Monitorul Oficial 31/1994
Monitorul Oficial al României
Anul VI, Nr. issue::0031 - Partea I - Marți, 1 februarie year::1994
Hotărâri ale Guvernului României
Hotărâre privind transmiterea unui imobil în administrarea Consiliului Local al Municipiului Mediaș, județul Sibiu
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - Se aprobă transmiterea imobilului „Casa Schuller” și a terenului aferent, proprietate publică, situat în municipiul Mediaș, str. Ferdinand nr. 25, județul Sibiu, cu specificațiile din anexă, din patrimoniul Societății Comerciale „Civita Com” - S.A. Mediaș în administrarea Consiliului Local al Municipiului Mediaș, județul Sibiu.
Art. 2. - Patrimoniul Societății Comerciale „Civita Com” - S.A. Mediaș[1] se diminuează cu valoarea de inventar a imobilului menționat la art. 1.
Art. 3. - Predarea-preluarea imobilului se face pe bază de protocol încheiat între cele două părți.
Art. 4. - Anexa face parte integrantă din prezenta hotărâre.
| Contrasemnează: Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, |
Anexă
| Nr. crt. | Denumirea fondului fix | Unitatea deținătoare a fondului fix | Caracteristicile tehnice ale fondului fix | Carte Funciară | Număr Topografic | |
| În prezent | În urma transferului | |||||
| 1. | Imobilul „Casa Schuller” situat în municipiul Mediaș, str. Ferdinand nr. 25, județul Sibiu, și terenul aferent în suprafață de 1.324 mp | Societatea Comercială „Civita Com” - S.A. Mediaș | Consiliul Local al Municipiului Mediaș | - Casă parter + etaj | 10945 | 509/1 |
| - Teren aferent în suprafață de 1.324 mp | 509/2 | |||||
Hotărâre pentru aprobarea Metodologiei privind întocmirea și eliberarea cărților de alegător
Guvernul României hotărăște:
Articol unic. - Se aprobă Metodologia privind întocmirea și eliberarea cărților de alegător, anexă la prezenta hotărâre.
| Contrasemnează: Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, |
Anexă
- Capitolul I
- Listele electorale permanente
- A. Întocmirea listelor electorale permanente
1. Listele electorale permanente cuprind toți cetățenii români cu drept de vot, care domiciliază în localitatea pentru care se întocmesc listele.
Cetățenii români cu domiciliul în străinătate pot fi înscriși, la cererea lor, în listele electorale permanente ale localității în care s-au născut sau în care au avut ultimul domiciliu în țară. Cererea se poate depune fie la misiunea diplomatică a României în statul în care domiciliază solicitantul, care o va trimite, de îndată, consiliului local indicat în cerere, fie direct la consiliul local.
Cetățenii prevăzuți la alineatul precedent vor fi trecuți într-o listă electorală permanentă separată, indiferent de domiciliu, la sfârșitul registrului, având următoarea titulatură: „Lista cetățenilor români cu drept de vot, domiciliați în străinătate”.
2. Listele electorale permanente se întocmesc de primar și se semnează de acesta și de secretarul consiliului local.
În scopul întocmirii listelor electorale permanente, Ministerul de Interne, cu sprijinul Comisiei Naționale de Informatică, va pune la dispoziția primarilor datele privind cetățenii cu drept de vot. În măsura în care listarea se poate realiza pe calculator, Ministerul de Interne împreună cu Comisia Națională de Informatică vor pune la dispoziția primarilor listele electorale permanente, potrivit modelului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 729/1992.
3. Listele electorale permanente se întocmesc pe localități, în ordinea numărului imobilelor. La comune, listele se întocmesc pe sate, iar la orașe, municipii și subdiviziunile administrativ-teritoriale ale acestora, pe străzi.
4. Listele electorale se întocmesc potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 729/1992.
La întocmirea listei, se vor completa numai primele 4 rubrici, și anume: „Numărul curent”, „Numele și prenumele alegătorului”, „Domiciliu”, „Data și locul nașterii”.
Următoarele rubrici se vor completa prin grija primarului, cu ocazia eliberării cărții de alegător, respectiv a duplicatului acesteia.
Pe prima pagină a listei se vor scrie, în partea din stânga sus, următoarele: România, județul .................., comuna, orașul sau municipiul, după caz ...................., strada .........................; (în cazul comunelor, satul .....................), iar în partea din dreapta sus: Circumscripția electorală nr. ..... (după care se trece denumirea județului. Spre exemplu, nr. 1 Alba).
5. Listele electorale permanente se întocmesc în două exemplare oficiale, care se păstrează în două registre speciale, cu file detașabile, din care unul, de către secretarul consiliului local și celălalt, de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află localitatea pentru care au fost întocmite.
După trimiterea la judecătorie a exemplarului registrului conținând listele permanente, primarul are obligația să comunice acesteia, de îndată, orice modificare făcută în listă.
Registrul în care se păstrează listele permanente va fi pus la dispoziția primarului prin grija prefecturii. Registrul va fi confecționat din carton, suficient de gros și de rezistent, pentru a permite utilizarea lui frecventă, și va fi astfel dimensionat încât să permită protejarea listelor.
Registrul va fi dotat cu un mecanism care să permită detașarea și înlocuirea cu ușurință a filelor, atunci când această operațiune se impune.
Pe coperta registrului se va scrie, în stânga sus: România, județul ....................., comuna (orașul, municipiul, sectorul) ......................, iar în dreapta sus: Circumscripția electorală nr. ..... (și se adaugă denumirea județului), volumul nr. .....
6. Înscrierea în lista electorală permanentă este obligatorie.
Un alegător nu poate fi înscris decât într-o singură listă electorală permanentă.
- B. Actualizarea listelor electorale permanente
7. Completarea listelor electorale permanente cu noi alegători sau orice mențiuni, inclusiv cele referitoare la cărțile de alegător, se va face numai cu cerneală sau pastă albastră sau neagră, cu litere cursive, scrise citeț. Nu se va folosi creionul.
8. Listele electorale permanente întocmite potrivit literei „A” se actualizează, anual, de către primar, în luna ianuarie, precum și în termen de cel mult 15 zile de la data stabilirii zilei votării.
Actualizarea constă în operațiunea de înscriere în listă a persoanelor care au împlinit sau împlinesc vârsta de 18 ani până în luna ianuarie sau până în ziua alegerilor inclusiv.
