Monitorul Oficial 172/1996

Monitorul Oficial al României

Anul VIII, Nr. issue::0172 - Partea I - Joi, 1 august year::1996

Decizii ale Curții Constituționale

Decizia Nr. 49 din 30 aprilie 1996

Lucian Stângu - președinte

Viorel Mihai Ciobanu - judecător

Antonie Iorgovan - judecător

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Completul de judecată, convocat potrivit prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constată următoarele:

În cauza ce formează obiectul Dosarului nr. 2.466/1995 al Tribunalului Iași, reclamanta Stănescu Rodica Ileana a invocat, la termenul din 10 iulie 1995 și apoi la cel din 2 octombrie 1995, excepția de neconstituționalitate a Decretului nr. 648/1964 privind exproprierea și trecerea în proprietatea statului a unor imobile situate în orașul Iași. Motivând excepția invocată, reclamanta apreciază, în memoriul depus la dosar, că actul normativ menționat contravine în mod flagrant prevederilor constituționale, încălcând dispozițiile cuprinse în art. 41 din Constituție, care garantează proprietatea privată și permite exproprierea numai pentru o cauză de utilitate publică. În susținerea excepției sunt invocate și prevederile art. 20 din Constituție, precum și dispozițiile art. 7 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, care proclamă dreptul la proprietate personală al oricărei persoane.

Prin Încheierea din 2 octombrie 1995, transmisă la 3 noiembrie 1995, Tribunalul Iași a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate. Întrucât încheierea nu răspunde cerinței legale obligatorii, prevăzută de art. 23 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, aceasta a fost restituită instanței de judecată, în scopul exprimării opiniei sale cu privire la excepția invocată, însoțită și de dosarul cauzei. Ca urmare a adresei de restituire, Tribunalul Iași a completat încheierea de sesizare a Curții, exprimându-și opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este nefondată pentru următoarele motive:

• art. 5 din Decretul nr. 545/1958, sub imperiul căruia s-a luat măsura exproprierii, îngăduie, această măsură și în cazuri care nu presupuneau demolarea imobilului;
• imobilul revendicat a fost preluat efectiv în administrarea unității locative specializate prin Decizia nr. 1.095 din 14 decembrie 1964 a Primăriei Iași, în favoarea statului constituindu-se, de la această dată, un drept real de proprietate;
• raportul juridic născut între persoana expropriată și stat s-a consumat o dată cu emiterea deciziei de preluare a imobilului, fapt pentru care nu mai poate face obiectul controlului Curții Constituționale, deoarece astfel ar fi încălcat în mod vădit principiul neretroactivității legii;
• considerentele avute în vedere de către Curtea Constituțională la declararea ca neconstituționale a unor decrete emise după adoptarea Legii nr. 58/1991 nu au valabilitate în cauza de față, deoarece regimul juridic este diferit;
• revendicarea imobilului și verificarea legalității actului de trecere în proprietatea statului nu se pot realiza decât în cadrul creat de Legea nr. 112/1995.

Judecata cauzei a fost suspendată până la soluționarea excepției.

Curtea,

având în vedere încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile Decretului nr. 648/1964, raportate la prevederile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, reține următoarele:

Actul normativ atacat este anterior Constituției din anul 1991. Este adevărat că în fața instanțelor judecătorești au mai fost invocate astfel de excepții, chiar în legătură cu decrete anterioare de expropriere, și Curtea Constituțională s-a declarat competentă să le soluționeze, dar pe motiv că pe baza acelor decrete s-au stabilit raporturi juridice după intrarea în vigoare a Constituției din anul 1991. În acest sens sunt deciziile nr. 1/1993 și nr. 45/1993, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 17 iunie 1993 și, respectiv, nr. 218 din 6 septembrie 1993. Însă, în cauza de față, imobilul expropriat a fost preluat imediat de stat și după adoptarea Constituției din anul 1991 nu s-au stabilit raporturi juridice noi.

Prin deciziile nr. 3/1993, nr. 5/1993, nr. 14/1993 și nr. 27/1993, Curtea Constituțională a statuat că aplicarea criteriului ierarhic al supremației Constituției actuale față de o lege anterioară ar avea drept consecință încălcarea principiului neretroactivității legii, înscris în art. 15 alin. (2) din Constituție. Așa fiind, fără retroactivitate, noua lege, chiar fundamentală, nu poate desființa modalitatea în care legea anterioară a constituit dreptul de proprietate, inclusiv al statului. Noua lege poate modifica regimul juridic al dreptului anterior, poate suprima acest drept sau îl poate înlocui cu un al drept care astfel se naște, cum ar fi în cazul reconstituirii dreptului abolit prin legea anterioară. În acest spirit sunt dispozițiile art. 77 din Legea nr. 58/1991, ale art. 26 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 47/1992 și, mai recent, cele ale Legii nr. 112/1995.

