Monitorul Oficial 16/1994

De la wiki.civvic.ro
Sari la navigare Sari la căutare


Monitorul Oficial al României

Anul VI, Nr. issue::0016 - Partea I - Vineri, 21 ianuarie year::1994

Decizii

Decizie privind asigurarea conducerii Senatului pe perioada 17-31 ianuarie 1994

În conformitate cu art. 26 din Regulamentul Senatului,

Președintele Senatului decide:

Articol unic. - Pe perioada absenței din țară a președintelui Senatului - 17-31 ianuarie 1994 - conducerea Senatului va fi asigurată de domnul senator Doru Ioan Tărăcilă, vicepreședinte al Senatului.

Președintele Senatului, prof. univ. dr. Oliviu Gherman | București, 14 ianuarie 1994 | Nr. 1.



Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre privind înființarea Societății Comerciale „Ceritex” - S.A. Brașov

În temeiul Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale,

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se înființează Societatea Comercială „Ceritex” - S.A. Brașov, prin reorganizarea Secției Brașov, din cadrul Institutului de Cercetare Științifică și Inginerie Tehnologică pentru Mașini și Utilaje Agricole București-Băneasa, ca persoană juridică cu sediul în municipiul Brașov, șos. Cristianului nr. 2, județul Brașov.

Art. 2. - Societatea Comercială „Ceritex” - S.A. Brașov se va organiza și va funcționa în conformitate cu statutul prevăzut în anexă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 3. - Obiectul de activitate al Societății Comerciale „Ceritex” - S.A. Brașov este prevăzut în statutul acesteia.

Art. 4. - Capitalul social este de 509,3 milioane lei, din care 444,1 milioane lei, valoarea mijloacelor fixe, și 65,2 milioane lei, valoarea mijloacelor circulante.

Art. 5. - Activul și pasivul Secției Brașov din cadrul Institutului de Cercetare Științifică și Inginerie Tehnologică pentru Mașini și Utilaje Agricole București-Băneasa se preiau de Societatea Comercială „Ceritex” - S.A. Brașov pe bază de protocol, conform datelor din bilanțul contabil la data de 31 decembrie 1993.

Art. 6. - Personalul care trece la Societatea Comercială „Ceritex” - S.A. Brașov se consideră transferat.

Art. 7. - Ministerul Industriilor va aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 18 decembrie 1993 | Nr. 726.

Contrasemnează:

Ministrul industriilor,
Dumitru Popescu
Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Florin Georgescu
Ministru de stat, președintele Consiliului pentru Coordonare, Strategie și Reformă Economică,
Mircea Coșea
Ministrul cercetării și tehnologiei,
Doru Dumitru Palade


Anexă

Statutul Societății Comerciale „Ceritex” - S.A. Brașov

Capitolul I
Denumirea, forma juridică, sediul, durata
Articolul 1
Denumirea societății

Denumirea societății este Societatea Comercială „Ceritex” - S.A. Brașov.

În toate actele, facturile, anunțurile, publicațiile și alte acte emanând de la societate, denumirea societății va fi precedată sau urmată de cuvintele „societate pe acțiuni” sau inițialele „S.A.”, de capitalul social și numărul de înregistrare la Registrul comerțului.

Articolul 2
Forma juridică a societății

Societatea Comercială „Ceritex” - S.A. Brașov este persoană juridică română, având forma juridică de societate pe acțiuni. Aceasta își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și cu prezentul statut.

Articolul 3
Sediul societății

Sediul societății este în România, municipiul Brașov, șos. Cristianului nr. 12, județul Brașov. Sediul societății poate fi schimbat în altă localitate din România, pe baza hotărârii adunării generale a acționarilor, potrivit legii.

Societatea poate avea sucursale, filiale, reprezentanțe, agenții, situate și în alte localități din țară și în străinătate.

Articolul 4
Durata societății

Durata societății este nelimitată, cu începere de la data înregistrării la Registrul comerțului.

Capitolul II
Scopul și obiectul de activitate al societății
Articolul 5

Scopul societății este: cercetarea, proiectarea, producerea și comercializarea de utilaje din domeniile conversiei energiei eoliene și a altor energii, al industriei alimentare, alimentației publice și construcțiilor de mașini, precum și în alte domenii conexe, și realizarea de profit.

Articolul 6

Obiectul de activitate al societății este: cercetarea științifică, proiectarea constructivă tehnologică, proiectarea, producerea și comercializarea în țară și în străinătate de mașini și utilaje pentru investiții, construcții, mașini și utilaje agricole în industria construcțiilor de mașini, studii de fezabilitate, de cercetare pentru produse și tehnologii, studii de prognoză, studii de marketing, execuție da modele funcționale, modele experimentale, unicate, prototipuri și produse de serie mică, execuție de SDV-uri și de standuri, activitate de asistență tehnică, service și reparații, execuție de piese de schimb și subansambluri, execuție de standuri, aparatură și echipamente pentru încercarea și verificarea subansamblurilor, mașinilor și utilajelor, avizarea modelelor experimentale și omologarea prototipurilor și a laturilor seriei zero, comercializarea de produse, subansambluri și componente noi sau recondiționate din activitatea proprie sau în colaborare cu altă firmă din țară sau din străinătate, inclusiv în regim de consignație, diverse prestări de servicii, efectuarea operațiunilor de comerț exterior, operațiuni de credit și cooperare cu firme străine.

Capitolul III
Capitalul social, acțiunile
Articolul 7
Capitalul social

Capitalul social inițial este fixat la suma de 509.295 milioane lei, împărțit în 101.859 acțiuni nominative în valoare nominală de 5.000 lei fiecare, în întregime subscrise de acționar.

Capitalul social inițial, împărțit în acțiuni nominative de 5.000 lei fiecare, este în întregime subscris de statul român, în calitate de acționar unic, și vărsat în întregime la data constituirii societății.

Capitalul social inițial este deținut integral de statul român, ca acționar unic, până la transmiterea acțiunilor din proprietatea statului către terțe persoane fizice sau juridice, române sau străine, în condițiile legii.