9. Radierea din listele electorale permanente a unor persoane se face în următoarele situații:
- a) în caz de deces, pe baza comunicării serviciului public local unde s-a înregistrat decesul. Comunicarea se face în termen de 24 de ore;
- b) în cazul persoanelor care și-au pierdut cetățenia română, pe baza comunicării Ministerului Justiției;
- c) în cazul persoanelor care au pierdut drepturile electorale, pe baza comunicării făcute din oficiu de către instanța de judecată.
Radierea constă în bararea poziției, respective cu o linie orizontală și se efectuează cu pastă sau cerneală albastră și nu conduce la schimbarea numărului curent. La rubrica „Mențiuni” se va trece motivul radierii și numărul actului constatator, astfel: „decedat, certificat nr. ..... /1993”.
Reînscrierea în listele electorale a persoanelor prevăzute la lit. c) se face la cerere, în temeiul actului prin care se dovedește încetarea situației care a impus radierea. Reînscrierea se face conform pct. 53 alin. 2.
Persoanele care își schimbă domiciliul dintr-o localitate în alta sau, în cadrul aceleiași localități, dintr-un imobil în altul, precum și persoanele care își stabilesc pentru prima dată domiciliul în România vor fi înscrise în listele electorale permanente, pe baza datelor comunicate de autoritatea competentă să efectueze mențiunea de schimbare sau de stabilire a domiciliului.
În cazul persoanelor care își schimbă domiciliul dintr-o localitate în alta, comunicarea prevăzută la alineatul precedent se face și primarului localității din care se schimbă domiciliul, în vederea radierii din listă a persoanei în cauză.
În cazul persoanelor care își schimbă domiciliul în cadrul aceleiași localități, atât radierea, cât și înscrierea în listă se vor face în baza aceleiași comunicări.
Comunicările prevăzute la lit. a), b) și c) vor conține elementele necesare identificării persoanei respective în lista electorală permanentă: numele, prenumele, data și locul nașterii, ultimul domiciliu înainte de producerea evenimentului.
Situațiile prevăzute la alin. 4-6 vor fi comunicate pe formularul al cărui model este prevăzut în anexa nr. 1.
10. Primarii asigură ținerea la zi a listelor electorale permanente, stabilind un circuit logic și o evidență strictă a tuturor comunicărilor privitoare la acestea.
Evidența comunicărilor și a oricăror corespondențe privitoare la listele electorale permanente se ține într-un registru special de intrare-ieșire, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 2, care se păstrează de către secretarul consiliului local.
Primarii vor asigura păstrarea registrelor conținând listele electorale permanente în fișete metalice sau dulapuri asigurate cu chei, protejându-le împotriva distrugerilor sau deteriorărilor.
11. Primarii și secretarii consiliilor locale sunt direct răspunzători de integritatea registrelor și a listelor electorale permanente.
12. Comunicările privitoare la persoanele cuprinse în listele electorale permanente se păstrează de secretarul consiliului în dosare speciale, împreună cu registrul conținând listele electorale și cu celelalte registre de evidență prevăzute în prezenta metodologie.
- C. Verificarea înscrierilor în listele electorale
13. Alegătorii au dreptul să verifice înscrierea în listele electorale.
În acest scop, după întocmirea listelor electorale permanente, primarii vor lua măsuri pentru încunoștințarea populației cu privire la încheierea acestei acțiuni, anunțând, totodată, locul și perioadele de timp în care acestea pot fi verificate.
Omisiunile, înscrierile greșite, precum și orice erori din liste se soluționează potrivit prevederilor art. 12 din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.
14. Dacă întâmpinarea a fost admisă, se va proceda la efectuarea modificărilor necesare sau se va proceda potrivit pct. 53 alin. 2, barându-se poziția inițială. Dacă s-a eliberat deja cartea de alegător, se va proceda la întocmirea și eliberarea unei noi cărți, potrivit prevederilor Legii nr. 68/1992, Hotărârii Guvernului nr. 729/1992 și prezentei metodologii.
Modificările operate în liste se comunică de îndată organului Ministerului de Interne, în cazul în care listele au fost puse la dispoziția primarului potrivit prevederilor pct. 2 alin. 2.
Neconcordanțele constatate de primar în listele electorale permanente, puse la dispoziția acestuia în condițiile pct. 2 alin. 2, se aduc la cunoștința organelor de poliție pe formularul prevăzut în anexa nr. 3 la prezenta metodologie.
- Capitolul II
- Cărțile de alegător
- A. Dispoziții generale
15. Cărțile de alegător constituie documentul pe baza căruia se exercită dreptul de vot. Ele se întocmesc și se eliberează tuturor alegătorilor înscriși în listele electorale permanente ale localității în care domiciliază.
16. Cărțile de alegător sunt permanente. Ele sunt valabile pentru toate consultările electorale cu caracter național, potrivit numărului de scrutin prevăzut în cuprinsul lor.
Numărul fiecărui scrutin din cartea de alegător se stabilește și se aduce la cunoștință publică de către Guvern, o dată cu data alegerilor. Președintele biroului electoral al secției de votare este obligat, potrivit art. 54 alin. (9) din Legea nr. 68/1992 să aplice ștampila cu mențiunea „Votat” în locul corespunzător numărului de scrutin stabilit de Guvern.
17. Potrivit art. 14 din Legea nr. 68/1992, exercitarea dreptului de vot se face pe baza cărții de alegător, cu excepția cetățenilor români aflați în străinătate, care pot vota și fără carte de alegător.
18. Un alegător nu poate primi decât o singură carte de alegător.
Cartea de alegător se păstrează și se folosește numai de către titular, fiind netransmisibilă.
- B. Tipărirea și difuzarea cărților de alegător
19. Tipărirea cărților de alegător, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 2 la Legea nr. 68/1992, se face centralizat, prin grija Ministerului Culturii. Lansarea comenzii și efectuarea plăților revin compartimentului de specialitate al Secretariatului General al Guvernului.
20. Departamentul pentru Administrație Publică Locală va organiza acțiunea de difuzare a cărților de alegător la prefectură, pe baza unui grafic întocmit împreună cu unitatea care execută lucrările de tipărire.
Pentru ridicarea formularelor cărților de alegător, prefecții vor asigura mijloacele de transport adecvate, care se vor prezenta la data și locul stabilite prin grafic.
Cărțile de alegător vor fi ridicate de un delegat al prefectului, având împuternicire specială în acest scop.
Numărul de exemplare pentru fiecare județ se va stabili de Departamentul pentru Administrație Publică Locală, cu consultarea prefecților, avându-se în vedere numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente din localitățile județului.