Deoarece raportul juridic de care se leagă actul normativ atacat ca neconstituțional este anterior Constituției din anul 1991, iar potrivit art. 26 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 prevederile acestei legi se aplică numai raporturilor juridice stabilite după intrarea în vigoare a Constituției din anul 1991, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, neintrând în competența Curții Constituționale examinarea constituționalității Decretului nr. 648/1964. Așa fiind, excepția va fi respinsă ca vădit nefondată.

Urmează ca instanța judecătorească, pe baza dispozițiilor legale în vigoare și a principiilor dreptului, să decidă în raport cu condițiile concrete ale cauzei.

În consecință, ținând seama de prevederile art. 144 lit. c) din Constituție, precum și de dispozițiile art. 13 alin. (1) lit. A.c) și ale art. 25 din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,

Curtea
În numele legii
Decide:

Respinge ca vădit nefondată excepția de neconstituționalitate a Decretului nr. 648/1964, invocată de Stănescu Rodica Ileana, domiciliată în Hunedoara, Aleea Florilor nr. 6, ap. 22, județul Hunedoara, în cauza ce formează obiectul Dosarului nr. 2.466/1995 al Tribunalului Iași.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată la 30 aprilie 1996.

Președinte, dr. Lucian Stângu

Magistrat-asistent Florentina Geangu

Decizia Nr. 78 din 25 iunie 1996

Ioan Muraru - președinte

Costică Bulai - judecător

Mihai Constantinescu - judecător

Ioan Deleanu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Raul Petrescu - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol, soluționarea recursului declarat de Stănescu Rodica Ileana împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 49 din 30 aprilie 1996.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent face referatul cauzei.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele completului dă cuvântul procurorului, care pune concluzii de respingere a recursului, apreciind că decizia de fond este temeinică și legală.

Curtea,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 49/1996, Curtea Constituțională a respins ca vădit nefondată excepția de neconstituționalitate a Decretului nr. 648/1964 privind exproprierea și trecerea în proprietatea statului a unor imobile din orașul Iași, invocată de Stănescu Florica Ileana, fostă proprietară a unuia dintre aceste imobile. Pentru a pronunța această soluție, s-a reținut că soluționarea excepției de neconstituționalitate nu este de competența Curții Constituționale. Decretul nr. 648/1964 este anterior Constituției din anul 1991, iar după adoptarea acesteia nu s-au stabilit, pe baza lui, raporturi juridice noi, imobilul în litigiu fiind preluat de către stat imediat după exproprierea sa. Totodată, s-a apreciat că nu este posibilă constatarea neconstituționalității Decretului nr. 648/1964 nici în temeiul criteriului ierarhic, al supremației Constituției, deoarece ar însemna să se confere regimului constituțional actual un efect retroactiv, ceea ce ar reprezenta o încălcare a principiului neretroactivității legii, prevăzut la art. 15 alin. (2) din Constituție. Pe cale de consecință, prevederile Constituției din anul 1991 nu pot desființa modalitatea în care legea anterioara a constituit dreptul de proprietate al statului asupra imobilului în litigiu.

Împotriva Deciziei nr. 49/1996, Stănescu Rodica Ileana a declarat recurs. În motivarea acestuia s-au invocat următoarele argumente:

• prevederile art. 41 din Constituție privind asigurarea și ocrotirea în mod egal, indiferent de titular, a proprietății private trebuie interpretate, potrivit art. 20 din legea fundamentală, în concordanță cu prevederile art. 17 pct. 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, în care se precizează ca nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa, considerând că exproprierea contestată a fost un act abuziv;
• principiul neretroactivității legii a fost aplicat în practica jurisdicțională a Curții - cum ar fi Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1/1993 privind dispozițiile Codului penal referitoare la avutul obștesc și Decizia nr. 20/1993 privind neconstituționalitatea dispozițiilor unor decrete de expropriere - într-un mod care a permis constatarea ca neconstituționale și abrogate a unor prevederi anterioare Constituției din anul 1991, ceea ce a solicitat și recurenta prin excepția invocată.

Deoarece soluționarea excepției s-a făcut în temeiul art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, fără citarea părților, după declararea recursului s-au solicitat, conform art. 24 alin. (3) din aceeași lege, punctele de vedere ale Camerei Deputaților, Senatului și Guvernului.

În punctul său de vedere, Guvernul consideră temeinică Decizia nr. 49/1996 și nefondată excepția, solicitând respingerea recursului deoarece, pe de o parte, practica jurisdicțională a Curții în materie de exproprieri nu este aplicabilă în speță, această practică având ca obiect neconstituționalitatea art. 4 din Decretul nr. 467/1979, în prezent abrogat, pe când exproprierea imobilului în litigiu s-a întemeiat pe Decretul nr. 545/1958, potrivit căruia o dată cu exproprierea se constituia și dreptul de proprietate al statului. Pe de altă parte, se arată că imobilul respectiv a fost efectiv preluat de către stat după exproprierea sa, iar ulterior adoptării Constituției din anul 1991 nu s-au stabilit raporturi juridice noi privind proprietatea acelui imobil.

Camerele Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

Curtea,

având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile Decretului nr. 648/1964, raportate la dispozițiile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, reține:

Primul motiv de recurs este neîntemeiat și urmează a fi respins. Într-o interpretare sistematică a Constituției, într-adevăr dispozițiile art. 41 urmează a fi interpretate și aplicate prin coroborare cu prevederile art. 20, care se referă și la dispozițiile Declarației Universale a Drepturilor Omului. Această interpretare este aplicabilă însă numai în ce privește controlul constituționalității dispozițiilor legale supuse regimului constituțional actual, cu atât mai mult cu cât Declarația Universală a Drepturilor Omului a fost încorporată în legislația națională numai în temeiul Constituției din anul 1991, prin art. 20. Prevederile Decretului nr. 648/1964 nu sunt supuse regimului constituțional actual, deoarece, așa cum corect s-a reținut prin decizia atacată, pe baza lor nu s-au stabilit raporturi juridice noi după adoptarea Constituției din anul 1991, imobilul revendicat fiind preluat efectiv în administrarea unității locative specializate prin Decizia nr. 1095 din 14 decembrie 1964 a fostului Sfat popular al orașului Iași, dată la care deci era deja constituit dreptul de proprietate al statului.

Nici cel de-al doilea motiv de recurs privind practica jurisdicțională a Curții Constituționale referitoare la legislația anterioară Constituției din anul 1991 nu este întemeiată. Este de menționat că această practică nu încalcă principiul neretroactivității legii, ea referindu-se la acte normative pe baza cărora s-au stabilit raporturi juridice noi, după intrarea în vigoare a Constituției, pe când, în speță, imobilul fiind preluat de stat o dată cu exproprierea sa, prin ipoteză nu pot exista asemenea raporturi legate de constituirea dreptului de proprietate al statului. De aceea, principiul neretroactivității legii, așa cum s-a statuat prin decizia recurată, fiind aplicabil și prevederilor constituționale, împiedică desființarea dreptului de proprietate al statului, constituit în temeiul unui act normativ preconstituțional. Soluțiile pronunțate de Curtea Constituțională și considerentele avute în vedere la declararea ca neconstituționale a unor decrete de expropriere la care face referire recurenta - Decizia nr. 20/1993 - nu sunt aplicabile în cauza de față, deoarece regimul juridic este diferit. Decretele de expropriere declarate neconstituționale au fost emise în baza Legii nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului și localităților urbane și rurale, abrogată prin Decretul-lege nr. 1/1989, și a Decretului nr. 467/1979, abrogat prin Legea nr. 33/1994, care în art. 4 prevedea că imobilele expropriate trec în proprietatea statului la data preluării efective în vederea demolării. Rezultă că, în aceste situații, dreptul de proprietate al statului nu se constituia la data emiterii decretului de expropriere, cum este cazul în speță, ci la data emiterii actului administrativ de preluare. Așa încât, dacă acest act nu a fost emis până la intrarea în vigoare a Constituției din anul 1991, s-a putut pune problema neconstituționalității dispozițiilor art. 4 din Decretul nr. 467/1979, raportate la prevederile art. 41 din Constituție.

Având în vedere considerentele expuse, prevederile art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 13 alin. (1) lit. A.c), ale art. 25 și ale art. 26 din Legea nr. 47/1992,

Curtea
În numele legii
Decide:

Respinge recursul declarat de Stănescu Rodica Ileana împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 49 din 30 aprilie 1996.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 25 iunie 1996.

Președintele Curții Constituționale, prof. univ. dr. Ioan Moraru

Magistrat-asistent Florentina Geangu

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre pentru aprobarea Regulamentului privind înregistrarea topografiilor circuitelor integrate

În temeiul art. 48 din Legea nr. 16/1995 privind protecția topografiilor circuitelor integrate,

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă Regulamentul privind înregistrarea topografiilor circuitelor integrate, anexă la prezenta hotărâre.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 4 iulie 1996 | Nr. 535.

Contrasemnează: Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

Anexă

Regulament
privind înregistrarea topografiilor circuitelor integrate

Regula 1

Dispoziții generale

(1) Topografiile circuitelor integrate sunt protejate pe teritoriul României, în condițiile prevăzute de Legea nr. 16/1995, privind protecția topografiilor circuitelor integrate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 9 martie 1995, cu respectarea convențiilor, tratatelor și acordurilor la care România este parte.

(2) Prezentul regulament stabilește condițiile și procedura privind înregistrarea topografiilor circuitelor integrate.

Regula 2

Definiții

În prezentul regulament:

• prin lege se înțelege Legea nr. 16/1995 privind protecția topografiilor circuitelor integrate;
• prin O.S.I.M. se înțelege Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci;
• prin topografie se înțelege o topografie de circuit integrat, în sensul în care este definită la art. 2 din lege;
• prin cerere se înțelege cererea de înregistrare a unei topografii;
• prin solicitant se înțelege persoana care cere înregistrarea unei topografii și care figurează ca atare în cerere;
• prin titular se înțelege persoana pe numele căreia este înregistrată o topografie la O.S.I.M. și căreia îi aparțin drepturile conferite prin înregistrarea topografiei;
• prin dată oficială de înregistrare a topografiei se înțelege data oficială a depozitului reglementar.

Regula 3

Condițiile necesare înregistrării topografiilor

O.S.I.M. înregistrează topografiile în Registrul național al topografiilor, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

a) obiectul cererii îndeplinește condițiile legale pentru a fi protejat în conformitate cu art. 2 și 3 din lege;

b) solicitantul are dreptul la obținerea protecției pentru topografia care face obiectul cererii, în conformitate cu art. 6, 8 și 9 din lege;

c) este constituit depozitul reglementar al cererii, în conformitate cu art. 13 din lege;

d) topografia nu a mai fost înregistrată la O.S.I.M.;

e) cererea a fost depusă la O.S.I.M. în termen de 2 ani de la data primei exploatări comerciale a topografiei sau, după caz, dacă topografia nu a fost exploatată comercial, cererea a fost depusă la O.S.I.M. înainte de împlinirea a 15 ani de la data la care topografia a fost creată sau codată pentru prima oară.

În cazul neîndeplinirii uneia sau a mai multora dintre condițiile prevăzute la lit. a)-e), topografia nu poate fi înregistrată și O.S.I.M. respinge cererea.

Regula 4

Obiectul cererii

(1) Cererile de înregistrare trebuie să aibă ca obiect numai topografii, în înțelesul definit la art. 2 din lege.

Nu pot face obiectul unei cereri:

• proiectele, procedeele și mijloacele tehnologice utilizate pentru realizarea topografiilor sau a circuitelor integrate;
• informațiile stocate în circuitele integrate;
• circuitele integrate realizabile pe baza topografiilor;
• alte creații care pot fi denumite topografii, dar care nu corespund înțelesului definit în art. 2 din lege.

Cererile care au ca obiect creații din categoria celor menționate la alin. (2) sunt respinse.

(2) Solicitantul poate revendica originalitatea topografiei în ansamblul ei sau numai a unei părți din aceasta.

În cazul în care numai o parte a topografiei este originală, protecția conferită prin înregistrare se referă numai la această parte revendicată, partea neoriginală a topografiei neconstituind obiect al protecției.

O topografie care este constituită dintr-o combinație de elemente și interconexiuni uzuale este originală, dacă combinația, luată în ansamblul ei, este originală; o combinație originală poate fi constituită și din elemente și interconexiuni uzuale, asociate cu elemente și interconexiuni originale.

(3) O cerere trebuie să fie unitară, adică să aibă ca obiect o singură topografie.

Cererea care are ca obiect două sau mai multe topografii este neunitară și solicitantul are posibilitatea să o divizeze în atâtea cereri unitare câte topografii fac obiectul acestei cereri.

În cazul unei cereri neunitare, constituie obiectul cererii o singură topografie, și anume aceea care este indicată de solicitant, în termen de două luni de la data la care O.S.I.M. i-a notificat că cererea este neunitară; în cazul în care solicitantul nu comunică în termenul menționat care dintre topografii rămâne ca obiect al cererii, obiectul acesteia este prima dintre topografiile menționate în cerere.

Cererile depuse ulterior de solicitant, având ca obiect celelalte topografii ale cererii neunitare, sunt considerate cereri divizionare din depozitul acestei cereri, dacă sunt depuse la O.S.I.M. în termen de 3 luni de la data notificării lipsei de unitate și primesc ca dată de depunere data la care a fost depusă cererea inițială, neunitară; dacă sunt depuse la O.S.I.M. după expirarea termenului de 3 luni menționat, ele nu mai sunt recunoscute ca cereri divizionare și primesc ca dată de depunere data la care au intrat în registratura generală a O.S.I.M.

Lipsa de unitate a unei cereri nu poate constitui un motiv pentru respingerea acesteia.

Regula 5

Depozitul reglementar al cererii

(1) Depozitul cererii este reglementar constituit, dacă sunt depuse la O.S.I.M., în două exemplare, următoarele piese:

a) cererea privind înregistrarea topografiei, redactată în conformitate cu prevederile Regulii 7 și semnată;

b) documentația tehnică necesară pentru identificarea topografiei și pentru evidențierea funcțiunii electronice a circuitului integrat realizabil pe baza topografiei, întocmită în conformitate cu prevederile Regulii 8;

c) circuitul integrat realizat pe baza topografiei, dacă topografia a fost exploatată comercial;

d) împuternicirea de reprezentare a mandatarului (procura), în cazul în care este numit un mandatar;

e) dovada de plată a taxelor pentru: depunerea cererii, examinarea cererii, înregistrarea topografiei, publicarea înregistrării topografiei și eliberarea certificatului de înregistrare a topografiei.

Data oficială a depozitului reglementar este data prevăzută la art. 14 alin. 2 sau, după caz, art. 15 alin. 3 din lege.

(2) La depozitul reglementar se anexează toate documentele depuse ulterior de solicitant sau de mandatarul acestuia în legătură cu cererea, documentele redactate de examinare în legătură cu rezolvarea cererii, precum și corespondența purtată de O.S.I.M. cu solicitantul sau cu mandatarul acestuia.

Regula 6

Limba oficială

Toate documentele care se depun la O.S.I.M. în legătură cu protecția topografiilor, precum și corespondența purtată de O.S.I.M. cu solicitanții și cu mandatarii acestora se redactează în limba română.

Este admisă utilizarea în documentația tehnică din depozitul cererii a unor termeni tehnici de specialitate exprimați în limba engleză, dacă acești termeni au fost deja preluați și utilizați ca atare în limba romană de către specialiștii domeniului. În caz contrar, acești termeni pot fi utilizați numai dacă sunt însoțiți de echivalenții lor în limba română.

Regula 7

Cererea de înregistrare a topografiei

(1) Cererea de înregistrare a unei topografii se dactilografiază pe un formular, conform modelului stabilit de O.S.I.M. și pus la dispoziția publicului.

(2) Cererea trebuie să cuprindă în mod obligatoriu:

a) datele de identificare a solicitantului, care constau în:

• numele și prenumele sau, după caz, denumirea solicitantului;
• adresa completă a solicitantului, inclusiv nr. de telefon, fax, telex.

Dacă sunt mai mulți solicitanți, datele de identificare vor fi prezentate separat pentru fiecare dintre aceștia.

În cazul persoanelor juridice străine care au filiale sau sucursale în România, se vor preciza denumirile și sediile acestor filiale sau sucursale;

b) declararea creatorului topografiei, în cazul în care acesta este altă persoană decât solicitantul. Se menționează numele, prenumele și domiciliul creatorului.

Dacă sunt mai mulți creatori, coautori, se fac aceleași mențiuni pentru fiecare dintre aceștia.

În cazul în care creatorii topografiei nu doresc să li se menționeze numele și calitatea de creatori ai topografiei în certificatul de înregistrare și/sau în publicațiile efectuate de O.S.I.M. în legătură cu topografia înregistrată, solicitantul va face o declarație, în acest sens, în cerere și va înscrie numele creatorilor numai pe un exemplar al cererii;

c) indicarea dreptului în baza căruia solicitantul are dreptul la protecția topografiei: solicitantul este creatorul topografiei (art. 8), topografia a fost creată în cadrul sarcinilor de serviciu (art. 9 alin. 1 din lege) sau pe baza unui contract de cercetare/proiectare (art. 9 alin. 2 din lege), se aplică dispozițiile unui contract (art. 9 alin. 3 din lege), solicitantul a dobândit dreptul de a înregistra topografia prin cesiune sau succesiune (legală sau testamentară);

d) denumirea și destinația circuitului integrat realizabil pe baza topografiei. Denumirea circuitului va fi formulată succint, de preferință în maximum 15 cuvinte;

e) declarația solicitantului că topografia nu a mai fost înregistrată la O.S.I.M.;

f) declarația solicitantului privind originalitatea topografiei. Se va preciza dacă topografia este originală în ansamblu sau originalitatea privește numai o parte a topografiei, caz în care se va preciza modul în care partea originală este evidențiată în documentația tehnică anexată cererii;

g) declararea datei primei exploatări comerciale, în cazul în care topografia a fost exploatată comercial;

h) declararea datei creării sau a primei codări a topografiei;

i) datele de identificare a mandatarului, în cazul în care este numit un mandatar. Datele de identificare vor fi similare celor menționate la lit. a), pentru solicitant.