Articolul 8
Acțiunile

Acțiunile nominative ale societății vor cuprinde toate elementele prevăzute de lege.

Acțiunile vor purta timbrul sec al societății și semnătura a doi administratori.

Societatea va ține evidența acțiunilor într-un registru numerotat, sigilat și parafat de președintele consiliului de administrație, care se păstrează la sediul societății.

Articolul 9
Reducerea sau mărirea capitalului social

Capitalul social poate fi redus sau mărit pe baza hotărârii adunării generale extraordinare a acționarilor, în condițiile și cu respectarea procedurii prevăzute de lege.

Articolul 10
Drepturi și obligații decurgând din acțiuni

Fiecare acțiune subscrisă și vărsată de acționari potrivit legii conferă acestora dreptul la un vot în adunarea generală a acționarilor, dreptul de a alege și de a fi ales în organele de conducere, dreptul de a participa la distribuirea profitului, conform prevederilor prezentului statut și dispozițiilor legale, respectiv la alte drepturi prevăzute în statut.

Deținerea acțiunii implică adeziunea, de drept, la statut.

Drepturile și obligațiile legate de acțiuni urmează acțiunile în cazul trecerii lor în proprietatea altor persoane.

Obligațiile societății sunt garantate cu capitalul social al acesteia, iar acționarii răspund în limita valorii acțiunilor pe care le dețin.

Patrimoniul societății nu poate fi grevat de datorii sau de alte obligații personale ale acționarilor. Un creditor al unui acționar poate formula pretenții asupra părții din profitul societății care i se va repartiza de către adunarea generală a acționarilor sau a cotei-părți cuvenite acestuia la lichidarea societății, efectuată în condițiile prezentului statut.

Articolul 11
Cesiunea acțiunilor

Acțiunile sunt indivizibile cu privire la societate, care nu recunoaște decât un proprietar pentru fiecare acțiune.

Cesiunea parțială sau totală a acțiunilor între acționari sau terți se face în condițiile și cu procedura prevăzute de lege.

Articolul 12
Pierderea acțiunilor

În cazul pierderii unor acțiuni, proprietarul va trebui să anunțe consiliul de administrație și să facă public faptul prin presă, în cel puțin două ziare de largă circulație din localitatea în care se află sediul societății. După 6 luni va putea obține un duplicat al acțiunii.

Capitolul IV
Adunarea generală a acționarilor
Articolul 13
Atribuții

Adunările generale ale acționarilor sunt ordinare și extraordinare și au următoarele atribuții principale:

a) aprobă structura organizatorică a societății și numărul de posturi, precum și normativul de constituire a compartimentelor funcționale și de producție;

b) aleg membrii consiliului de administrație și ai comisiei de cenzori, inclusiv cenzorii supleanți, le stabilesc remunerarea, îi descarcă de activitate și îi revocă;

c) aleg directorul general, îl descarcă de activitate și îl revocă; directorul general este și președintele consiliului de administrație;

d) stabilesc salarizarea personalului angajat, în funcție de studii și munca efectiv prestată, cu respectarea limitei minime de salarizare prevăzute de lege;

e) stabilesc nivelul de salarizare a membrilor consiliului de administrație, a directorului general și a membrilor comisiei de cenzori, în conformitate cu prevederile legale;

f) stabilesc bugetul de venituri și cheltuieli și, după caz, programul de activitate pe exercițiul economico-financiar următor;

g) examinează, aprobă sau modifică bilanțul și contul de profit și pierderi după analizarea rapoartelor consiliului de administrație și al comisiei de cenzori, aprobă repartizarea profitului conform legii;

h) hotărăsc cu privire la contractarea de împrumuturi bancare pe termen lung, inclusiv a celor externe; stabilesc competențele și nivelul de contractare a împrumuturilor bancare curente, a creditelor comerciale și a garanțiilor; aprobă orice fel de credit financiar acordat de societate;

i) hotărăsc cu privire la înființarea și desființarea de sucursale, filiale și agenții;

j) hotărăsc cu privire la mărirea sau reducerea capitalului social, la modificarea numărului de acțiuni sau a valorii nominale a acestora, precum și la cesiunea acțiunilor;

k) hotărăsc cu privire la adoptarea sau modificarea statutului, precum și la transformarea formei juridice a societății;

l) hotărăsc cu privire la fuziunea, divizarea, dizolvarea și lichidarea societății;

m) analizează rapoartele consiliului de administrație privind stadiul și perspectivele societății cu referire la profit și dividende, poziția pe piața internă și internațională, nivelul tehnic, calitatea, forța de muncă, protecția mediului, relațiile cu clienții;

n) hotărăsc cu privire la acționarea în justiție a membrilor consiliului de administrație, a directorului general și a cenzorilor, pentru paguba pricinuită societății;

o) hotărăsc în orice alte probleme privind societatea.

Atribuțiile adunărilor generale ordinare și extraordinare ale acționarilor se diferențiază potrivit legii.

Articolul 14
Convocarea adunării generale a acționarilor

Adunarea generală a acționarilor se convoacă de președintele consiliului de administrație sau de vicepreședinte pe baza împuternicirii date de președinte.

Adunările generale ordinare au loc cel puțin o dată pe an, la 2 luni de la încheierea exercițiului economico-financiar, pentru examinarea bilanțului contabil și a contului de profit și pierderi pe anul precedent și pentru stabilirea programului de activitate și a bugetului pe anul în curs.

Adunările generale extraordinare se convoacă la cererea acționarilor reprezentând cel puțin 1/3 din capitalul social, la cererea comisiei de cenzori, precum și în cazul în care capitalul social s-a diminuat cu mai mult de 10% timp de 2 ani consecutiv, cu excepția primilor 2 ani de la înființarea societății.

Adunarea generală va fi convocată de administratori de câte ori va fi nevoie, în conformitate cu dispozițiile din statut, cu cel puțin 15 zile înainte de data stabilită.

Convocarea va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, și într-unul din ziarele de largă circulație din localitatea în care se află sediul societății sau din cea mai apropiată localitate.

