994 | Nr. 745.

Contrasemnează: Ministru de stat, ministrul muncii și protecției sociale, Dan Mircea Popescu p. Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Marcel Dinu, secretar de stat

Hotărâre privind garantarea creditului extern și extinderea aplicării Hotărârii Guvernului nr. 565/1993 în vederea achiziționării a trei aeronave tip Boeing de către Societatea Comercială „Compania de Transporturi Aeriene Române - TAROM" - S.A.

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Hotărârea Guvernului nr. 565 din 15 octombrie 1993 privind scutirea de impozit pe redevențele plătite de Compania de Transporturi Aeriene Române „TAROM" - S.A. pentru achiziționarea de aeronave tip Boeing își extinde aplicabilitatea și pentru următoarele trei aeronave Boeing ce urmează a fi achiziționate în baza aceluiași contract de cumpărare P.A. - 1737/92 în sistem „financial lease" și a creditului garantat de Guvernul american prin EXIMBANK - S.U.A., precum și a garanției Ministerului Finanțelor.

Art. 2. - Se autorizează Comitetul interministerial de garanții și credite de comerț exterior ca, prin derogare de la prevederile anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 293/1992, să aprobe garantarea în proporție de 100% a creditului extern în valoare de 94 milioane dolari S.U.A., acordat de EXIMBANK - S.U.A. Societății Comerciale „Compania de Transporturi Aeriene Române - TAROM" - S.A., plus costurile aferente în vederea emiterii garanției de către Ministerul Finanțelor.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 31 octombrie 1994 | Nr. 746.

Contrasemnează: Ministrul transporturilor, Aurel Novac Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu