Monitorul Oficial 218/1993

De la wiki.civvic.ro
Sari la navigare Sari la căutare


Monitorul Oficial al României

Anul V, Nr. issue::0218 - Partea I - Luni, 6 septembrie year::1993

Decizii ale Curții Constituționale

Decizia Nr. 35[1] din 1 iulie 1993

Viorel Mihai Ciobanu - președinte
Mihai Constantinescu - judecător
Antonie Iorgovan - judecător
Raul Petrescu - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent.

Pe rol soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 35 din Legea nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, invocată de Societatea Comercială „Cicerus Internațional Import-Export” - S.R.L. Arad și de Societatea Comercială „9 B Prodimpex” - S.R.L. Arad, în dosarele nr. 15017/1992 și, respectiv, nr. 1035/1993 aflate pe rolul Judecătoriei Arad.

Președintele declară ședința deschisă.

Magistratul-asistent face apelul părților.

La apelul nominal se constată că procedura este completă și că părțile sunt lipsă, precum și că s-au depus precizările Gărzii financiare Arad și memoriul Societății Comerciale „Cicerus Internațional Import-Export” - S.R.L. Arad, în care, în esență, se apreciază că dispozițiile art. 35 din Legea nr. 32/1968 sunt contrare art. 21 din Constituție și au fost abrogate prin art. 150 alin. (1) din Constituție. De asemenea, Societatea Comercială „Cicerus Internațional Import-Export” - S.R.L. Arad a solicitat admiterea excepției și judecarea în lipsă.

Întrucât cele două excepții invocate formează obiectul unor dosare ale Curții Constituționale distincte, numerele 30C/1993 și 35C/1993, deși ambele excepții vizează neconstituționalitatea aceluiași act normativ - art. 35 din Legea nr. 32/1968 - președintele completului a pus în discuție, din oficiu, necesitatea conexării dosarelor și a dat cuvântul procurorului.

Față de concluziile reprezentantului Ministerului Public de conexare a dosarelor, Curtea, pentru o mai bună administrare a justiției, a dispus conexarea, urmând a se pronunța asupra ambelor excepții prin decizia de față.

Având cuvântul, pe fond, reprezentantul Ministerului Public a pus concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 35 din Legea nr. 32/1968, întrucât sunt contrare dispozițiilor constituționale referitoare la liberul acces la justiție și, deci, abrogate conform art. 150 alin. (1) din Constituție.

Curtea Constituțională,

având în vedere actele și lucrările dosarelor reține următoarele:

Reclamantele - Societatea Comercială „Cicerus Internațional Import-Export” - S.R.L. și Societatea Comercială „9 B Prodimpex” - S.R.L. - au invocat excepția de neconstituționalitate a art. 35 din Legea nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, în dosarele nr. 15017/1992 și, respectiv, nr. 1035/1993, aflate pe rolul Judecătoriei Arad, arătând că dispozițiile legale menționate sunt neconstituționale, fiind în contradicție cu art. 21 din Constituție, întrucât împiedică persoanele juridice de a se adresa justiției și, în felul acesta, constituie o discriminare între persoanele juridice și cele fizice în legătură cu soluționarea contestațiilor privind aplicarea unei contravenții. În acest sens, se arată că art. 35 din legea susmenționată reglementează o cale administrativă exclusivă de soluționare a plângerilor împotriva proceselor-verbale de sancționare contravențională, atunci când subiect activ al contravenției este o persoană juridică.

Judecătoria Arad, prin încheierile din 28 ianuarie 1993 și 11 februarie 1993 a sesizat Curtea Constituțională.

Instanța, în ambele încheieri, reține că art. 21 din Constituție consacră principiul liberului acces la justiție pentru orice persoană, ceea ce nu exclude însă existența unor organe cu activitate jurisdicțională, altele decât instanțele judecătorești, posibilitate prevăzută și de art. 158 Cod procedură civilă. Totodată, prin cele două încheieri de sesizare a Curții Constituționale, în mod identic se reține „că excepția de neconstituționalitate ar putea fi întemeiată raportat la principiul egalității în fața legii, întrucât, într-adevăr, în cazul în care sancționarea contravențională a amenzii este aplicată unei persoane fizice, conform art. 34 din Legea nr. 32/1968, soluționarea plângerii acesteia este de competența instanței judecătorești, creându-se o nejustificată discriminare în regimul juridic aplicabil pentru aceleași fapte”.

În vederea soluționării excepției au fost solicitate, în baza art. 24 din Legea nr. 47/1992, puncte de vedere Camerei Deputaților, Senatului și Guvernului.

În punctul de vedere exprimat de Guvernul României se contestă competența Curții Constituționale, considerându-se că este o problemă de interpretare ce revine exclusiv instanțelor judecătorești.

Camera Deputaților și Senatul României nu și-au exprimat punctul de vedere.

În notele scrise, depuse de apărătorul Societății Comerciale „Cicerus Internațional Import-Export” - S.R.L. se susține că „este inadmisibil” ca măsurile luate de Garda financiară să nu fie supuse unui control judiciar, întrucât altfel se creează posibilitatea acesteia „ca în cadrul său intern și ierarhic să facă abuzuri necenzurate de puterea judecătorească, privându-se agenții economici de o cale de atac, situație anticonstituțională". Acest punct de vedere este concordant cu precizările depuse de Garda financiară Arad, care, de asemenea, a considerat că prevederile art. 35 din Legea nr. 32/1968 sunt neconstituționale.

Curtea Constituțională,

examinând încheierile de sesizare și actele dosarelor în care s-au invocat excepțiile de neconstituționalitate, punctul de vedere exprimat de Guvern, raportul prezentat de judecătorul-raportor, memoriile părților, precum și concluziile procurorului și văzând dispozițiile art. 16, art. 21, art. 24, art. 41 alin. (2) și art. 144 lit. c) din Constituție, art. 3, art. 12 și art. 26 din Legea nr. 47/1992, art. 35 din Legea nr. 32/1968, reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă să se pronunțe asupra excepției de neconstituționalitate, deși dispozițiile legale invocate a fi neconstituționale sunt anterioare intrării în vigoare a Constituției, deoarece Judecătoria Arad a apreciat, în principiu, că textul nu este neconstituțional și, deci, în raport cu art. 150 alin. (1) din Constituție, a considerat că a rămas în vigoare, iar pe baza lui s-au stabilit, după intrarea în vigoare a Constituției, raporturi juridice, astfel cum prevede art. 26 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. În acest sens, este și practica, constantă, a Curții Constituționale cu privire la competență.

Pe fond, se constată că Legea nr. 32/1968 stabilește în art. 35: „în cazul amenzii aplicate unei persoane juridice, plângerea acesteia se rezolvă de organul indicat în legea sau decretul care prevede sancționarea persoanei juridice. Dacă legea sau decretul nu indică un asemenea organ, plângerea se rezolvă de conducătorul organului central al administrației de stat în a cărei ramură sau domeniu de activitate s-a comis contravenția ori de un angajat, având cel puțin funcția de director, împuternicit de conducătorul organului central”.

Pentru persoanele fizice, Legea nr. 32/1968 în art. 34 stipulează că „în cazul contravențiilor pentru care actul normativ prevede o amendă de peste 1.000 lei sau dacă despăgubirea stabilită pe bază de tarif ori valoarea lucrărilor confiscate depășește 1.000 lei, plângerea se soluționează de judecătoria în a cărei rază teritorială a fost săvârșită contravenția”.

Rezultă că pentru contravențiile săvârșite de persoanele fizice, legea stabilește un control judecătoresc cu privire la respectarea condițiilor legale de aplicare a sancțiunii, pe când pentru contravențiile săvârșite de persoanele juridice există doar calea unei jurisdicții administrative. Sunt astfel încălcate prevederile art. 16 din Constituție potrivit căruia cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, ceea ce implică un regim egal între cetățenii români organizați în persoane juridice și aceiași cetățeni dacă se prezintă, proprio nomine, ca subiecte de drept.

Potrivit art. 21 din Constituție, orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor și intereselor sale legitime și nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept. De aceea art. 35 din Legea nr. 32/1968, care împiedică posibilitatea persoanelor juridice de a exercita calea de atac împotriva proceselor-verbale de contravenție la instanțele judecătorești, încalcă „accesul liber la justiție”. Faptul că există o cale administrativ-jurisdicțională nu este similar cu liberul acces la justiție. În acest sens, art. 21 trebuie coroborat cu art. 123 din Constituție care definește sensul termenului „justiție” precizând că aceasta se înfăptuiește de o categorie distinctă de autorități publice și anume de instanțele judecătorești.

În condițiile în care persoanele juridice sancționate contravențional nu au posibilitatea legală de a se adresa instanței de judecată, ele sunt lipsite și de dreptul la apărare garantat constituțional prin art. 24.

Potrivit art. 41 alin. (2) din Constituție, proprietatea privată este ocrotită în mod egal, indiferent de titular. În sensul acestei dispoziții constituționale, ocrotire egală înseamnă și ocrotire procesuală egală.

Față de considerentele expuse rezultă că dispozițiile art. 35 din Legea nr. 32/1968 contravin prevederilor constituționale sus-menționate și, pe cale de consecință, sunt abrogate în temeiul art. 150 alin. (1) din Constituție.

Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 150 alin. (1) din Constituție, al art. 13. alin. 1 pct. A lit. c), al art. 25 alin. (1) și al art. 26 din Legea nr. 47/1992,
Curtea Constituțională,
În numele legii
Decide:
Admite excepția de neconstituționalitate invocată de Societatea Comercială „Cicerus Internațional Import-Export” - S.R.L. cu sediul în Arad, zona Micălaca, bl. ??, sc. B, parter și de Societatea Comercială „9 B Prodimpex” - S.R.L. cu sediul în Arad, zona Micălaca, bl. 303, sc. B, ap. 7.
Constată că dispozițiile art. 35 din Legea nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor sunt neconstituționale și, în consecință abrogate, urmând ca în cazul amenzii contravenționale aplicate unei persoane juridice, plângerea acesteia să se rezolve potrivit regulilor stabilite de Legea nr. 32/1968 pentru persoanele fizice.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 1 iulie 1993.
Președinte
prof. univ. dr. Viorel Mihai Ciobanu
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu


Decizia Nr. 41[1] din 7 iulie 1993

Mihai Constantinescu - președinte
Antonie Iorgovan - judecător
Viorel Mihai Ciobanu - judecător
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent.

Completul de judecată, convocat potrivit prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constată:

Prin Încheierea nr. 1 din 29 aprilie 1993, Judecătoria Mediaș, județul Sibiu, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, invocată de Șerban Paulina, reclamantă în Dosarul C nr. 1325/1993, în contradictoriu cu Comisia județeană Sibiu de aplicare a Legii fondului funciar. În memoriul depus de reclamantă pentru susținere excepției se arată, în esență, că art. 11 din Legea nr. 18/1991 stabilește o jurisdicție specială anterioară Constituției, astfel încât, după intrarea acesteia în vigoare, este abrogat, fiind contrar prevederilor art. 125 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Curtea Supremă de Justiție și celelalte instanțe judecătorești.

Exprimându-și opinia, Judecătoria Mediaș, prin Încheierea nr. 1 din 29 aprilie 1993, arată că atât comisiile locale, cât și cele județene, organizate potrivit Legii nr. 18/1991, au atribuții limitate la procedura de constituire și reconstituire a dreptului de proprietate, întocmind în acest sens acte cu caracter tehnico-administrativ. De asemenea, în opinia instanței, atribuția comisiilor județene de a rezolva plângerile formulate împotriva hotărârilor comisiilor locale „nu le conferă acestora un caracter de verigă a organelor de justiție”

Pentru argumentarea excepției de neconstituționalitate, reclamanta a mai invocat și faptul că ar exista o similitudine între comisiile reglementate de Legea nr. 18/1991 și fostele comisii de judecată.

Instanța, prin încheierea sus-menționată, a reținut că între comisiile ce funcționează în baza Legii nr. 18/1991 și fostele comisii de judecată nu există nici o legătura și nici un temei de apropiere.

Aplicând dispozițiile art. 12 alin. 4 din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții s-au solicitat, cu adresa din 3 iunie 1993, puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.

Exprimându-și punctul de vedere, Guvernul consideră că soluționarea excepției nu este de competența Curții Constituționale întrucât se referă la o lege anterioară Constituției, iar cu privire la excepție își însușește motivarea Judecătoriei Mediaș, adăugând că, prin instituirea controlului judecătoresc asupra hotărârii comisiei județene, este asigurat accesul la justiție al celui nemulțumit, așa cum impune art. 21 și, respectiv, art. 125 din Constituție.

Camera Deputaților și Senatul nu și-au exprimat punctul de vedere.

Curtea Constituțională,

luând act de susținerile reclamantei și de opinia instanței de judecată, de punctul de vedere exprimat de Guvern și de raportul prezentat de judecătorul-raportor și având în vedere dispozițiile art. 11 din Legea nr. 18/1991, art. 21, art. 125 și art. 150 alin. (1) din Constituție, precum și prevederile Legii nr. 47/1992, reține următoarele:

În legătură cu competența de soluționare a excepției, Curtea constată că aceasta intră în atribuțiile sale chiar dacă dispozițiile legale invocate a fi neconstituționale sunt anterioare Constituției, întrucât produc efecte și după intrarea ei în vigoare. Este o soluție consecventă cu practica Curții Constituționale în această privință care, în cazul excepției de față, este cu atât mai imperioasă cu cât instanța de judecată, considerând excepția neîntemeiată, implicit înțelege să aplice textul de lege, așa încât nu poate fi contestat dreptul constituțional al reclamantei de a invoca neconstituționalitatea acestui text și nici obligația Curții de a se pronunța asupra excepției.

Pe fond, se constată că art. 11 din Legea nr. 18/1991 prevede că în scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor îndreptățiți și eliberării titlurilor de proprietate, în fiecare comună, oraș sau municipiu se constituie o comisie condusă de primar. În ce privește comisiile comunale, orășenești sau municipale, textul de lege prevede că ele funcționează sub îndrumarea unei comisii județene care este competentă să soluționeze contestațiile și să valideze sau să invalideze măsurile stabilite de comisiile subordonate. Totodată, art. 11 din legea sus-menționată prevede că, împotriva hotărârii comisiei județene, cel nemulțumit poate face plângere la judecătoria în raza căreia este situat terenul, în termen de 30 de zile de la data când a luat cunoștință de soluția dată de comisia județeană.

În invocarea excepției se pornește de la ideea că art. 11 din Legea nr. 18/1991 a instituit o „justiție” în afara sistemului instanțelor judecătorești. Sunt însă două aspecte distincte: justiția, ca dimensiune fundamentală a statului de drept, ce se înfăptuiește de autoritatea judecătorească, și activitatea administrativ-jurisdicțională, ca mijloc de realizare a administrației publice. De aceea activitatea administrativ-jurisdicțională realizată de organe ale administrației publice se concretizează, sub aspectul naturii juridice, în acte administrative cu caracter jurisdicțional și nu în hotărâri judecătorești.

Articolul 125 din Constituție se referă numai la realizarea justiției în sistemul instanțelor judecătorești. Prevederile acestui articol nu au în vedere însă alte activități cu caracter jurisdicțional, așa cum rezultă din interpretarea dată de reclamantă în motivarea excepției. De aceea, sub acest aspect, art. 11 din Legea nr. 18/1991 nu este neconstituțional.

Constituția, prin art. 21, stabilește principiul liberului acces la justiție, fiecare persoană putându-se adresa autorității judecătorești pentru apărarea drepturilor, libertăților și intereselor sale legitime. Această prevedere constituțională nu este încălcată de art. 11 din Legea nr. 18/1991. Chiar dacă articolul respectiv nu ar fi prevăzut expres posibilitatea formulării unei plângeri în fața instanței judecătorești, potrivit art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, există calea recursului la Secția de contencios administrativ a Curții Supreme de Justiție împotriva actelor administrativ-jurisdicționale după epuizarea căilor de atac în cadrul acestei jurisdicții. Cum art. 11 din Legea nr. 18/1991, a cărui constituționalitate este contestată, prevede expres posibilitatea celui nemulțumit de hotărârea comisiei județene de a se adresa justiției (judecătoriei), rezultă că dispozițiile sale nu sunt, nici sub acest aspect, contrare Constituției. El reprezintă o concretizare a principiului prevăzut de art. 21 din Constituție. Caracterul hotărârii instanței, în sensul că este definitivă sau supusă căilor de atac, constituie o altă problemă, ce nu face obiectul excepției invocate și care urmează să fie soluționată în funcție de recentele modificări ale procedurii civile.

Orice asemănare dintre fostele comisii de judecată, abrogate prin Legea nr. 104/1992, și comisiile administrative, înființate prin Legea nr. 18/1991, este nejustificată. Chiar în contextul realităților juridice, din regimul comunist se făcea o distincție categorică, sub aspectul naturii juridice, între organele administrativ-jurisdicționale și comisiile de judecată. Organele administrative cu caracter jurisdicțional soluționau litigii în diferite domenii de activitate ale administrației de stat, în care, obligatoriu, una din părți era o autoritate de stat, iar fostele comisii de judecată soluționau litigii între persoane fizice, fiind calificate drept organe obștești de influențare și jurisdicție.

Față de considerentele expuse rezultă că dispozițiile art. 11 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 nu contravin prevederilor Constituției.

Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție și al art. 13 lit. A, c), al art. 24 și al art. 25 din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,
Curtea Constituțională,
În numele legii
Decide:
Respinge ca vădit nefondată excepția de neconstituționalitate a art. 11 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, invocată de Șerban Paulina în Dosarul C nr. 1325/1993 al Judecătoriei Mediaș.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publica din 7 iulie 1993.
Președinte
dr. Mihai Constantinescu
Magistrat-asistent,
Gabriela Dragomirescu


Decizia Nr. 45[1] din 14 iulie 1993

Antonie Iorgovan - președinte
Viorel Mihai Ciobanu -judecător
Mihai Constantinescu - judecător
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent.

Completul de judecată, convocat potrivit prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constată:

Prin Încheierea din 8 martie 1993, Judecătoria Rîmnicu Vîlcea a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Decretului prezidențial nr. 10/1985 privind amplasarea unor lucrări de investiții în afara perimetrelor construibile ale unor localități, exproprierea, scoaterea din producția agricolă, din fondul forestier și defrișarea unor terenuri, precum și exproprierea și demolarea unor construcții. Excepția a fost invocată de pârâtul Ilina V. Gheorghe în cadrul unei acțiuni în revendicare intentată de reclamanta Exploatarea Minieră Berbești în temeiul decretului prezidențial sus-menționat.

Aceeași excepție a fost invocată și de pârâții Gârlă Gh. Gheorghe, Gârlă Ioana, Nițu Aurelian și Nițu Iconia, Mateescu N. Nicolae, Mateescu Gh. Nicolae și Mateescu Ioana, Gârlă A. Gheorghe și Gârlă Eufrosina, Mateescu Grigore și Mateescu Viorica, Pelmuș Ion, Cioran Gheorghe, Gârlă Mihai, Golescu M. Ilie, Gârlă Gh. Constantin și Trăscău Eutropie în fața aceleiași judecătorii, în procesele privind acțiunile în revendicare intentate de același reclamant, ce fac obiectul dosarelor nr. 44C/1993, nr. 45C/1993, nr. 46C/1993, nr. 47C/1993, nr. 48C/1993, nr. 49C/1993, nr. 55C/1993, nr. 56C/1993, nr. 57C/1993, nr. 58C/1993, nr. 59C/1993 și nr. 60C/1993. Încheierile de sesizare ale Curții Constituționale sunt din aceeași dată - 8 martie 1993.

Prin Încheierea din 29 iunie 1993, Curtea a dispus ca toate aceste dosare să fie conexate, avându-se în vedere că se referă la neconstituționalitatea aceluiași act - Decretul prezidențial nr. 10/1985.

Curtea Constituțională a mai fost sesizată, prin Încheierea din data de 8 martie 1993 a judecătoriei sus-menționate, și cu neconstituționalitatea Decretului prezidențial nr. 209/1987, ridicată de Din C. Constantin, dosar nr. 54C/1993, precum și, prin Încheierea din 18 martie 1993 a aceleiași instanțe, cu neconstituționalitatea Decretului prezidențial nr. 184/1980 ridicată de Mihalache D. Petre, Mihalache Ion și Mihalache Victoria, dosarele nr. 65C/1993, nr. 66C/1993 și nr. 67C/1993.

Excepțiile au fost invocate în cadrul unor procese în revendicare intentate de același reclamant, Exploatarea Minieră Berbești.

Toate aceste excepții de neconstituționalitate, deși se referă la decrete prezidențiale diferite, au ca obiect aceeași problemă de drept și anume neconstituționalitatea unor decrete de expropriere ce nu au fost până în prezent puse în aplicare. De aceea, pentru o mai bună administrare a justiției și pentru evitarea emiterii unor decizii contradictorii în aceeași problemă de drept, toate excepțiile urmează a fi conexate.

În motivarea excepțiilor invocate, așa cum rezultă din încheierile de sesizare, toți pârâții susțin că, din anul când au fost emise decretele de expropriere pe care se întemeiază acțiunea reclamantei și până în prezent au rămas, neîntrerupt, în posesia terenurilor și construcțiilor revendicate, astfel încât decretele de expropriere respective sunt abrogate prin art. 150 alin. (1) din Constituție.

În ce privește opinia instanței, deși se referă la aceeași problemă de drept, ea este contradictorie. În legătură cu excepțiile de neconstituționalitate ce formează obiectul dosarelor nr. 43C/1993, nr. 44C/1993, nr. 45C/1993, nr. 46C/1993, nr. 47C/1993, nr. 48C/1993 și nr. 49C/1993 instanța consideră cu sunt neîntemeiate, întrucât s-a asigurat o despăgubire corespunzătoare, pe când în legătură cu excepțiile de neconstituționalitate invocate în dosarele nr. 54C/1993, nr. 55C/1993, nr. 56C/1993, nr. 57C/1993, nr. 58C/1993, nr. 59C/1993 și nr. 60C/1993 instanța a considerat că despăgubirea a fost necorespunzătoare, ținând seama de prevederile actualei Constituții.

Curtea Constituțională,

luând act de excepțiile ridicate și de susținerile pârâților care au invocat aceste excepții, de susținerile reclamantul - Exploatarea Minieră Berbești - formulate pentru justificarea acțiunii sale în revendicare, de opiniile instanței, precum și de Decretele prezidențiale nr. 10/1985, nr. 184/1980 și nr. 209/1987, de prevederile Decretului nr. 467/1979, de art. 144 lit. c), art. 145 și art. 150 alin. (1) din Constituție și de dispozițiile Legii nr. 47/1992, reține următoarele:

Întrucât excepțiile invocate se referă la aplicarea unor dispoziții legale cu putere de lege, anterioare Constituției, după intrarea în vigoare a acesteia, pe care Judecătoria Rîmnicu Vîlcea le-a interpretat în mod diferit, Curtea este competentă să le soluționeze, în temeiul prevederilor art. 144 lit. c) din Constituție și al art. 3 din Legea nr. 47/1992.