21. Prefecții vor asigura depozitarea în condiții corespunzătoare a cărților de alegător, până la distribuirea acestora către primari.
Distribuirea cărților de alegător către primari, în vederea completării și eliberării lor, se asigură de prefectură, care va pune la dispoziție mijloacele de transport necesare.
Predarea-primirea cărților de alegător se face la sediul fiecărui consiliu local, pe baza unui grafic întocmit de prefect.
Se vor preda atâtea exemplare câți alegători sunt înscriși în listele electorale permanente ale localității, cu un plus de 5-10%.
22. Predarea cărților de alegător de la tipografie către prefect sau delegatul acestuia se va face pe bază de proces-verbal, care se încheie în două exemplare.
La predarea cărților de alegător către primar se va încheia procesul-verbal prevăzut în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 729/1992.
23. Primarii vor asigura păstrarea în condiții de securitate a cărților de alegător care le-au fost predate de către prefect.
24. Cărțile de alegător nerepartizate pe localități se păstrează de către directorul general de prefectură și se eliberează primarilor la cerere, în funcție de necesități.
Cu ocazia fiecărei operațiuni de predare-primire a cărților de alegător se va încheia procesul-verbal prevăzut în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 729/1992.
Directorul general de prefectură răspunde de buna păstrare și gestionare a cărților de alegător nerepartizate pe localități, asigurând evidența strictă a acestora.
- C. Întocmirea cărților de alegător
25. Cartea de alegător se întocmește de către primarul localității unde alegătorul își are domiciliul. La municipiul București, cărțile de alegător se întocmesc și se eliberează de către primarii sectoarelor.
Pentru întocmirea cărții de alegător se va folosi cerneală sau pastă albastră sau neagră. Întocmirea cărții de alegător se face cu litere cursive, scrise citeț.
Nu se admit ștersături, tăieturi sau prescurtări.
26. Cărțile de alegător completate greșit se anulează de către primar, această operațiune fiind consemnată într-un proces-verbal.
27. În localitățile care au un număr mare de alegători înscriși în listele electorale permanente, primarul poate constitui comisii speciale pentru completarea cărților de alegător.
Comisiile speciale își vor desfășura activitatea sub conducerea directă a primarului.
28. Cărțile de alegător se semnează de primar.
29. Fiecare carte de alegător va purta un număr care corespunde numărului de ordine din lista electorală permanentă.
30. Întocmirea cărții de alegător se face prin completarea rubricilor conținute, astfel:
- la rubrica „Eliberată de ................” se va scrie „primarul comunei, orașului, municipiului ................[2]”, după caz, și se va adăuga județul, iar la municipiul București „primarul sectorului .....[2] București”;
- la rubrica „Semnătura și locul ștampilei” va semna primarul și se va aplica ștampila;
- la rubrica „Pentru” se va scris numele și prenumele titularului;
- la rubrica „Semnătura” va semna titularul cărții de alegător, la eliberarea acesteia conform art. 16 alin. (2) din Legea nr. 68/1992;
- la rubrica „Domiciliul” se va scrie domiciliul complet al titularului. Domiciliul este cel consemnat în actul de identitate și în lista electorală permanentă.
- D. Eliberarea cărților de alegător
31. Primarul răspunde de buna organizare a acțiunii de eliberare a cărților de alegător întocmite.
Eliberarea cărții de alegător se poate face fie la sediul consiliului local, fie la domiciliul titularului.
32. Cărțile de alegător se eliberează numai pe baza actului de identitate. Eliberarea se face numai titularului cărții, sub semnătura acestuia.
33. La eliberarea cărții de alegător se vor completa rubricile corespunzătoare din lista electorală permanenta: „Numărul și seria actului de identitate” și „Data eliberării cărții de alegător”.
Titularul va semna la rubrica „Semnătura de primire”.
Completarea rubricilor menționate la alin. 1, precum și semnătura se vor face numai cu cerneală sau pastă neagră sau albastră.
34. Eliberarea cărții de alegător se face, potrivit art. 16 alin. (2) din Legea nr. 68/1992, de către:
- a) primarul care a întocmit-o;
- b) primarul localității (sectorului municipiului București) unde alegătorul își are reședința. În acest scop, solicitantul cărții de alegător, care poate fi numai titularul acesteia, va adresa primarului localității de reședință o cerere, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 4 la prezenta metodologie. Cererea se înregistrează într-un registru special având conținutul prevăzut în anexa nr. 5.
Primarul din localitatea de reședință, căruia i-a fost adresată cererea, va solicita primarului localității unde alegătorul își are domiciliul și, în consecință, unde este trecut în lista electorală permanentă, trimiterea cărții de alegător. În adresa prin care se solicită trimiterea cărții de alegător, se vor menționa toate datele din cererea adresată de titularul cărții sau, dacă este posibil, se va expedia chiar o copie a cererii.
O dată cu trimiterea cărții de alegător, primarul localității de domiciliu va face mențiunile corespunzătoare în lista electorală permanentă.
La eliberarea cărții de alegător, primarul localității de reședință va asigura semnarea acesteia de către titular.
Titularul cărții de alegător va semna în registrul special; - c) biroul electoral al Secției de votare din localitatea în care domiciliază alegătorul, pentru cărțile de alegător neridicate. În acest scop, cărțile de alegător neridicate, nepredate sau netrimise în alte localități, potrivit prevederilor de la lit. b), se predau de către primar, cu 3 zile înainte de ziua alegerilor, biroului electoral al secției de votare.
Predarea-primirea cărților de alegător prevăzute la alineatul precedent se face pe bază de proces-verbal, semnat de primar și de președintele biroului electoral al secției de votare, care va cuprinde numărul cărților de alegător predate și lista titularilor acestora, conținând numele și prenumele, domiciliul și numărul cărții.
Cărțile de alegător nepredate de președintele biroului electoral al secției de votare se restituie, în termen de 5 zile de la data încheierii scrutinului, primarului, pe bază de proces-verbal, care va cuprinde elementele prevăzute la alineatul precedent.
35. Domiciliul sau reședința se dovedește numai cu actul de identitate.
36. După actualizarea listelor electorale permanente, potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 68/1992 și prezentei metodologii, întocmirea și eliberarea cărților de alegător pentru cetățenii care au împlinit vârsta de 18 ani până în luna ianuarie sau care vor împlini această vârsta până în ziua alegerilor inclusiv se fac potrivit prevederilor prezentei metodologii.