Dacă sunt doi sau mai mulți solicitanți și nu a fost numit un mandatar, se va menționa care dintre aceștia va fi reprezentantul solicitanților în procedurile în fața O.S.I.M.; în lipsa acestei mențiuni, O.S.I.M. va considera ca reprezentant al solicitanților pe primul dintre aceștia înscris în cerere;

j) lista pieselor anexate cererii;

k) semnătura solicitantului/solicitanților. Când solicitantul este o persoană juridică, cererea va fi semnată de conducătorul unității și ștampilată.

Dacă este numit un mandatar, acesta poate semna cererea în numele solicitantului, cu condiția ca procura (împuternicirea de reprezentare a mandatarului) să fie depusă la O.S.I.M. o dată cu cererea sau cel mai târziu în termen de două luni de la data depunerii cererii; nerespectarea acestei condiții are ca urmare respingerea cererii.

Regula 8

Documentația tehnică de identificare a topografiei

(1) Documentația tehnică de identificare a topografiei este constituită din materiale grafice și un text explicativ.

(2) Materialele grafice vor fi prezentate sub una sau mai multe dintre următoarele forme:

a) desenul sau fotografia reprezentând configurația setului de straturi ale circuitului integrat;

b) desene sau fotografii ale straturilor individuale ale circuitului integrat;

c) desene sau fotografii ale măștilor utilizate pentru fabricarea circuitului integrat.

(3) Desenele și fotografiile trebuie să fie clare și realizate la o scară suficient de mare, încât să permită identificarea topografiei.

Se va utiliza formatul A4 sau un alt format care, prin pliere, este adus la formatul A4.

(4) În cazul în care numai o parte a topografiei este originală, această parte va fi evidențiată în mod distinct în materialele grafice.

(5) În cazul în care solicitantul declară că o parte a materialelor grafice de identificare a topografiei conține secrete comerciale, partea respectivă va fi acoperită, prin hașurare sau prin alt procedeu, pe unul dintre exemplarele acestor materiale grafice; cel de-al doilea exemplar al materialelor grafice respective nu va fi acoperit, pentru a exista în depozitul cererii toate informațiile necesare identificării topografiei.

(6) Textul explicativ va avea o redactare succintă și va cuprinde prezentarea unui minimum de informații, strict necesar pentru identificarea topografiei, evidențierea părții originale a topografiei (când este cazul), evidențierea funcției electronice a circuitului integrat și precizarea destinației acestui circuit.

(7) Pe toate documentele de identificare a topografiei va fi înscrisă denumirea circuitului integrat, așa cum a fost menționată în cerere.

(8) În afara materialelor menționate la pct. (2) și (6) de mai sus, solicitantul mai poate depune la O.S.I.M. suporturi de date pe care topografia este înregistrată sub formă codată.

Regula 9

Plata taxelor

(1) Taxele datorate pentru înregistrarea unei topografii sau pentru efectuarea de către O.S.I.M. a unor servicii, în conformitate cu prevederile art. 44 din lege, sunt considerate plătite, dacă au fost vărsate în contul O.S.I.M. sumele respective, în cuantumurile prevăzute de lege, și s-a depus la O.S.I.M. o copie de pe documentul(ele) de plată.

(2) Sumele plătite în valori mai mici decât cuantumurile legale nu sunt luate în considerare ca plată a taxelor; dacă, ulterior, aceste sume au fost completate la nivelul cuantumului prevăzut de lege, taxele respective se consideră plătite la data la care a fost întregită suma corespunzătoare cuantumului legal.

(3) Solicitanții care beneficiază de reducerea cuantumului taxelor sau de scutire de plata taxelor, conform prevederilor art. 44 alin. 2, 3 sau 4 din lege, trebuie să depună la O.S.I.M. actele doveditoare din care să rezulte că se încadrează în unul dintre alineatele menționate. În cazul în care o cerere are mai mulți solicitanți, fiecare dintre aceștia trebuie să dovedească, cu documente relevante, că se încadrează în alineatul respectiv, care prevede reducerea sau scutirea de taxe.

Dacă nu sunt depuse documentele care dovedesc dreptul solicitantului la reducerea cuantumului taxelor sau, după caz, la scutirea de plata taxelor, solicitantul datorează plata integrală a taxelor.