Pe fond, se constată că, prin Decretele prezidențiale nr. 10/1985, nr. 184/1980 și nr. 209/1987, au fost expropriate imobile - construcții și terenuri - revendicate de către reclamanta Exploatarea Minieră Berbești.

Potrivit regimului juridic al exproprierilor de la data când aceste decrete au fost emise, trecerea în proprietatea statului a imobilelor expropriate se făcea pe data preluării lor efective, conform prevederilor art. 4 din Decretul nr. 467/1979. După intrarea în vigoare a Constituției, așa cum s-a statuat prin Decizia nr. 1/1993, rămasă definitivă ca urmare a respingerii recursului prin Decizia nr. 20/1993, prevederile art. 4 din Decretul nr. 467/1979 sunt abrogate. Pe cale de consecință, în prezent nu mai există nici un temei legal pentru preluarea de către stat a unui imobil expropriat printr-un act anterior Constituției și constituirea, pe această bază, a proprietății de stat asupra acelui imobil. De aceea, în măsura în care imobilele revendicate nu au fost preluate efectiv de la proprietari până la intrarea în vigoare a Constituției, dreptul proprietarilor expropriați nu mai poate fi transferat la stat ca urmare a actului de preluare în baza decretelor de expropriere. Problema dacă a existat sau nu un act de preluare efectivă, fiind o stare de fapt, este de competența exclusivă a instanței de judecată. De aceea, Curtea, potrivit art. 29 din Regulamentul său, nu are a se pronunța asupra faptului dacă preluarea efectivă a imobilelor revendicate, de care depindea constituirea dreptului de proprietate al statului, s-a realizat pană la data intrării în vigoare a Constituției.

Pe de alta parte, Curtea a constatat prin Decizia nr. 1/1993, că art. 4 din Decretul nr. 467/1979 este abrogat și pe cale de consecință el nu mai poate face obiectul unei excepții de neconstituționalitate.

Rezultă din cele de mai sus că excepțiile ridicate sunt vădit nefondate și, prin urmare, în temeiul art. 144 lit. c), Art. 145 și art. 150 alin. (1) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A lit. c) și art. 25 din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,

Curtea Constituțională,
În numele legii
Decide:
  1. Constată că art. 4 din Decretul nr. 467/1979 privind evaluarea construcțiilor, terenurilor și plantațiilor ce se preiau, cu plată în proprietatea statului prin expropriere sau în alte cazuri prevăzute de lege este abrogat, astfel cum s-a reținut prin Decizia Curții Constituționale nr. 1/1993, rămasă definitivă.
  2. În consecință, respinge ca vădit nefondate excepțiile de neconstituționalitate invocate de:
  • Ilina V. Gheorghe, în dosarul nr. 14607/1992, aflat pe rolul Judecătoriei Rîmnicu Vîlcea, cu privire la Decretul prezidențial nr. 10/1985;
  • Gârlă Gh. Gheorghe, în dosarul nr. 14609/1992, aflat pe rolul Judecătoriei Rîmnicu Vîlcea, cu privire la Decretul prezidențial nr. 10/1985;
  • Gârlă Ioana, în dosarul nr. 14612/1992, aflat pe rolul Judecătoriei Rîmnicu Vîlcea, cu privire la Decretul prezidențial nr. 10/1985;
  • Nițu Aurelian și Nițu Iconia, în dosarul nr. 14613/1992, aflat pe rolul Judecătoriei Rîmnicu Vîlcea, cu privire la Decretul prezidențial nr. 10/1985;
  • Mateescu N. Nicolae, Mateescu Gh. Nicolae și Mateescu Ioana, în dosarul nr. 14615/1992, aflat pe rolul Judecătoriei Rîmnicu Vîlcea, cu privire la Decretul prezidențial nr. 10/1985;
  • Gârlă A. Gheorghe și Gârlă Eufrosina, în dosarul nr. 14617/1992, aflat pe rolul Judecătoriei Rîmnicu Vîlcea, cu privire la Decretul prezidențial nr. 10/1985;
  • Mateescu Grigore și Mateescu Viorica, în dosarul nr. 14619/1992, aflat pe rolul Judecătoriei Rîmnicu Vîlcea, cu privire la Decretul prezidențial nr. 10/1985;
  • Din C. Constantin, în dosarul nr. 14606/1992, aflat pe rolul Judecătoriei Rîmnicu Vîlcea, cu privire la Decretul prezidențial nr. 209/1987;
  • Pelmuș Ion, în dosarul nr. 14608/1992, aflat pe rolul Judecătoriei Rîmnicu Vîlcea, cu privire la Decretul prezidențial nr. 10/1985;
  • Cioran Gheorghe, în dosarul nr. 14610/1992, aflat pe rolul Judecătoriei Rîmnicu Vîlcea, cu privire la Decretul prezidențial nr. 10/1985;
  • Gârlă Mihai, în dosarul nr. 14611/1992, aflat pe rolul Judecătoriei Rîmnicu Vîlcea, cu privire la Decretul prezidențial nr. 10/1985;
  • Golescu Ilie, în dosarul nr. 14614/1992, aflat pe rolul Judecătoriei Rîmnicu Vîlcea, cu privire la Decretul prezidențial nr. 10/1985;
  • Gârlă Gh. Constantin, în dosarul nr. 14616/1992, aflat pe rolul Judecătoriei Rîmnicu Vîlcea, cu privire la Decretul prezidențial nr. 10/1985;
  • Trăscău Eutropie, în dosarul nr. 14618/1992, aflat pe rolul Judecătoriei Rîmnicu Vîlcea, cu privire la Decretul prezidențial nr. 10/1985;
  • Mihalache Ion, în dosarul nr. 9615/1992, aflat pe rolul Judecătoriei Rîmnicu Vîlcea, cu privire la Decretul prezidențial nr. 184/1980;
  • Mihalache Victoria, în dosarul nr. 9616/1992, aflat pe rolul Judecătoriei Rîmnicu Vîlcea, cu privire la Decretul prezidențial nr. 184/1980;
  • Mihalache D. Petre, în dosarul nr. 9617/1992, aflat pe rolul Judecătoriei Rîmnicu Vîlcea, cu privire la Decretul prezidențial nr. 184/1980.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 14 iulie 1993.
Președinte
conf. univ. dr. Antonie Iorgovan
Magistrat-asistent,
Gabriela Dragomirescu



Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre privind alocarea de fonduri pentru consolidarea unui bloc de locuințe afectat de seism și pentru terminarea unor blocuri de locuințe în care se vor muta actualii locatari, situate în municipiul Tîrgoviște, județul Dîmbovița

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă ca din prevederile bugetului Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului pe anul 1993, de la capitolul „Cheltuieli gospodărie comunală și locuințe”, să se aloce Consiliului Județean Dîmbovița suma de 280 milioane lei, având următoarea destinație:

  • 100 milioane lei pentru începerea lucrărilor de consolidare a blocului de locuințe 39 A, situat în municipiul Tîrgoviște, afectat de seism;
  • 180 milioane lei pentru terminarea, în regim de urgență a blocurilor de locuințe prevăzute în anexa la prezenta hotărâre, inclusiv lucrările tehnico-edilitare aferente, în vederea mutării familiilor care în prezent locuiesc în blocul 39 A, afectat de seism.

Art. 2. - Suma de 280 milioane lei se pune la dispoziția Consiliului Județean Dîmbovița, într-un cont special, deschis pe seama acestuia la sucursala județeană a Băncii Române pentru Dezvoltare - S.A., din care se vor efectua plățile pentru terminarea blocurilor prevăzute în anexă, inclusiv luările tehnico-edilitare aferente, precum și plățile pentru începerea consolidării blocului 39 A, afectat de seism.

Art. 3. - Pentru cheltuielile efectuate cu consolidarea apartamentelor proprietate personală din cadrul blocului de locuințe 39 A, autoritățile publice județene sau locale, după caz, vor încheia convenții cu fiecare beneficiar, în baza cărora vor recupera costurile acestor lucrări, în cadrul unor termene ce se vor stabili în funcție de situația financiară a persoanelor fizice în a căror proprietate se află apartamentele.

Sumele încasate pe baza convențiilor încheiate se vor face venit la bugetul de stat.

Art. 4. - Blocurile de locuințe prevăzute în anexă, a căror execuție se va realiza în regim de urgență, urmează să fie valorificate, în condițiile aprobate de Guvern, pentru locuințele aflate în diferite stadii de execuție.

Art. 5. - Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, Ministerul Finanțelor și Consiliul Județean Dîmbovița vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 17 august 1993 | Nr. 420.

Contrasemnează:

p. Ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului,
Teodor Gavrilă,
secretar de stat
Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Florin Georgescu
Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală,
Octav Cozmâncă


Anexă

Blocurile de locuințe ca urmează a se da în folosință în regim de urgență, în vederea mutării familiilor din blocul 39 A, situate în municipiul Tîrgoviște, județul Dîmbovița

  • Bloc E.10 C. - 14 apartamente
  • Bloc C. 1, C.D. - 26 apartamente
  • Bloc 19 C. - 26 apartamente
  • Bloc 18 A. - 26 apartamente
  • Lucrări tehnico-edilitare aferente.


Hotărâre privind alocarea de fonduri pentru consolidarea unor blocuri de locuințe afectate de seisme, situate în județul Prahova

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă ca din prevederile bugetului Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului pe anul 1993, de la capitolul „Cheltuieli gospodărie comunală și locuințe”, să se aloce Consiliului Județean Prahova suma de 850 milioane lei pentru continuarea lucrărilor de consolidare la blocurile de locuințe 149 - Cartier Vest, A.2 - Cartier Andrei Mureșanu și C.1, C.2, C.3 Latura Est A - Centrul civic, situate în municipiul Ploiești, blocurile 51, 52, 53 și 54, situate în orașul Plopeni, și blocurile 6, 8 și 10, situate în orașul Cîmpina, județul Prahova, afectate de seisme.

Art. 2. - Suma de 850 milioane lei se pune la dispoziția Consiliului Județean Prahova, într-un cont special deschis pe seama acestuia la sucursala județeană a Băncii Române pentru Dezvoltare - S.A., din care se vor efectua plățile pentru lucrările de consolidare, pe bază de situații de lucrări prezentate de constructori, cu viza de control financiar a persoanelor desemnate, în condițiile legii.

Art. 3. - Pentru cheltuielile efectuate cu consolidarea apartamentelor proprietate personală și a spațiilor cu altă destinație decât aceea de locuințe din cadrul blocurilor de locuințe prevăzute la art. 1, autoritățile publice județene sau cele locale, după caz, vor încheia convenții cu fiecare beneficiar, în baza cărora vor recupera costurile acestor lucrări, în cadrul unor termene ce vor fi stabilite în funcție de situația financiară a persoanelor fizice sau juridice în a căror proprietate sunt apartamentele ori spatiile cu altă destinație decât aceea de locuințe.

Sumele încasate pe baza convențiilor încheiate se vor face venit la bugetul de stat.

Art. 4. - Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, Ministerul Finanțelor și Consiliul Județean Prahova vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 17 august 1993 | Nr. 421.

Contrasemnează:

p. Ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului,
Teodor Gavrilă,
secretar de stat
Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Florin Georgescu
Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală,
Octav Cozmâncă


Hotărâre privind alocarea de fonduri pentru expertizarea, proiectarea și consolidarea unor blocuri de locuințe afectate de seisme, situate în județul Vaslui

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă ca din prevederile bugetului Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului pe anul 1993, de la capitolul „Cheltuieli gospodărie comunală și locuințe”, să se aloce Consiliului Județean Vaslui suma de 624 milioane lei, pentru realizarea lucrărilor de expertizare, proiectare și consolidare la blocurile de locuințe afectate de seisme, prevăzute în anexa la prezenta hotărâre.