- E. Eliberarea duplicatelor
37. În cazul pierderii, distrugerii, deteriorării sau furtului cărții de alegător, se eliberează un duplicat.
Duplicatul se întocmește de către primarul localității de domiciliu.
Eliberarea duplicatului se face pe baza cererii titularului, care se întocmește potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 729/1992 și se adresează primarului localității de domiciliu sau de reședință. Cererea va conține și declarația titularului, dată pe propria răspundere, cu privire la împrejurările în care s-a produs fapta.
Dacă cererea a fost adresată primarului localității de reședință, acesta o va înregistra în registrul special prevăzut la pct. 34 alin. 1. lit. b) și o va trimite de îndată primarului localității de domiciliu, în vederea întocmirii duplicatului. După întocmire acesta se trimite primarului localității de reședință. Prevederile pct. 34 alin. 1 lit. b) se aplică în mod corespunzător.
38. Eliberarea duplicatului se înscrie în lista electorală permanentă la numărul de ordine respectiv, iar titularul va semna de primirea acestuia.
În cazul în care duplicatul se eliberează de primarul localității de reședință, acesta va comunica primarului localității de domiciliu data eliberării duplicatului, în vederea efectuării mențiunii în lista electorală permanentă.
39. Duplicatul cărții de alegător poartă același număr cu originalul și mențiunea „Duplicat”, scrisă cu cerneală, cu majuscule sau imprimată cu ajutorul unei ștampile.
40. Cartea de alegător declarată pierdută, furată, distrusă sau deteriorată este nulă de drept.
Utilizarea unei astfel de cărți de alegător se va pedepsi potrivit legii.
41. Primarii vor comunica prefectului, trimestrial sau cu cel puțin 45 de zile înaintea unui scrutin, lista cărților de alegător pierdute, furate, distruse sau deteriorate.
42. Cu cel puțin 30 de zile înaintea fiecărui scrutin, prefectul va publica în Monitorul Oficial al României lista cărților de alegător declarate nule de drept.
- F. Eliberarea unei noi cărți de alegător
43. În caz de schimbare a numelui, prenumelui sau domiciliului alegătorului, acestuia i se întocmește și i se eliberează o nouă carte de alegător, potrivit noii poziții din lista electorală permanentă.
În acest scop, alegătorul aflat într-o astfel de situație va solicita în scris primarului din localitatea de domiciliu sau, după caz, din localitatea de reședință, eliberarea noii cărți de alegător.
Cererea adresată primarului localității de reședință se înregistrează în registrul special prevăzut la pct. 34 alin. 1 lit. b) și se trimite de îndată primarului localității de domiciliu, împreună cu vechea carte de alegător.
Eliberarea noii cărți de alegător se va face pe baza actului de identitate și a vechii cărți de alegător. Prevederile pct. 34 se aplică în mod corespunzător.
Cartea de alegător eliberată anterior va fi anulată de primar, prin înscrierea pe aceasta, cu majuscule, a mențiunii „ANULAT”, sub care se aplică semnătura și ștampila primarului.
44. Primarul va face în lista electorală permanentă mențiunea cu privire la anularea cărții de alegător.
Cărțile de alegător anulate se distrug de către primar, anual, încheindu-se în acest scop un proces-verbal.
45. Întocmirea și eliberarea unei noi cărți de alegător se înregistrează în lista electorală permanentă, ca operațiune nouă, iar la vechea poziție se va menționa „Schimbat nume, prenume, domiciliu", după caz, „Vezi poziția nr. .....”.
- G. Evidența cărților de alegător
46. Evidența cărților de alegător se asigură de secretarul consiliului local.
47. În conformitate cu prevederile art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 729/1992, evidența cărților de alegător se ține prin listele electorale permanente ale fiecărei localități.
48. În baza aceluiași articol secretarul consiliului local este obligat să ia măsurile necesare pentru depozitarea, conservarea, securitatea și ținerea unei evidențe stricte a cărților de alegător necompletate, precum și a celor completate, dar neeliberate titularilor.
49. La cererea primarului, secretarul consiliului local va prezenta situația gestionării cărților de alegător eliberate, precum și a celor necompletate sau a celor care, deși au fost întocmite, nu au fost eliberate titularului.
- H. Alte dispoziții
50. Întâmpinările și contestațiile privind întocmirea și eliberarea cărților de alegător se fac și se soluționează potrivit prevederilor art. 12 din Legea nr. 68/1992.
51. Primarul este obligat să aducă la cunoștința alegătorilor, cu ocazia eliberării cărților de alegător, toate obligațiile ce le revin cu privire la păstrarea și folosința acestora.
52. În cazul decesului titularului cărții de alegător, aceasta va fi depusă, o dată cu actul de identitate, la compartimentul de specialitate al consiliului local al comunei sau al orașului la care se înregistrează decesul.
În situația în care nu se poate depune cartea de alegător, indiferent de motiv, persoana care declară decesul și căreia i se eliberează actul de deces va da o declarație privitoare la cartea de alegător.
Cartea de alegător sau, după caz, declarația se trimite, împreună cu comunicarea referitoare la deces, primarului localității de domiciliu, în vederea declarării nulității cărții de alegător și înștiințării prefectului în vederea publicării nulității, potrivit art. 9 alin. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 729/1992.
53. Cheltuielile privitoare la întocmirea listelor electorale permanente, actualizarea acestora, tipărirea, distribuirea la județe și de la județe la primari a cărților de alegător, precum și la întocmirea și eliberarea acestora se vor suporta din fondurile puse la dispoziție din bugetul Secretariatului General al Guvernului, potrivit prevederilor art. 14 din Hotărârea Guvernului nr. 729/1292.
Persoanele care se înscriu în listele electorale permanente după întocmirea acestora, indiferent de motiv (dobândirea sau redobândirea drepturilor electorale, schimbarea domiciliului, schimbarea numelui sau prenumelui etc.) se trec la sfârșitul registrului, în continuarea numărului de ordine, spre a se permite atribuirea de număr pentru cartea de alegător, precum și în continuarea listei corespunzătoare străzii, respectiv satului de domiciliu. La înscrierea în lista străzii sau a satului se vor completa numai rubricile: „Numele și prenumele alegătorului”, „Domiciliul” și „Data nașterii” și se va face mențiunea „Vezi nr. de ordine .....”.