Convocarea va cuprinde locul și data ținerii adunării, precum și ordinea de zi, cu arătarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunării.

Când în ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea statutului, convocarea va trebui să cuprindă textul integral al propunerilor.

Adunarea generală a acționarilor se întrunește la sediul societății sau în alt loc indicat în convocare.

Articolul 15
Organizarea adunării generale a acționarilor

Adunarea generală ordinară este constituită valabil și poate lua hotărâri dacă la prima convocare acționarii prezenți sau reprezentați dețin cel puțin 2/3 din capitalul social, iar la a doua convocare, dacă dețin cel puțin 1/2 din capitalul social.

Adunarea generală extraordinară este constituită valabil și poate lua hotărâri, dacă la prima convocare acționarii prezenți sau reprezentați dețin cel puțin 3/4 din capitalul social, iar la a doua convocare, dacă dețin cel puțin 1/2 din capitalul social.

Adunarea generală a acționarilor este prezidată de președintele consiliului de administrație, iar în lipsa acestuia, de către vicepreședinte, desemnat de președinte.

Președintele consiliului de administrație desemnează, dintre membrii adunării generale, un secretar care să verifice lista de prezență a acționarilor și să întocmească procesul-verbal al adunării.

Procesul-verbal al adunării se va scrie într-un registru sigilat și parafat. Procesul-verbal va fi semnat de persoana care a prezidat ședința și de secretarul care l-a întocmit.

La ședințele ordinare și extraordinare ale adunării generale a acționarilor, în care se dezbat probleme privitoare la raporturile de muncă cu personalul societății, pot fi invitați și reprezentanții sindicatului și ai salariaților.

Articolul 16
Exercitarea dreptului de vot în adunarea generală a acționarilor

Hotărârile adunărilor generale ale acționarilor se iau prin vot deschis.

Acționarii votează, de regulă, prin ridicarea mâinii.

La propunerea persoanei care prezidează sau a unui grup de acționari prezenți sau reprezentați, care dețin cel puțin 1/4 din capitalul social, se va putea decide ca votul să fie secret.

Votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administrație și a cenzorilor, pentru revocarea și pentru luarea hotărârilor referitoare la răspunderea administratorilor.

Hotărârile adunării generale sunt obligatorii chiar pentru acționarii absenți sau nereprezentați.

Articolul 17

Până la aplicarea prevederilor art. 39 din Legea privatizării societăților comerciale nr. 58/1991, interesele capitalului de stat vor fi reprezentate de doi împuterniciți mandatați de Ministerul Finanțelor și un împuternicit mandatat de Ministerul Industriilor.

Capitolul V
Consiliul de administrație
Articolul 18
Organizare

Societatea este administrată de către consiliul de administrație compus din 3 administratori, aleși de adunarea generală a acționarilor pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realeși pe noi perioade de 4 ani, care pot avea calitatea de acționari.

Când se creează un loc vacant în consiliul de administrație, adunarea generală a acționarilor alege un nou administrator pentru completarea locului vacant. Durata pentru care este ales noul administrator pentru a ocupa locul vacant va fi egală cu perioada care a rămas până la expirarea mandatului predecesorului său.

Consiliul de administrație este condus de un președinte.

Componența consiliului de administrație se stabilește de adunarea generală a acționarilor.

La prima ședință, consiliul de administrație alege dintre membrii săi un președinte și un vicepreședinte.

Consiliul de administrație se întrunește la sediul societății ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui sau la cererea unei treimi din numărul membrilor săi. El este prezidat de președinte, iar în lipsa acestuia, de vicepreședinte. Președintele numește un secretar, fie dintre membrii consiliului de administrație, fie din afara acestuia.

Pentru valabilitatea deciziilor este necesară prezența a cel puțin 1/2 din numărul membrilor consiliului de administrație și deciziile se iau cu majoritatea absolută a membrilor prezenți.

Dezbaterile consiliului de administrație au loc, conform ordinii de zi stabilite pe baza proiectului comunicat de președinte, cu cel puțin»l5 zile înainte. Acestea se consemnează în procesul-verbal al ședinței, care se scrie într-un registru sigilat și parafat de președintele consiliului de administrație. Procesul-verbal se semnează de persoana care a prezidat ședința și de secretar.

Consiliul de administrație poate delega unuia sau mai multor membri ai săi unele împuterniciri pe probleme limitate și poate recurge la experți pentru studierea anumitor probleme.

În relațiile cu terții, societatea este reprezentată de către președintele consiliului de administrație pe baza și în limitele împuternicirilor date de adunarea generală a acționarilor sau, în lipsa acestuia, de către vicepreședinte. Cel care reprezintă societatea semnează actele care o angajează față de terți.

Membrii consiliului de administrație vor putea exercita orice act care este legat de administrarea societății în interesul acesteia, în limita drepturilor care li se conferă.

Președintele consiliului de administrație este obligat să pună la dispoziția acționarilor și a comisiei de cenzori, la cererea acestora, toate documentele societății.

Membrii consiliului de administrație răspund individual sau solidar, după caz, față de societate, pentru prejudiciile rezultate din infracțiuni sau abateri de la dispozițiile legale, pentru abaterile de la statut sau pentru greșeli în administrarea societății. În astfel de situații, ei vor putea fi revocați prin hotărârea adunării generale a acționarilor.

Sunt incompatibile cu calitatea de membru în consiliul de administrație persoanele care, potrivit Legii nr. 31/1990, nu pot fi fondatori, precum și cele care, personal, rudele sau afinii acestora până la gradul al doilea inclusiv, sunt în același timp patroni sau asociați la societăți comerciale cu capital privat, cu același profil, sau cu care sunt în relații comerciale directe.

Nu pot fi directori ai societății comerciale persoanele care, potrivit Legii nr. 31/1990, nu pot fi fondatori sau administratori.