Art. 2. - Suma de 624 milioane lei se pune la dispoziția Consiliului Județean Vaslui, într-un cont special deschis pe seama acestuia la sucursala județeană a Băncii Române pentru Dezvoltare - S.A., din care se vor efectua plățile pentru lucrările de expertizare, proiectare și consolidare, pe bază de situații de lucrări prezentate de constructori, cu viza de control financiar a persoanelor desemnate, în condițiile legii.

Art. 3. - Pentru cheltuielile efectuate cu expertizarea, proiectarea și consolidarea apartamentelor proprietate personală și a spațiilor cu altă destinație decât aceea de locuințe, din cadrul blocurilor de locuințe prevăzute la art. 1, autoritățile publice județene sau locale, după caz, vor încheia convenții cu fiecare beneficiar, în baza cărora vor recupera costurile acestor lucrări, în cadrul unor termene ce se stabilesc în funcție de situația financiară a persoanelor fizice sau juridice în a căror proprietate sunt apartamentele ori spatiile cu altă destinație decât aceea de locuințe.

Sumele încasate pe baza convențiilor încheiate se vor face venit la bugetul de stat.

Art. 4. - Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, Ministerul Finanțelor și Consiliul Județean Vaslui vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 17 august 1993 | Nr. 422.

Contrasemnează:

p. Ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului,
Teodor Gavrilă,
secretar de stat
Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Florin Georgescu
Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală,
Octav Cozmâncă


Anexă

Situația blocurilor de locuințe afectate de seisme, situate în județul Vaslui, la care se vor realiza lucrări de expertizare, proiectare și consolidare

- mii lei -
Nr. crt. Denumirea obiectivului Nr. ap. Anul punerii în funcțiune Fonduri necesare pentru: Total din care în 1993
expertizare proiectare consolidare
Municipiul Vaslui
Urgența I
1. Blocul 1-A1, str. Mihail Kogălniceanu 80 1965 728 3.870 343.760 348.358 188.318
2. Blocul 158-CH 5 (P+10), str. Hușiului 132 1977 722 6.650 534.700 542.072 130.000
3. Blocul 32-C.1, zona Confecții 180 1971 722 3.100 370.480 374.302 130.000
Total urgența 1 432 X 2.172 13.620 1.248.940 1.264.732 448.318
Urgența a II-a
5.[2] Blocul 2-A.2, str. Donici Călugăreni 64 1965 586 - - 586 586
6. Blocul 3-A.3, str. Donici Călugăreni 64 1964 586 - - 586 586
7. Blocul 4-A.4, str. Donici Călugăreni 64 1965 586 - - 586 586
8. Blocul 9-C.1, str. Donici Călugăreni 56 1969 750 - - 750 750
9. Blocul 63-S.1, str. Vidin 100 1973 690 - - 690 690
10. Blocul 64-S.2, str. Vidin 100 1973 690 - - 690 690
11. Blocul 156-M.3, str. Smîrdan 80 1975 758 - - 758 758
12. Blocul 87-T.1 (P+8), str. Ștefan cel Mare 28 1980 563 - - 563 563
13. Blocul 89-T.2 (P+8), str. Ștefan cel Mare 28 1980 562 - - 562 562
14. Blocul 95-T.7 (P+8), str. Ștefan cel Mare 28 1980 535 - - 535 535
15. Blocul 103-D.6, str. Walter Mărăcineanu 60 1974 1.374 - - 1.374 1.374
16. Blocul 104-D.2, str. Ștefan cel Mare 48 1974 1.370 - - 1.370 1.370
17. Blocul 111-M.7, str. Nicolae Iorga 48 1973 1.030 - - 1.030 1.030
18. Blocul 22-Z.6, zona Donici 40 1976 690 - - 690 690
19. Blocul 11-B.3, zona Donici 40 1969 690 - - 690 690
20. Blocul 12-B.2, zona Donici 40 1968 690 - - 690 690
21. Blocul 13-B.1, zona Donici 40 1969 690 - - 690 690
22. Blocul 15-C.5, Zona Donici 30 1969 600 - - 600 600
23. Blocul 42-I.2, str. Avîntului 60 1971 800 - - 800 800
24. Blocul 43-H.2, str. Avîntului 60 1972 800 - - 800 800
25. Blocul 33-D.1, str. Avîntului 60 1970 800 - - 800 800
26. Blocul 35-D.3, str. Avîntului 60 1970 800 - - 800 800
27. Blocul 70-A.O., str. Nicolae Bălcescu 60 1972 800 - - 800 800
28. Blocul 67-O.1, str. Vidin 40 1972 690 - - 690 690
29. Blocul 69-O.2, str. Vidin 40 1974 690 - - 690 690
30. Blocul 136-Q.2, str. Ștefan cel Mare 104 1971 450 - - 450 450
Total urgența a II-a 19.270 - - 19.270 19.270
Total municipiul Vaslui 21.442 13.620 1.108.940 1.284.002 467.588
Municipiul Bîrlad
Urgența I
1. Blocul G.3, b-dul Primăverii nr. 19 77 1981 100 2.900 77.000 80.000 50.000
Urgența a II-a
2. Blocul C.1, str. Republicii nr. 237 80 1964 728 - - 728 728
3. Blocul I.3, str. Republicii nr. 277 15 1952 300 - - 300 300
4. Blocul I.4, str. Republicii nr. 277 21 1952 350 - - 350 350
5. Blocul Z.1, str. Republicii nr. 277 44 1952 690 - - 690 690
6. Blocul Z.4, str. Republicii nr. 277 44 1952 690 - - 690 690
7. Blocul Z.2, str. Republicii nr. 277 44 1952 690 - - 690 690
8. Blocul C.4, str. Republicii nr. 296 32 1976 350 - - 350 350
9. Blocul G.1-2, str. Republicii nr. 185 32 1980 350 - - 350 350
10. Blocul A.1, str. Cetinei nr. 7 40 1965 690 - - 690 690
11. Blocul C.2, str. Karl Marx nr. 20 80 1965 720 - - 720 720
12. Blocul D, str. Karl Marx nr. 23 40 1965 690 - - 690 690
13. Blocul N.7, str. Karl Marx nr. 26 48 1952 700 - - 700 700
14. Blocul D.4, str. Karl Marx nr. 40 40 1964 690 - - 690 690
15. Blocul Y.8, str. Karl Marx nr. 39 32 1954 600 - - 600 600
16. Blocul Y.10, str. Karl Marx nr. 35 32 1954 600 - - 600 600
17. Blocul Y.7, str. Karl Marx nr. 41 32 1954 600 - - 600 600
18. Blocul X.6, str. Karl Marx nr. 43 32 1954 600 - - 600 600
19. Blocul G.7, str. Primăverii nr. 17 32 1980 600 - - 600 600
20. Blocul C.3, str. Primăverii nr. 10 37 1978 650 - - 650 650
21. Blocul E.8, str. Șt. Dumbravă nr. 80 40 1975 690 - - 690 690
22. Blocul E.6, str. Șt. Dumbravă nr. 80 40 1974 690 - - 690 690
23. Blocul E.2, str. Șt. Dumbravă nr. 80 80 1974 720 - - 720 720
24. Blocul E.5, str. Șt. Dumbravă nr. 80 80 1975 720 - - 720 720
25. Blocul Z.4, str. Șt. Dumbravă nr. 80 54 1976 750 - - 750 750
26. Blocul D.1, str. Mihail Kogălniceanu nr. 2 54 1964 750 - - 750 750
27. Blocul C.1-2, str. Ion Iacomi nr. 1 27 1980 562 - - 562 562
28. Blocul G.2, str. Cereale nr. 4 32 1978 600 - - 600 600
29. Blocul G.1, str. Cereale nr. 4 40 1977 690 - - 690 690
30. Blocul I.5, Str. Trotuș nr. 62 19 1983 560 - - 560 560
31. Blocul I, str. Olga Bancic nr. 1 38 1952 730 - - 730 730
32. Blocul K. Str. Olga Bancic nr. 1 36 1952 730 - - 730 730
33. Blocul I.2. str. Republicii nr. 277 18 1952 350 - - 350 350
34. Blocul Y.4, str. Karl Marx nr. 50 20 1954 350 - - 350 350
35. Blocul M.18, str. Karl Marx nr. 22 28 1953 500 - - 500 500
Total urgența a II-a 14.132 - - 14.132 14.132
Total municipiul Bîrlad 14.132 2.900 77.000 94.132 64.132
Comune
1. Bloc, comuna Delești 8 1962 500 1.500 16.000 18.000 18.000
2. Bloc, comuna Vuțcani 12 1980 1.000 2.000 22.000 25.000 25.000
3. Bloc, comuna Bogdănești 12 1981 1.000 2.000 22.000 25.000 25.000
4. Bloc, comuna Blăgești 12 1983 1.000 2.000 22.000 25.000 25.000
Total comune 44 - 3.500 7.500 82.000 93.000 93.000
Total județ - - 39.174 24.020 1.267.940 1.471.134 624.720