Anexa Nr. 1
- Indicații:
După efectuarea mențiunii de schimbare a domiciliului în actul de identitate al persoanei, se completează „Comunicare privind schimbarea domiciliului”, până la pct. 2 inclusiv, în două exemplare, clar, citeț și curat, fără prescurtări sau ștersături, cu cerneală sau pastă de culoare albastră sau neagră.
Primul formular se trimite primarului localității de unde a plecat persoana, pentru radierea din lista electorală permanentă. În acest caz, în chenarul formularului, după pct. 2 se va înscrie semnul „X” în caseta 1, iar caseta 2 rămâne necompletată.
Al doilea formular se trimite primarului localității noului domiciliu (unde s-a stabilit persoana), pentru înscrierea acesteia în lista electorală permanentă. În această situație se înscrie semnul „X” în caseta 2, iar caseta 1 rămâne necompletată.
Pentru persoana care își schimbă domiciliul în aceeași localitate, se completează un singur formular, care se trimite primarului localității respective, pentru operarea modificărilor în lista electorală permanentă, după ce s-a înscris semnul „X” în ambele casete (1 și 2).
Data nașterii - anul, luna, ziua - se completează cu cifre arabe. Pentru lunile și zilele de la 1 la 9 se adaugă în fața cifrei care indică luna și ziua cifra zero (ex. 01, 02, ...... 09).
Anexa Nr. 2
Județul ...........................................
Municipiul, orașul, comuna ................................
| Nr. crt. | Data înregistrării | Organul emitent | Numărul și data | Obiectul comunicării | Data operării în lista electorală permanentă | Data comunicării la judecătorie |
| 1. | ||||||
| 2. | ||||||
| 3. | ||||||
| . | ||||||
| . | ||||||
| . |
Anexa Nr. 3
- Model -
Primarul (municipiu/sector/oraș/comună) .......................................
- Către
- Poliția (municipiu/sector/oraș/comună) .......................................
Domnul(Doamna) (numele și prenumele) .................................., fiul(fiica) lui (prenumele) ............................... și al(a) (prenumele) ..............................., născut la (anul, luna, ziua) .................... în ........................., județul (municipiu/sector/oraș/comună) ......................................., posesor al B.I. seria ...... nr. .............., domiciliat(ă) în (municipiu/sector/oraș/comună) ............................, strada(satul) .............................. nr. ......, blocul ......, scara ...., etajul ...., ap. ....., județul ..................,
- are următoarele neconcordanțe față de datele din lista transmisă de dvs.[3].
- nu figurează în lista transmisă de dvs.[3].
Vă rugăm să ne comunicați rezultatul pe verso.
| Primar, L.S. .................. (semnătura) |
Data: .......................... |
Anexa Nr. 4
Cerere-tip pentru eliberarea cărții de alegător de către
primarul localității de reședință (art. 16 alin. (2) lit. b)
din Legea nr. 68/1992)
Subsemnatul(a) ......................................, fiul(fiica) lui ...................... și al(a) .................., născut(ă) la data de ................... în (comuna, orașul) .........................., județul ............................, având domiciliul în localitatea ................................, strada ................................ nr. ......, blocul ......, scara ...., etajul ....., apartamentul ....., județul (sectorul) .............................., și reședința în (localitatea) ............................ strada ................................. nr. ....., blocul ........, scara ....., etajul ....., apartamentul ....., județul (sectorul) ................................, posesor al B.I.[4] seria ........ nr. ..................... eliberat de .................................., la data de ................., vă rog ca, în conformitate cu prevederile art. 16 a11n.(2) lit. b) din Legea nr. 68/1992, să solicitați primarului din localitatea de domiciliu menționată mai sus cartea mea de alegător. După primirea cărții, rog să fiu anunțat(ă) la reședința indicată mai sus sau la telefonul nr. ...................., urmând a mă prezenta pentru eliberarea acesteia.
| Semnătura, | Data: .......................... |
Anexa Nr. 5
Județul .......................................
Municipiul, orașul, comuna ..................................
| Nr. crt. | Data înregistrării | Numele și prenumele solicitantului | Reședința solicitantului | Obiectul cererii[5] | Localitatea din care se solicită cartea de alegător | Data solicitării cărții de alegător | Data eliberării cărții de alegător | Actul de identitate ————— Seria, nr. |
Semnătura de primire |
| 1. | |||||||||
| 2. | |||||||||
| 3. | |||||||||
| . | |||||||||
| . | |||||||||
| . |
Hotărâre privind utilizarea fondului de rezervă prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 356/1993 necesar realizării obiectivului de investiții „Fabrica de lapte praf pentru sugari Remetea” din cadrul Societății Comerciale „Harghita” - S.A.
Guvernul României hotărăște:
Articol unic. - Se aprobă utilizarea fondului de rezervă în valoare de 340 milioane lei pentru acoperirea influențelor nefavorabile datorate evoluției cursului de schimb leu/dolar, în vederea achiziționării unor echipamente care să permită realizarea obiectivului de investiții „Fabrica de lapte praf pentru sugari Remetea" din cadrul Societății Comerciale „Harghita” - S.A.
| Contrasemnează: Ministrul agriculturii și alimentației, |
Hotărâre privind reorganizarea și funcționarea Oficiului pentru Protecția Consumatorilor
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - Oficiul pentru Protecția Consumatorilor funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Guvernului, și acționează pentru realizarea strategiei, politicii și obiectivelor guvernamentale în domeniul protecției vieții, sănătății și securității consumatorilor, precum și a intereselor legitime ale acestora.
Oficiul pentru Protecția Consumatorilor este persoană juridică, cu sediul în municipiul București, și are calitatea de ordonator principal de credite bugetare, în condițiile legii.