Articolul 19
Atribuțiile consiliului de administrație

Consiliul de administrație are, în principal, următoarele atribuții:

a) angajează și concediază personalul și stabilește drepturile și obligațiile acestuia;

b) stabilește îndatoririle și responsabilitățile personalului societății pe compartimente;

c) aprobă operațiunile de încasări și plăți, potrivit competențelor acordate;

d) aprobă operațiunile de cumpărare și vânzare de bunuri, potrivit competențelor acordate;

e) aprobă încheierea de contracte de închiriere (luarea sau darea cu chirie);

f) stabilește tactica și strategia de marketing;

g) aprobă încheierea sau rezilierea contractelor, potrivit competențelor acordate;

h) supune anual aprobării adunării generale a acționarilor, în termen de 60 de zile de la încheierea exercițiului economico-financiar, raportul cu privire la activitatea societății, bilanțul contabil și contul de profit și pierderi pe anul precedent, precum și proiectul de program de activitate și proiectul de buget al societății pe anul în curs;

i) rezolvă orice alte probleme stabilite de adunarea generală a acționarilor.

Capitolul VI
Gestiunea societății
Articolul 20
Comisia de cenzori

Gestiunea societății este controlată de acționari și de comisia de cenzori, formată din 3 membri, care trebuie să fie asociați, cu excepția cenzorilor contabili. Cenzorii se aleg de adunarea generală a acționarilor.

În perioada în care statul este acționar unic, cenzorii sunt reprezentanți ai Ministerului Finanțelor.

Adunarea generală alege, de asemenea, același număr de cenzori supleanți, care vor înlocui, în condițiile legii, cenzorii titulari.

Pentru a putea exercita dreptul de control, acționarilor li se pot prezenta, la cerere, date cu privire la activitatea societății, situația patrimoniului, a profitului și a pierderilor.

Comisia de cenzori are următoarele atribuții principale:

a) în cursul exercițiului economico-financiar verifică gospodărirea fondurilor fixe și a mijloacelor circulante, a portofoliului de efecte, casa și registrele de evidență contabilă și informează consiliul de administrație asupra neregulilor constatate;

b) la încheierea exercițiului economico-financiar controlează exactitatea inventarului, a documentelor și informațiilor prezentate de consiliul de administrație asupra conturilor societății, a bilanțului contabil și a contului de profit și pierderi, prezentând adunării generale a acționarilor un raport scris;

c) la lichidarea societății controlează operațiunile de lichidare;

d) prezintă adunării generale a acționarilor punctul său de vedere cu privire la propunerile de reducere a capitalului social sau de modificare a statutului și a obiectului de activitate al societății.

Comisia de cenzori se întrunește la sediul societății și ia decizii în unanimitate. Dacă nu se realizează unanimitatea, raportul cu divergențe se înaintează adunării generale.

Comisia de cenzori poate convoca adunarea generală extraordinară a acționarilor, dacă aceasta nu a fost convocată de consiliul de administrație, în cazul în care capitalul social s-a diminuat cu mai mult de 10% timp de 2 ani consecutiv (cu excepția primilor 2 ani de la constituirea societății) sau ori de câte ori consideră necesar pentru alte situații privind încălcarea dispozițiilor legale și statutare.

Atribuțiile și modul de funcționare a comisiei de cenzori, precum și drepturile și obligațiile cenzorilor se completează cu dispozițiile legale în acest domeniu.

Cenzorii și cenzori supleanți se numesc pe o perioadă de maximum 3 ani și pot fi realeși; numărul cenzorilor trebuie să fie impar.

Sunt incompatibile cu calitatea de cenzor persoanele care intră sub incidența art. 18 penultimul alineat din prezentul statut, precum și cei care sunt rude sau afini până la al patrulea grad sau soții administratorilor, cei care primesc sub orice formă, pentru alte funcții decât cea de cenzor, un salariu sau o remunerație de la administratori sau de la societate.

Capitolul VII
Activitatea societății
Articolul 21
Exercițiul economico-financiar

Exercițiul economico-financiar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie ale fiecărui an. Primul exercițiu începe la data constituirii societății.

Articolul 22
Personalul societății

Personalul de conducere al societății și cenzorii sunt aleși de adunarea generală a acționarilor. În perioada cât statul este acționar unic, personalul de conducere și cenzorii vor fi numiți de împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat.

Restul personalului este angajat de către consiliul de administrație sau de către directorul general al societății comerciale.

Salarizarea se face conform legislației în vigoare.

Plata salariilor, a impozitelor pe acestea și a cotei de asigurări sociale se va face potrivit legii.

Drepturile și obligațiile personalului societății sunt stabilite de către consiliul de administrație sau de către directorul general al societății comerciale.

Nu pot fi directori ai societății persoanele care, potrivit Legii nr. 31/1990, nu pot fi fondatori sau administratori.

Articolul 23
Amortizarea fondurilor fixe

Consiliul de administrație stabilește, în condițiile legii, modul de amortizare a fondurilor fixe.

Articolul 24
Evidența contabilă și bilanțul contabil

Societatea va ține evidența contabilă în lei, va întocmi anual bilanțul contabil și contul de profit și pierderi, având în vedere normele metodologice elaborate de Ministerul Finanțelor.

Bilanțul contabil și contul de profit și pierderi vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, conform legii.

Articolul 25
Calculul și repartizarea profitului

Profitul societății se stabilește pe baza bilanțului contabil aprobat de adunarea generală a acționarilor. Profitul impozabil se stabilește în condițiile legii.

Din profitul societății rămas după plata impozitului pe profit se pot constitui fonduri destinate modernizării, cercetării și dezvoltării de produse noi, investițiilor.

Societatea își constituie fond de rezervă și alte fonduri în condițiile legii.

Plata dividendelor cuvenite acționarilor se face de societate în condițiile legii, în cel mult 2 luni de la aprobarea bilanțului contabil de către adunarea generală a acționarilor.

În cazul înregistrării de pierderi, adunarea generală a acționarilor va analiza cauzele și va hotărî în consecință.

Suportarea pierderilor de către acționari se va face proporțional cu aportul la capitalul social și în limita capitalului subscris.

Articolul 26
Registrele societății

Societatea ține registrele prevăzute de lege.