Hotărâre privind alocarea de fonduri pentru consolidarea unor blocuri de locuințe afectate de seisme, situate în județul Vrancea

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă ca din prevederile bugetului Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului pe anul 1993, de la capitolul „Cheltuieli gospodărie comunală și locuințe”, să se aloce Consiliului județean Vrancea suma de 980 milioane lei, pentru continuarea și realizarea lucrărilor de consolidare la blocurile de locuințe L.1 și L.2 din ansamblul „Focșani-Sud”, B.1, B.2 și A. din b-dul Unirii, L.1 și spații comerciale din str. Bârsei și la blocul de locuințe S.+P.-Romarta, situate în municipiul Focșani, județul Vrancea, afectate de seisme.

Art. 2. - Suma de 980 milioane lei se pune la dispoziția Consiliului județean Vrancea, într-un cont special deschis pe seama acestuia la sucursala județeană ai Băncii Române pentru Dezvoltare, din care se vor efectua plățile pentru lucrările de consolidare, pe bază de situații de lucrări prezentate de constructori, cu viza de control financiar e persoanelor desemnate, în condițiile legii.

Art. 3. - Pentru cheltuielile efectuate cu consolidarea apartamentelor proprietate personală și a spațiilor cu altă destinație decât aceea de locuințe din cadrul blocurilor de locuințe prevăzute la art. 1, autoritățile publice județene sau locale, după caz, vor încheia convenții cu fiecare beneficiar, în baza cărora vor recupera costurile acestor lucrări, în cadrul unor termene ce se stabilesc în funcție de situația financiară a persoanelor fizice sau juridice în a căror proprietate sunt apartamentele ori spațiile cu altă destinație decât aceea de locuințe.

Sumele încasate pe baza convențiilor încheiate se vor face venit la bugetul de stat.

Art. 4. - Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, Ministerul Finanțelor și Consiliul județean Vrancea vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 17 august 1993 | Nr. 423.

Contrasemnează:

p. Ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului,
Teodor Gavrilă,
secretar de stat
Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Florin Georgescu
Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală,
Octav Cozmâncă



Diverse

Rectificare

La Ordonanța Guvernului nr. 26/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 31 august 1993, se face următoarea rectificare:

Ultimele 4 rânduri ale articolului 37 se vor înlocui și vor avea următorul cuprins: „prevederile contrare din Hotărârea Guvernului nr. 120/1993 privind detalierea clasificării mărfurilor în tariful vamal de import al României de la 6 la 8 cifre, precum și din alte acte normative.”



Referințe

  1. 1,0 1,1 1,2 Rămasă definitivă prin nerecurare.
  2. Nota civvic.ro: Nr. crt. 4. lipsește în original.