Art. 2. - Oficiul pentru Protecție Consumatorilor exercită următoarele atribuții:
(1) elaborează strategii pe termen scurt, mediu și lung, cu privire la politica Guvernului în domeniul protecției consumatorilor și le supune spre aprobare Guvernului;
(2) coordonează elaborarea reglementărilor în domeniul protecției consumatorilor și le avizează în scopul adaptării, perfecționării și realizării unui cadru unitar legislativ;
(3) elaborează, împreună cu alte organe de specialitate ale administrației publice, reglementări specifice în domeniul protecției consumatorilor, cu privire la importul, fabricarea, conservarea, ambalarea, etichetarea, transportul, depozitarea și comercializarea produselor, precum și la prestarea serviciilor, astfel încât acestea să nu afecteze drepturile și interesele legitime ale consumatorilor ori să pună în pericol viața, sănătatea sau securitatea acestora, pe care le supune aprobării Guvernului;
(4) elaborează, împreună cu alte organe de specialitate ale administrației publice, proceduri privind obiectivele, condițiile și modul de colaborare în desfășurarea activității de protecție a consumatorilor și le supune aprobării Guvernului;
(5) supraveghează, pe baza procedurilor specifice aprobate de Guvern, respectarea dispozițiilor legale privind protecția consumatorilor, referitoare la calitatea produselor, serviciilor prestate, inclusiv a celor publice, precum și la condițiile de ambalare, conservare, etichetare, transport, depozitare și comercializare, prin efectuarea de inspecții periodice și inopinate la producători, la depozite și pe piață, având acces în toate locurile unde se află produsele în vederea comercializării sau unde se prestează serviciile, precum și la toate documentele referitoare la acestea;
(6) supraveghează, în unitățile vamale și pe piață, calitatea produselor din import, pentru a preveni comercializarea acelor produse care pot afecta viața, sănătatea sau securitatea consumatorilor, precum și interesele economice ale acestora, cu excepția acelora care sunt în competența altor organe de specialitate, ale administrației publice, verificând, în acest scop, documentele de însoțire: buletinul de analiză și încercări și, după caz, alte documente care atestă calitatea declarată; prelevează, după caz, eșantioane pentru analize și încercări în laboratoare autorizate sau acreditate;
(7) constată contravenții și aplică amenzi, în condițiile legii, și sesizează organele de urmărire penală ori de câte ori constată încălcări ale legii penale;
(8) în cazurile în care se constată încălcări ale legislației în domeniul protecției consumatorilor, dispune sau propune, potrivit competențelor și în baza procedurilor aprobate de Guvern, măsuri de limitare a consecințelor acestor fapte, după cum urmează: oprirea temporară sau definitivă a comercializării, importului, fabricației produsului sau prestării serviciului; retragerea de pe piață sau de la consumatori a produselor; distrugerea produselor oprite definitiv de la comercializare, dacă aceasta constituie singurul mijloc care face să înceteze pericolul; suspendarea autorizației de funcționare;
(9) efectuează analize și încercări de laborator pentru probele prelevate sau dispune efectuarea acestora de către laboratoare autorizate sau acreditate, conform legii;
(10) autorizează, în baza procedurilor proprii, laboratoare care efectuează încercări și analize pentru produse și servicii destinate consumului populației;
(11) participă, la cererea agenților economici, la omologarea produselor destinate consumatorilor, urmărind ca documentația prezentată să respecte prevederile legale în domeniul protecției consumatorilor;
(12) sesizează, în baza procedurilor stabilite, după caz, Fondul Proprietății de Stat, Fondurile Proprietății Private, ministerele și alte organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și autoritățile administrației publice locale, asupra cazurilor de încălcare gravă a dispozițiilor legale privind protecția consumatorilor, pentru luarea măsurilor care se impun;
(13) verifică, în condițiile legii și în baza procedurilor aprobate de Guvern, respectarea de către agenții economici a standardelor obligatorii privind protecția vieții, sănătății sau securității consumatorilor, precum și a drepturilor și intereselor legitime ale acestora;
(14) prezintă informări periodice Guvernului, pe baza constatărilor proprii și, după caz, a informațiilor primite de la celelalte organe de specialitate ale administrației publice, referitoare la respectarea drepturilor și intereselor consumatorilor.
Oficiile județene și cel al municipiului București pentru protecția consumatorilor țin o legătură permanentă cu autoritățile administrației publice locale și le informează periodic asupra tuturor aspectelor rezultate din acțiunile de control efectuate în teritoriu;
(15) desfășoară activități de informare, consiliere și educare a consumatorilor individuali sau organizați, prin furnizarea de informații cu caracter juridic, tehnic și economic, prin intermediul publicațiilor proprii și mass-media;
(16) sprijină înființarea unor structuri cu caracter neguvernamental sau mixt, destinate arbitrării litigiilor din domeniul său de activitate, în fază prejudecătorească;
(17) sprijină asociațiile pentru protecția consumatorilor și participă, împreună cu acestea, la informarea și educarea consumatorilor;
(18) primește și rezolvă sau, după caz, transmite spre rezolvare celor în drept, potrivit competențelor, sesizările asociațiilor pentru protecția consumatorilor, precum și pe cele ale persoanelor fizice;
(19) asigură activitatea de secretariat a consiliilor consultative pentru protecția consumatorilor;
(20) organizează, împreună cu organele de resort, pregătirea specialiștilor în domeniul protecției consumatorilor;
(21) efectuează studii comparative sau încheie contracte de colaborare pentru elaborarea acestora, cu privire la calitatea produselor și a serviciilor destinate consumatorilor, precum și cu privire la practici comerciale de natură a afecta drepturile și interesele legitime ale consumatorilor;
(22) stabilește și, după caz, percepe tarife, conform legii, pentru efectuarea de încercări în laboratoarele subordonate sau proprii, precum și pentru autorizări de laboratoare;
(23) exercită orice alte atribuții care decurg din actele normative care au legătură cu obiectul său de activitate;
(24) reprezintă interesele României în organismele internaționale de protecție a consumatorilor.
Art. 3. - Personalul Oficiului pentru Protecția Consumatorilor, împuternicit să efectueze verificări și inspecții, răspunde de păstrarea secretului profesional în legătură cu aspectele tehnologice, economice și comerciale de care ia cunoștință în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Art. 4. - Contravaloarea mărfurilor și a eșantioanelor prelevate în cadrul acțiunilor de verificare și inspecție, efectuate potrivit dispozițiilor prezentei hotărâri, a cheltuielilor ocazionate de încercarea și verificarea produselor și a serviciilor în laboratoare, se suportă de către Oficiul pentru Protecția Consumatorilor, dacă nu se constată vinovăția agentului economic. În caz contrar, cheltuielile vor fi suportate de către agentul economic implicat.
Art. 5. - Oficiul pentru Protecția Consumatorilor este condus de un director general, funcție asimilată cu cea de subsecretar de stat, numit prin decizie a primului-ministru.
Directorul general reprezintă Oficiul pentru Protecția Consumatorilor în raporturile cu alte organe de specialitate ale administrației publice, precum și cu organizații din țară și din străinătate. În acest scop, directorul general poate da împuternicire de reprezentare și altor persoane din cadrul oficiului.
În exercitarea funcției sale, directorul general emite ordine și instrucțiuni.