Regula 10

Reprezentarea prin mandatar

(1) Orice solicitant poate fi reprezentat în procedurile în fața O.S.I.M. printr-un mandatar autorizat, cu domiciliul sau sediul în România.

(2) Poate fi mandatar autorizat numai un consilier în proprietate industrială, atestat de O.S.I.M., pentru domeniul protecției topografiilor de circuite integrate, și înregistrat în Registrul național al consilierilor în proprietate industrială.

(3) Mandatarul poate fi numit, de către solicitant, la depunerea cererii sau ulterior.

În cazul în care solicitantul este o persoană străină, cu domiciliul în străinătate, reprezentarea prin mandatar este obligatorie încă de la depunerea cererii.

(4) În toate cazurile în care este numit un mandatar, este necesară depunerea la O.S.I.M. a procurii, care constituie împuternicirea de reprezentare a mandatarului. În lipsa procurii, O.S.I.M. nu ia în considerare reprezentarea prin mandatar menționată în cerere sau în alte documente.

Regula 11

Depunerea cererilor

Cererile de înregistrare a topografiilor pot fi depuse direct la Registratura generală a O.S.I.M., deschisă publicului în zilele lucrătoare, sau pot fi transmise la O.S.I.M. prin poștă, recomandat, cu confirmare de primire.

Registratura generală înscrie pe fiecare cerere primită, direct sau prin poștă, numărul de intrare și data intrării în O.S.I.M. a cererii, după care transmite cererea la Biroul de examinare a topografiilor.

Regula 12

Examinarea cererilor

(1) Biroul de examinare a topografiilor organizează o evidență a cererilor de înregistrare a topografiilor, în care sunt înscrise toate cererile care au documentul de plată cel puțin a taxelor de depunere și de examinare.

Cererile la care nu sunt plătite taxele de depunere și de examinare se returnează solicitantului, însoțite de o notificare prin care se comunică motivul returnării. O.S.I.M. reține, ca martor, un exemplar al cererii.

(2) Cererile înscrise în evidența Biroului de examinare a topografiilor sunt examinate din punct de vedere al îndeplinirii condițiilor necesare pentru înregistrarea topografiilor, menționate în Regula 3.

(3) Dacă, în urma examinării cererii, se constată îndeplinirea condițiilor pentru constituirea depozitului reglementar și a celorlalte condiții legale pentru acordarea protecției, topografia este înregistrată în Registrul național al topografiilor; data oficială a depozitului reglementar este data depunerii la O.S.I.M. a cererii.

(4) În cazul în care, din examinarea cererii, rezultă lipsuri sau deficiențe ale pieselor necesare pentru constituirea depozitului reglementar, examinatorul cererii notifică solicitantului cele constatate, în termen de 15 zile de la data depunerii cererii, acordându-i un termen de două luni pentru remedierea acestor lipsuri sau deficiențe.

Dacă solicitantul depune la O.S.I.M., în termenul acordat, toate completările și rectificările cerute, depozitul cererii este reglementar și topografia este înregistrată în Registrul național al topografiilor; în acest caz, data oficială a depozitului reglementar este data la care s-au primit la O.S.I.M. toate completările și rectificările necesare.

Dacă, în termenul acordat, solicitantul nu depune la O.S.I.M. completările și rectificările cerute, cererea este respinsă.

(5) În cazul în care, din examinarea cererii, rezultă că:

• obiectul cererii nu constituie o topografie, în sensul definit la art. 2 din lege;
• solicitantul nu este îndreptățit la obținerea protecției pentru topografia care face obiectul cererii;
• topografia a mai fost înregistrată la O.S.I.M.;
• cererea a fost depusă după expirarea termenului de 2 ani de la data primei exploatări comerciale a topografiei;
• topografia nu a fost exploatată comercial și cererea de înregistrare a fost depusă după expirarea termenului de 15 ani de la crearea sau prima codare a topografiei,

examinatorul cererii notifică solicitantului cele constatate și faptul că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru înregistrarea topografiei, acordându-i un termen de două luni pentru răspuns.

Dacă, în termenul acordat, solicitantul nu depune la O.S.I.M. argumente și, după caz, documente relevante, prin care să demonstreze că sunt îndeplinite condițiile legale pentru înregistrarea topografiei, cererea este respinsă.

(6) În cazul în care, din examinarea cererii, rezultă că aceasta este neunitară, examinatorul cererii notifică solicitantului cele constatate, în conformitate cu prevederile Regulii 4 pct. (3) privind modul de soluționare a cererilor neunitare.

Regula 13

Hotărârea privind rezolvarea cererii

(1) Hotărârea privind rezolvarea cererii se ia pe baza unui raport de examinare și este motivată.