Capitolul VIII
Modificarea formei juridice, dizolvarea, lichidarea, litigii
Articolul 27
Modificarea formei juridice

Societatea va putea fi transformată în altă formă de societate prin hotărârea adunării generale a acționarilor.

În perioada în care statul este acționar unic, transformarea formei juridice a societății se va putea face numai cu aprobarea împuterniciților mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat.

Noua societate va îndeplini formalitățile legale de înregistrare și publicitate cerute la înființarea societăților.

Articolul 28
Dizolvarea societății

Următoarele situații duc la dizolvarea societății:

  • imposibilitatea realizării obiectului social;
  • falimentul;
  • pierderea unei jumătăți din capitalul social, după ce s-a consumat fondul de rezervă, dacă adunarea generală a acționarilor nu decide completarea capitalului sau reducerea lui la suma rămasă;
  • numărul de acționari va fi redus sub 5, mai mult de 6 luni;
  • la cererea oricărui acționar, dacă împrejurările de forță majoră și consecințele lor durează mai mult de 8 luni, iar adunarea generală a acționarilor constată că funcționarea societății nu mai este posibilă;
  • în orice alte situații, pe baza hotărârii adunării generale a acționarilor, luată în unanimitate.

Dizolvarea societății comerciale trebuie să fie înscrisă în Registrul comerțului și publicată în Monitorul Oficial al României.

Articolul 29
Lichidarea societății

În caz de dizolvare, societatea va fi lichidată.

Lichidarea societății și repartiția patrimoniului se fac în condițiile și cu respectarea procedurii prevăzute de lege.

Articolul 30
Litigii

Litigiile de orice fel apărute între societatea comercială și persoane fizice sau juridice sunt de competența instanțelor judecătorești de drept comun.

Pentru soluționarea litigiilor dintre ele, societățile comerciale pot apela și la arbitraj.

Capitolul IX
Dispoziții finale
Articolul 31

Prevederile prezentului statut se completează cu dispozițiile legale referitoare la societățile comerciale.


Hotărâre privind scoaterea definitivă din producția agricolă vegetală a unor terenuri necesare realizării obiectivului de investiții „Acumularea Ogrezeni”, județul Giurgiu

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - În vederea realizării obiectivului de investiții „Acumularea Ogrezeni”, județul Giurgiu, se aprobă scoaterea definitivă din producția agricolă vegetală a unor terenuri arabile în suprafață totală de 2.040.344 mp, situate în județul Giurgiu, și identificate potrivit planului de situație nr. 1.

Art. 2. - Scoaterea definitivă din producția agricolă vegetală a terenurilor prevăzute la art. 1 se face cu respectarea dispozițiilor art. 71 alin. 3 și 4 din Legea fondului funciar nr. 18/1991.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 30 decembrie 1993 | Nr. 765.

Contrasemnează:

Ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului,
Aurel Constantin Ilie
Ministrul agriculturii și alimentației,
Ioan Oancea


Hotărâre pentru aprobarea Acordului general de cooperare dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Orientale a Uruguayului

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă Acordul general de cooperare dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Orientale a Uruguayului, semnat la 30 iulie 1993 la Montevideo.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 30 decembrie 1993 | Nr. 770.

Contrasemnează:

Ministru de stat, ministrul afacerilor externe,
Teodor Viorel Meleșcanu
Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Florin Georgescu
Ministrul comerțului,
Cristian Ionescu


Acord general de cooperare între Guvernul României și Guvernul Republicii Orientale a Uruguayului

Guvernul României și Guvernul Republicii Orientale a Uruguayului, denumite în continuare părți,
în dorința dezvoltării și adâncirii relațiilor tradiționale de prietenie și cooperare existente între cele două țări,
având în vedere identitatea de interese existente între cele două țări și subliniind atașamentul lor strict față de principiile suveranității și independenței naționale, egalității în drepturi, neintervenției în treburile interne, respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, respectării cu bună-credință a obligațiilor asumate, soluționării pe cale pașnică a diferendelor, interzicerii amenințării cu forța sau folosirii forței în relațiile internaționale, cooperării între state și alte principii și norme general recunoscute ale dreptului internațional,
dornice să întărească, să promoveze și să dezvolte relațiile economice dintre țările lor pe bază de egalitate și avantaj reciproc,
având în vedere posibilitățile pe care le oferă economiile lor pentru realizarea unei dezvoltări armonioase și diversificarea cooperării economice, tehnologice și comerciale,
recunoscând că dezvoltarea instituțiilor și structurilor bazate pe economia de piață va ajuta la amplificarea și diversificarea cooperării economice între ambele țări,
ținând seama de participarea ambelor țări la Acordul general pentru tarife și comerț (G.A.T.T.), cu scopul de a contribui la realizarea unui sistem multilateral de comerț eficient,
dorind să întărească relațiile bilaterale și acțiunile de cooperare, fără să prejudicieze angajamentele lor internaționale,
recunoscând importanța promovării condițiilor favorabile pentru dezvoltarea cooperării bilaterale,
convinse de faptul că dezvoltarea economică și tehnologică a țărilor lor și extinderea comerțului și cooperării între ele contribuie la bunăstare, stabilitate politică și socială și la întărirea instituțiilor democratice,
convin următoarele:
Articolul 1

Părțile se angajează să dezvolte cooperarea bilaterală în domeniile politic, economic, tehnico-științific, cultural, juridic și sportiv folosind căile și modalitățile stabilite prin prezentul acord general de cooperare și prin documente concrete specifice fiecărui domeniu, care se vor conveni de comun acord, în conformitate cu legislația națională din fiecare țară.

Capitolul I
Dispoziții instituționale
Articolul 2

Ambele părți sunt de acord să creeze o Comisie binațională România-Uruguay ca forum de realizare și coordonare a negocierilor bilaterale în care, pe baza unei abordări integrale, se vor defini liniile generale de cooperare bilaterală în domeniile politic, economic, tehnico-științific, juridic, cultural și sportiv. Comisia binațională va fi prezidată de către miniștrii de externe.

Articolul 3

Părțile vor putea să creeze subcomisii specializate în domeniile politic, economic, tehnico-științific, juridic, cultural și sportiv. Subcomisiile vor putea avea sesiuni, simultan, în cadrul reuniunilor Comisiei binaționale.