Pe lângă directorul general funcționează Colegiul de conducere al Oficiului pentru Protecția Consumatorilor, organ cu caracter consultativ; directorul general este președintele colegiului de conducere.
Art. 6. - Oficiul pentru Protecția Consumatorilor își desfășoară activitatea în baza regulamentului de organizare și funcționare, aprobat de către directorul general.
Art. 7. - În subordinea Oficiului pentru Protecția Consumatorilor funcționează, ca unități cu personalitate juridică, oficii județene pentru protecția consumatorilor, care vor avea filiale în municipii și orașe, un oficiu al municipiului București, precum și Centrul Național pentru Încercarea și Expertizarea Produselor „Larex", ale cărui atribuții, organizare și funcționare sunt prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 1144/1990.
Divizia pentru Controlul Calității Vinului și Băuturilor Alcoolice, ale cărei atribuții de organizare și funcționare au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 573/1992, își schimba denumirea în Direcția pentru Controlul Calității Vinului și Băuturilor Alcoolice și face parte din structura Oficiului pentru Protecția Consumatorilor.
Art. 8. - Structura organizatorică și statele de funcții ale oficiilor județene pentru protecția consumatorilor și al municipiului București, precum și ale Centrului Național pentru Încercarea și Expertizarea Produselor „Larex” se aprobă de către directorul general.
Directorii oficiilor județene și al municipiului București vor fi numiți și eliberați din funcții de către directorul general, după obținerea avizului prefectului.
Numirea și eliberarea din funcție a directorilor Centrului Național pentru Încercarea și Expertizarea Produselor „Larex” și al Direcției pentru Controlul Calității Vinului și Băuturilor Alcoolice se fac de către directorul general al Oficiului pentru Protecția Consumatorilor.
Art. 9. - Oficiile județene și cel al municipiului București pentru protecția consumatorilor realizează, la nivel local, atribuțiile prevăzute la art. 2 pct. (5), (6), (7), (8), (9), (10), (11), (12), (13), (14) alin. 2, (15), (16), (17), (18), (19), (22) și (23) din prezenta hotărâre.
Art. 10. - Autoritățile administrației publice locale vor asigura condiții corespunzătoare pentru desfășurarea activității organelor teritoriale ale Oficiului pentru Protecția Consumatorilor, precum și spațiile de lucru necesare.
Art. 11. - Oficiul pentru Protecția Consumatorilor participă, prin reprezentanții săi, la activitățile consiliilor consultative pentru protecția consumatorilor, constituite ca organisme cu caracter autonom, la nivel central și local.
Consiliile consultative vor funcționa potrivit regulamentului aprobat de Guvern, prin care se vor stabili componența, atribuțiile și modul de lucru al acestora.
Art. 12. - Finanțarea Oficiului pentru Protecția Consumatorilor, a oficiilor județene și a oficiului municipiului București este asigurată integral de la bugetul de stat.
Centrul Național pentru Încercarea și Expertizarea Produselor „Larex” este instituție publică finanțată integral din venituri extrabugetare.
Art. 13. - Oficiul pentru Protecția Consumatorilor poate accepta donații și contribuții, în condițiile legii.
Art. 14. - În vederea desfășurării activității, oficiile județene și al municipiului București se dotează cu câte un autoturism cu un consum normat de 360 litri lunar.
Centrul Național pentru Încercarea și Expertizarea Produselor „Larex” are dreptul de folosință pentru un autoturism și un autolaborator.
Art. 15. - Numărul maxim de posturi al aparatului propriu al Oficiului pentru Protecția Consumatorilor este de 95, iar cel al oficiilor județene și al municipiului București pentru protecția consumatorilor este de 730.
Structura organizatorică este prevăzută în anexă, care face parte din prezenta hotărâre.
Art. 16. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 482/1992 privind organizarea și funcționarea Oficiului pentru Protecția Consumatorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 28 august 1992, precum și articolele 8 și 9 din Hotărârea Guvernului nr. 573/1992 privind atribuțiile, organizarea și funcționarea, în componența Oficiului pentru Protecția Consumatorilor, a Diviziei pentru Controlul Calității Vinului și Băuturilor Alcoolice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254 din 12 octombrie 1992.
| Contrasemnează: Ministru de stat, ministrul muncii și protecției sociale, |
Anexă
- Aparat propriu (exclusiv 1 demnitar) = 95
- din care:
- personal de conducere = 19
- din care:
- Aparatul oficiilor județene și al municipiului București = 730
Decizii ale Curții Constituționale
Decizia Nr. 56[6] din 13 octombrie 1993
- Miklós Fazakas - președinte
- Ion Filipescu - judecător
- Victor Dan Zlătescu - judecător
- Raul Petrescu - procuror
- Florentina Geangu - magistrat-asistent.
Pe rol, pronunțarea asupra excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 615 din Codul de procedură civilă, invocată de reclamantul Mărginean Ioan Gheorghe în dosarul nr. 7202/1992 al Judecătoriei Sectorului 2 București.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 6 octombrie 1993, în lipsa reclamantului Mărginean Ioan Gheorghe și a pârâtei Mărginean Margareta Eliza care, deși legal citați, nu s-au prezentat, concluziile procurorului fiind consemnate pe larg în încheierea din aceeași dată, pronunțarea amânându-se pentru 13 octombrie 1993.
Procurorul a solicitat respingerea excepției de neconstituționalitate, susținând, în esență, că dispozițiile art. 615 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora divorțul se judecă în ședință publică, nu contravin Constituției, întrucât instanța poate să dispună judecarea cererii de divorț în camera de consiliu atunci când apreciază că în acest mod se asigură o mai bună judecată sau administrare a probelor.
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Mărginean Ioan Gheorghe a chemat în judecată pe soția sa, Mărginean Margareta Eliza, solicitând desfacerea căsătoriei, cerere care a format obiectul dosarului nr. 7202/1992 al Judecătoriei Sectorului 2 București.
La termenul de 26 februarie 1993, reclamantul Mărginean Ioan Gheorghe, asistat de avocatul Mihai Eftimescu, a invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 615 din Codul de procedură civilă, susținând ca acestea încalcă dispozițiile art. 26 alin. (1) din Constituția României.