(2) Hotărârea se ia în termenele și în conformitate cu procedurile prevăzute de art. 14 și 15 din lege și poate fi:

• hotărâre de înregistrare a topografiei în Registrul național al topografiilor;
• hotărâre de respingere a cererii de înregistrare a topografiei.

(3) Hotărârea de înregistrare a topografiei se transmite solicitantului împreună cu certificatul de înregistrare a topografiei.

(4) Hotărârea de respingere a cererii este comunicată solicitantului în termen de 15 zile de la luarea ei.

(5) În cazul în care, pe parcursul examinării cererii, solicitantul comunică la O.S.I.M. că solicită retragerea cererii, abandonează cererea sau orice altă solicitare care semnifică renunțarea la înregistrarea topografiei, examinarea cererii se sistează și se întocmește un proces-verbal prin care O.S.I.M. ia act de solicitarea făcută. Procesul-verbal se comunică solicitantului, respectiv mandatarului, în termen de 15 zile de la data încheierii.

Regula 14

Înregistrarea topografiilor

(1) Hotărârea de înregistrare a unei topografii se înscrie în Registrul național al topografiilor.

(2) Data oficială a înregistrării topografiei este data la care s-a constituit depozitul reglementar al cererii de înregistrare.

(3) În Registrul național al topografiilor se înscriu toate datele care privesc statutul juridic al topografiei înregistrate, precum și toate modificările care survin în timpul perioadei de protecție.

(4) Registrul național al topografiilor conține cel puțin următoarele rubrici:

• numărul de înregistrare a topografiei;
• numărul și data depunerii cererii;
• denumirea circuitului integrat realizabil pe baza topografiei;
• data oficială a depozitului reglementar al cererii;
• data primei exploatări comerciale a topografiei;
• data creării sau a primei codări a topografiei;
• datele de identificare a titularului;
• numele, prenumele, localitatea și țara de domiciliu ale creatorului/creatorilor topografiei;
• datele de identificare a mandatarului;
• cesiuni;
• licențe;
• modificări privind titularul;
• modificări privind creatorul(ii);
• încetarea protecției.

Regula 15

Eliberarea certificatului de înregistrare

Certificatul de înregistrare a unei topografii este redactat pe baza hotărârii de înregistrare a topografiei.

Certificatul de înregistrare a topografiei, semnat de către directorul general al O.S.I.M., se eliberează titularului în termen de 3 luni de la data oficială a depozitului reglementar al cererii.

Regula 16

Publicarea înregistrării topografiilor

(1) O.S.I.M. publică înregistrarea topografiilor în Buletinul oficial al proprietății industriale (B.O.P.I.) - Secțiunea „Brevete de invenție” - Subsecțiunea „Topografii de circuite integrate".

(2) Publicarea se face în termen de două luni de la data eliberării certificatului de înregistrare și conține următoarele date:

• numărul de înregistrare a topografiei;
• data oficială a depozitului reglementar;
• denumirea circuitului integrat realizabil pe baza topografiei înregistrate;
• numele/denumirea titularului;
• numele și prenumele creatorului/creatorilor topografiei;
• data primei exploatări comerciale a topografiei;
• data creării sau a primei codări a topografiei;
• perioada de protecție.

(3) O.S.I.M. publică în B.O.P.I. toate modificările survenite cu privire la topografiile înregistrate, în conformitate cu dispozițiile art. 17 alin. 2, art. 36 alin. 2, art. 37, 38 și 42 din lege.

Regula 17

Consultarea materialelor din depozitul cererii

(1) După publicarea înregistrării unei topografii, O.S.I.M. pune la dispoziția publicului, pentru consultare, documentația din depozitul reglementar al cererii. În acest scop, se întocmește un dosar, conținând câte un exemplar al pieselor care constituie depozitul reglementar.

(2) În cazul topografiilor la care solicitantul a declarat că o anumită parte a documentației tehnice conține secrete comerciale, în dosarul destinat consultării publice se vor introduce numai documentele care nu dezvăluie secrete comerciale.

De asemenea, în cazul în care, conform declarației solicitantului, creatorii, menționați ca atare în cerere, nu doresc ca numele lor să fie făcute publice, în dosarul destinat consultării publice va fi introdus exemplarul cererii în care nu sunt menționate numele creatorilor.

(3) Dosarele cererilor respinse sau retrase (abandonate) nu sunt supuse consultării publice.

(4) La cererea oricărei persoane interesate, O.S.I.M. poate elibera copii certificate de pe documentele publice din depozitul reglementar al topografiilor înregistrate sau de pe file ale Registrului național al topografiilor. Cererea trebuie însoțită de dovada de plată a taxelor legale pentru eliberarea copiilor solicitate.