Articolul 4

Comisia binațională va urmări să orienteze, să promoveze, să coordoneze și să sprijine acțiunile derivate din protocoalele și acordurile specifice încheiate între diferitele departamente și organisme ale celor două țări, precum și din cele care se vor încheia în viitor.

Articolul 5

Părțile convin ca acest acord să constituie cadrul instituțional care reglementează și stimulează cooperarea între ele, pe baza căruia departamentele și organismele celor două părți vor putea să încheie, cu consultarea prealabilă a ministerelor lor de externe, acorduri, memorandumuri de înțelegere sau să convină instrumente de cooperare sectorială, necesare pentru întărirea relațiilor bilaterale.

Capitolul II
Cooperarea politică
Articolul 6

Părțile sunt de acord să amplifice dialogul politic dintre ele, în special prin realizarea următoarelor acțiuni:

  • intensificarea vizitelor reciproce ale șefilor de stat și de guvern;
  • organizarea de consultări politice la nivel înalt, precum și la alte niveluri adecvate, cu scopul de a armoniza pozițiile celor două țări în vederea apărării și promovării intereselor lor legitime, precum și a aprofundării cunoașterii reciproce a pozițiilor și a acțiunilor lor pe plan internațional. În cadrul consultărilor menționate vor fi analizate principalele probleme bilaterale și internaționale de interes reciproc, acordându-se atenție specială, între alte teme, dialogului politic între America Latină și Europa Centrală și de Est.
Capitolul III
Cooperarea economică
Articolul 7

Părțile afirmă dorința lor de a amplifica și întări cooperarea economică, dezvoltarea tehnologică și schimburile pe termen lung de bunuri și servicii.

În acest sens, părțile vor întreprinde măsuri pertinente pentru stimularea, promovarea și facilitarea dezvoltării acțiunilor și proiectelor de cooperare economică, financiar-bancară, tehnologică și comercială, și încheierea de acorduri, contracte și alte înțelegeri specifice pentru stabilirea condițiilor concrete de realizare a unor asemenea acțiuni și proiecte.

Părțile se angajează să dezvolte colaborarea în cadrul organismelor multilaterale.

Articolul 8

Părțile au convenit să stimuleze dezvoltarea sectoarelor productive și de servicii din ambele țări, prin promovarea asocierii sau a altor forme de cooperare în domeniile comercial, industrial, tehnologic și financiar între persoanele fizice și juridice din cele două țări, autorizate să efectueze acte de comerț și identificarea proiectelor concrete care să permită dezvoltarea domeniilor prioritare în ambele economii.

Articolul 9

Părțile sunt de acord că pentru impulsionarea și dezvoltarea relațiilor economice bilaterale este necesar să acorde facilități persoanelor fizice și juridice din cele două țări, autorizate să efectueze acte de comerț, pentru a-și dezvolta și planifica activitățile lor pe termen mediu și lung și să acționeze pentru promovarea și prezentarea adecvată a posibilităților și potențialului de cooperare economică dintre România și Republica Orientală a Uruguayului.

De asemenea, ele sunt de acord cu extinderea contactelor între persoanele fizice și juridice din cele două țări, autorizate să efectueze acte de comerț, schimb de reprezentanți comerciali, de oameni de afaceri și specialiști din diferite domenii de activitate și facilitarea desfășurării activității acestora.

Articolul 10

În scopul creșterii volumului și diversificării structurii comerțului bilateral, părțile vor stabili un mecanism de schimburi periodice de informații privind fluxurile comerciale bilaterale, reglementările comerciale, standardele, normele tehnice și fitosanitare.

Ambele părți vor sprijini realizarea de studii de piață pentru produsele stabilite de comun acord și domeniile prioritare ale dezvoltării economice, precum și organizarea de acțiuni de promovare a comerțului.

Articolul 11

În conformitate cu obiectivul dezvoltării relațiilor comerciale bilaterale, părțile vor lua măsuri ca produsele din ambele țări să aibă acces pe piețele lor cu maximum de facilitate permisă de legislația comercială în vigoare.

Articolul 12

Părțile își manifestă disponibilitatea lor pentru sprijinirea, în conformitate cu legislația lor în vigoare în materie, a impulsionării cooperării lor industriale, incluzând fluxurile de investiții între ambele țări. În acest sens, ele sprijină realizarea acțiunilor necesare pentru identificarea de proiecte concrete în domenii de interes deosebit pentru ambele țări.

Unul din domeniile de interes prioritar va fi promovarea întreprinderilor mici și mijlocii, îndeosebi cele care acționează în domenii destinate exportului.

Articolul 13

Părțile vor acționa pentru întărirea cooperării în domeniul dezvoltării industriale, prin încurajarea realizării de proiecte în sectoarele productive destinate să aprovizioneze piața națională a oricăreia dintre cele două țări și să crească exportul pe terțe piețe.

Articolul 14

Cele două părți recunosc că unul din principalele instrumente în relațiile economice bilaterale îl reprezintă cooperarea financiară și de aceea vor promova cooperarea dintre instituțiile și autoritățile financiare, în conformitate cu legislația națională din fiecare țară.

În scopul impulsionării comerțului și dezvoltării de proiecte economice, ambele părți vor sprijini crearea instrumentelor financiare bilaterale și a mecanismelor necesare.

Capitolul IV
Cooperarea tehnico-științifică
Articolul 15

Părțile vor încuraja promovarea cooperării tehnico-științifice, orientată, între altele, spre extinderea schimburilor științifice dintre ele, stabilirea de legături permanente între instituțiile științifice, dezvoltarea capacităților de cercetare științifică, amplificarea transferului de tehnologie, intensificarea dezvoltării relațiilor dintre centrele de cercetare, precum și stimularea inovațiilor tehnologice.

Articolul 16

În scopul materializării obiectivelor menționate, părțile vor favoriza și stimula: formarea de cadre de înalt nivel, realizarea de proiecte comune, schimbul de informații științifice prin organizarea de seminarii, ateliere, congrese și reuniuni de lucru între comunitățile științifice din cele două țări. Aceste acțiuni vor putea fi realizate între instituții, organisme și firme de stat și/sau particulare.