Judecătoria Sectorului 2 București, prin Încheierea din 26 februarie 1993, a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției, exprimându-și opinia în sensul că ea este întemeiată întrucât potrivit art. 38 din Codul familiei coroborat cu art. 130 alin. 2 din Codul de procedură civilă, instanțele judecătorești învestite cu acțiuni de divorț au obligația de a stărui prin toate mijloacele de probă pentru a descoperi adevăratele raporturi dintre soți și, în această situație, prin relatarea în ședință publică a unor aspecte legate de viața personală, intimă și privată, se încalcă prevederile art. 26 alin. (1) din Constituție.
În vederea soluționării excepției de neconstituționalitate au fost solicitate, potrivit legii, punctele de vedere ale Senatului, Camerei Deputaților și Guvernului.
În punctul de vedere primit de la Guvern se apreciază că, în raport cu prevederile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională nu este competentă de a soluționa decât excepțiile privind actele normative adoptate după intrarea în vigoare a Constituției. Pe fond, se consideră că excepția nu este întemeiată deoarece art. 126 din Constituție prevede publicitatea ședințelor de judecată, însă permite instanțelor ca, în situațiile prevăzute de lege, ședința să nu fie publică, dispoziție cuprinsă și în art. 615 din Codul de procedură civilă.
În raport cu dispozițiile art. 26 alin. (1) din Constituție, apreciază însă că instanțele trebuie să interpreteze art. 615 din Codul de procedură civilă atunci când în procesele de divorț părțile pun în discuție probleme care privesc viața lor intimă și solicită judecarea fără participarea publicului, în sensul că sunt obligate să admită o asemenea cerere, desigur, ținând seama și de regulile procesuale comune prevăzute de art. 121 alin. 2 din Codul de procedură civilă.
Senatul și Camera Deputaților nu au comunicat punctul lor de vedere.
Potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta este singura în drept să hotărască asupra competenței sale, conform art. 144 din Constituție, iar în conformitate cu art. 3 alin. (1) din aceeași lege, competența Curții nu poate fi contestată de nici o autoritate publică.
Curtea constată că este competentă să verifice constituționalitatea art. 615 din Codul de procedură civilă întrucât chiar dacă acesta a fost adoptat anterior Constituției, în speță, sunt în discuție raporturi de drept procesual stabilite după intrarea în vigoare a acesteia.
Reclamantul a susținut, în esență, că art. 615 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia cererea de divorț se judecă în ședință publică, este neconstituțional întrucât încalcă dispozițiile art. 26 alin. (1) din Constituție, care prevede că autoritățile publice respectă și ocrotesc viața intimă familială și privată.
Excepția nu este întemeiată.
Este de reținut că textul constituțional sus-menționat obligă autoritățile publice la respectul vieții intime, familiale și private și la ocrotire împotriva oricăror atentate din partea oricărui subiect de drept și, în consecință, nimeni nu poate să se amestece în viața intimă, familială sau privată a persoanei fără consimțământul acesteia.
Cu privire la art. 615 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia cererea de divorț se judecă în ședință publică, se constată că acesta nu contravine art. 26 alin. (1) din Constituție deoarece, pe de o parte, nu toate relațiile dintre soți, care se discută în astfel de procese, se referă la viața intimă a acestora în sensul dispozițiilor constituționale, iar pe de altă parte, instanța poate să dispună judecarea cererii de divorț în camera de consiliu, dacă apreciază că prin aceasta s-ar asigura o mai bună judecată sau administrare a probelor.
Dispozițiile înscrise în art. 615 din Codul de procedură civilă se justifică și prin art. 44 alin. (2) din Constituție conform căruia condițiile de încheiere, de desfacere și de nulitate a căsătoriei se stabilesc prin lege și este, totodată, în concordanță cu art. 126 din legea fundamentală care prevede că ședințele de judecată sunt publice, afară de cazurile prevăzute de lege.
Este de menționat, de asemenea, că prin Legea nr. 59/1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 26 iulie 1993, s-a modificat, printre altele, și Codul de procedură civilă, rămânând nemodificat art. 615 a cărui constituționalitate este contestată, apreciindu-se că acesta nu contravine art. 26 din Constituție.
Într-adevăr, astfel cum s-a mai arătat, în procesele de divorț în care publicitatea ședinței ar afecta viața intimă familială sau privată a părților, textul respectiv dă posibilitatea celor în cauză să solicite judecarea pricinii în camera de consiliu, iar instanța are obligația de a declara ședință secretă în asemenea situații.
De altfel, prin Legea nr. 59/1993 s-a modificat și Codul familiei, pronunțarea divorțului putându-se face, în anumite situații, pe baza acordului ambilor soți, oferind astfel încă o posibilitate părților de a evita discutarea în ședință publică a eventualelor aspecte care ar afecta viața intimă sau familială.
Dacă s-ar declara neconstituțională prevederea art. 615 din Codul de procedură civilă potrivit căreia cererea de divorț se judecă în ședință publică, așa cum se solicită, s-ar nesocoti drepturile părților și s-ar încălca principiul publicității care constituie un principiu fundamental al înfăptuirii justiției într-un stat de drept.
În raport cu considerentele menționate se constată că dispozițiile art. 615 din Codul de procedură civilă sunt constituționale, în concordanță cu art. 26 din Constituție și cu interesele părților, astfel că excepția invocată este neîntemeiată.
Văzând și dispozițiile art. 144 lit. c) din Constituție, ale art. 13 lit. A c) și ale art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,
În numele legii
Decide:
- Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 615 din Codul de procedură civilă, invocată de Mărginean Ioan Gheorghe, cu care Curtea Constituțională a fost sesizată prin Încheierea din 26 februarie 1993 a Judecătoriei Sectorului 2 București.
- Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
- Pronunțată în ședința publică din 13 octombrie 1993.
| p. Președinte, prof. dr. Vasile Gionea, președintele Curții Constituționale |
Magistrat-asistent, Florentina Geangu |
Referințe
- ↑ Societatea Comercială „Civita Com” - S.A. Mediaș a fost înființată prin decizia Prefecturii Județului Sibiu nr. 566 din 1 ianuarie 1990.
- ↑ 2,0 2,1 Se trece denumirea localității, respectiv numărul sectorului municipiului București în care se întocmește cartea de alegător și în care titularul își are domiciliul.
- ↑ 3,0 3,1 Se barează cu o linie, după caz, una dintre situații.
- ↑ Dacă posedă un alt act de identitate dintre cele menționate la art. 89 din Legea nr. 68/1992, se va menționa acest act.
- ↑ Se va preciza, după caz: eliberare carte originală, eliberare duplicat, eliberare carte nouă.
- ↑ Definitivă prin nerecurare.