Capitolul V
Cooperarea juridică
Articolul 17

Părțile vor examina posibilitatea aderării la convenții multilaterale cu caracter regional, la care participă una dintre țări, cu scopul de a amplifica colaborarea dintre ele.

Fără a afecta cele de mai sus, părțile vor analiza posibilitățile de a realiza, bilateral, acorduri de cooperare juridică, în domenii pe care le apreciază pertinente.

Capitolul VI
Cooperarea culturală, educativă și sportivă
Articolul 18

Părțile vor sprijini și facilita cooperarea dintre ele în domeniile culturii, educației, mass-media, sportului, precum și dezvoltarea schimburilor pe linie de tineret.

Articolul 19

Părțile vor depune eforturi pentru o mai bună cunoaștere a culturii fiecăreia dintre țări de către cetățenii celeilalte țări, organizând conferințe, concerte, expoziții, spectacole de teatru, prezentări de filme cu caracter educativ, programe de radio și informații și încurajarea studierii limbii, istoriei și literaturii celeilalte părți.

Articolul 20

În scopul unei mai bune înțelegeri și cunoașteri a culturilor și civilizațiilor lor, părțile vor facilita schimbul de cărți, periodice, material publicistic, filme, programe de radio și televiziune și informații despre instituții culturale.

Părțile vor sprijini activitatea Casei Americii Latine de la București.

Articolul 21

Părțile vor încuraja schimbul de materiale informative despre sistemele și programele de învățământ superior și instituțiile de învățământ.

Articolul 22

În scopul de a stimula dezvoltarea sportului în ambele țări, părțile vor facilita schimbul de informații referitoare la practicarea diferitelor sporturi, precum și schimbul de tehnici în materie.

Ele vor studia, de asemenea, posibilitatea de a facilita perfecționarea sportivilor uneia dintre părți, pe teritoriul celeilalte, în acele specialități în care unul dintre state are o mai mare dezvoltare sau tehnici de vârf care să justifice deplasarea sportivilor în scopul sus-amintit.

Capitolul VII
Dispoziții generale
Articolul 23

În scopul coordonării, impulsionării activităților și aducerii la îndeplinire a prevederilor prezentului acord general de cooperare, se vor realiza consultări periodice între ministrul afacerilor externe al României și ministrul relațiilor externe al Republicii Orientale a Uruguayului.

Articolul 24

Prezentul acord va intra în vigoare la data ultimei notificări prin care părțile își comunică reciproc, pe cale diplomatică, că au îndeplinit respectivele cerințe interne pentru intrarea în vigoare a acestuia.

Articolul 25

Prezentul acord va avea o valabilitate de 3 ani și se va prelungi automat pe perioade de un an, în afară de cazul în care una dintre părți va notifica, în scris, celeilalte părți, pe cale diplomatică, cu 6 luni înainte de data expirării, dorința sa ca prezentul acord să-și înceteze valabilitatea.

Aceasta nu va afecta realizarea angajamentelor și proiectelor deja convenite pe durata valabilității sale.

Făcut la Montevideo, la 30 iulie 1993, în două exemplare originale, fiecare în limbile română și spaniolă, ambele texte având aceeași valoare.

Pentru Guvernul României,
Teodor Viorel Meleșcanu
Pentru Guvernul Republicii Orientale a Uruguayului,
Sergio Enrique Abren Bonilla


Hotărâre pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Slovace privind returnarea-readmisia cetățenilor celor două țări, care au intrat ilegal sau a căror ședere pe teritoriul celuilalt stat a devenit ilegală

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Slovace privind returnarea-readmisia cetățenilor celor două țări, care au intrat ilegal sau a căror ședere pe teritoriul celuilalt stat a devenit ilegală, semnat la Bratislava la 20 septembrie 1993.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 30 decembrie 1993 | Nr. 772.

Contrasemnează:

Ministru de interne,
George Ioan Dănescu
p. Ministru de stat, ministrul afacerilor externe,
Marcel Dinu,
secretar de stat


Acord între Guvernul României și Guvernul Republicii Slovace privind returnarea-readmisia cetățenilor celor două țări, care au intrat ilegal sau a căror ședere pe teritoriul celuilalt stat a devenit ilegală

Guvernul României și Guvernul Republici Slovace, denumite părți contractante în prezentul acord,
dorind să întărească relațiile bilaterale, bazate pe încredere și respect reciproc,
în scopul de a facilita libera circulație a cetățenilor lor,
în conformitate cu legislația în vigoare din fiecare stat, practica internațională în domeniu și obligațiile internaționale asumate,
în dorința de a facilita returnarea-readmisia cetățenilor celor două țări, ale căror intrări sau șederi pe teritoriul celuilalt stat sunt sau au devenit ilegale, în spirit de cooperare și pe bază de reciprocitate,
au convenit următoarele:
Articolul I

1. Termenul returnare definește acțiunea desfășurată de o autoritate competentă a unui stat, denumită parte solicitantă, prin care o persoană care are cetățenia celuilalt stat, denumit parte solicitată, este îndepărtată de pe teritoriul părții solicitante, deoarece a intrat sau se află ilegal pe teritoriul părții solicitante.

2. Termenul readmisie definește decizia luată de o autoritate competentă a părții solicitate de a prelua propriii cetățeni returnați de partea solicitantă, conform prevederilor alin. 1.

Articolul II

1. Organul competent al părții solicitate preia, fără formalități deosebite, cetățeanul statului său, care a intrat ilegal sau se află ilegal pe teritoriul părții solicitante, pe care aceasta vrea să-l returneze.

2. Organele competente ale părții solicitante primesc apoi, fără formalități, persoana despre care se constată ulterior că, în momentul predării, nu era cetățean al părții solicitate.

Articolul III

1. Dovada cetățeniei este certificată prin pașaportul național valabil sau alt document de identitate eliberat de autoritățile competente de părții solicitate.

2.Cetățenia este apreciată ca fiind plauzibilă pe baza:

a) pașaportului național sau altui document de călătorie sau de identitate eliberat de autoritățile competente ale părții solicitate, chiar dacă valabilitatea lor a expirat;
b) mărturiei proprii a persoanei, făcută în formă scrisă;
c) declarației scrise a unei terțe persoane;
d) altor dovezi care, în cazuri concrete, sunt recunoscute de partea solicitată.
Articolul IV

Cererea de readmisie va fi adresată misiunii diplomatice sau consulare a părții solicitate, cu cel puțin 7 zile înainte de returnare.

Articolul V

La cererea autorităților competente ale părții solicitante, misiunea diplomatică sau consulară a părții solicitate va elibera, fără întârziere, documentele necesare de identitate pentru persoanele care urmează a fi returnate, dar nu mai târziu de 3 săptămâni de la data formulării cererii.

Articolul VI

1. Partea solicitantă este obligată să suporte cheltuielile necesare pentru returnarea persoanei până în statul primitor, conform art. VII.

2. Partea solicitantă va suporta, de asemenea, cheltuielile necesare care decurg din obligațiile stipulate în art. II alin. 2.

Articolul VII

Părțile contractante, reprezentate din partea română de către Ministerul de Interne al România, iar din partea slovacă da către Ministerul de Interne al Republicii Slovace, vor stabili:

a) organele competente pentru aplicarea acestui acord;
b) documentele necesare pentru predarea-preluarea persoanelor;
c) punctele de frontieră prin care se va realiza predarea și preluarea.
Articolul VIII

Acordul de la Geneva, din 28 iulie 1951, privind statutul refugiaților, modificat prin Protocolul de la New York din 31 ianuarie 1967, precum și alte angajamente rezultate din documentele internaționale în materie rămân neatinse.

Articolul IX

1. Prezentul acord va intra în vigoare în prima zi a lunii următoare schimbului de note diplomatice, prin care părțile contractante își notifică una celeilalte că toate cerințele legale interne necesare pentru intrarea în vigoare a prezentului acord au fost îndeplinite.

2. Fiecare parte contractantă poate, din motive întemeiate, suspenda aplicarea prezentului acord, după anunțarea prealabilă a celeilalte părți contractante.

3. Acordul a fost încheiat pentru o perioadă nelimitată.

4. Fiecare parte contractantă poate denunța prezentul acord numai după informarea, în scris, pe cale diplomatică, a celeilalte părți contractante; denunțarea va avea efect după 6 luni de la notificare.

Încheiat la Bratislava, la 20 septembrie 1993, în două exemplare, fiecare în limbile română și slovacă, ambele texte având aceeași putere juridică.

Pentru Guvernul României,
George Ioan Dănescu
Pentru Guvernul Republicii Slovace,
Jozef Tuchyna


Hotărâre pentru aprobarea Înțelegerii de colaborare dintre Ministerial de Interne al României și Ministerul de Interne al Republicii Slovace

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă Înțelegerea de colaborare dintre Ministerul de Interne al României și Ministerul de interne al Republicii Slovace, semnată la Bratislava la 20 septembrie 1993.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 30 decembrie 1993 | Nr. 773.

Contrasemnează:

Ministru de interne,
George Ioan Dănescu
p. Ministru de stat, ministrul afacerilor externe,
Marcel Dinu,
secretar de stat


Hotărâre pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 677/1991 privind înființarea și organizarea Centrului European de Studii în Probleme Etnice

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 677/1991 privind înființarea Centrului European de Studii în Probleme Etnice, astfel cum a fost modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 253/1993, se completează după cum urmează:

Articolul 4 se completează cu literele e) și f), având următorul cuprins:

„e) înființarea, în limita bugetului acestuia, a unor colective de cercetare în diferite zone ale țării, în domeniile relațiilor interetnice și de comunicare socială;

f) organizarea de cursuri postuniversitare în domeniile relațiilor interetnice și de comunicare socială.”

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 30 decembrie 1993 | Nr. 776.

Contrasemnează:

Ministru de stat, ministrul afacerilor externe,
Teodor Viorel Meleșcanu
Președintele Academiei Române,
academician Mihai Drăgănescu


Hotărâre privind transmiterea, fără plată, a mijlocului fix „Pod rutier și pietonal pentru traversarea lacului Mangalia, inclusiv legăturile aferente la căile rutiere existente" în administrarea Administrației Naționale a Drumurilor din România - R.A. - Direcția regională de drumuri și poduri Constanța

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - În baza hotărârii împuterniciților mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat la Societatea Comercială „Șantierul naval 2 Mai" - S.A. Mangalia se aprobă transmiterea, fără plată, a mijlocului fix „Pod rutier și pietonal pentru traversarea lacului Mangalia, inclusiv legăturile aferente la căile rutiere existente” din patrimoniul Societății Comerciale „Șantierul naval 2 Mai” - S.A. Mangalia în administrarea Administrației Naționale a Drumurilor din România - R.A. - Direcția regională de drumuri și poduri Constanța.

Art. 2. - Capitalul social al Societății Comerciale „Șantierul naval 2 Mai” - S.A. Mangalia[1] se diminuează cu 4.742,2 milioane lei, cu aceeași sumă majorându-se patrimoniul Administrației Naționale a Drumurilor din România - R.A.[2] - Direcția regională de drumuri și poduri Constanța.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 30 decembrie 1993 | Nr. 778.

Contrasemnează:

Ministrul industriilor,
Dumitru Popescu
p. Ministrul transporturilor,
Aurel Novac,
secretar de stat
p. Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Dan Mogoș,
secretar de stat



Referințe

  1. Societatea Comercială „Șantierul naval 2 Mai” - S.A. Mangalia a fost înființată prin Hotărârea Guvernului nr. 1224/1990 (anexa nr. 1, nr. crt. 2), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 13 bis din 21 ianuarie 1991.
  2. Administrația Națională a Drumurilor din România - R.A. a fost înființată prin Hotărârea Guvernului nr. 1275/1990, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 31 ianuarie 1991.