1.150 de modificări
Monitorul Oficial 4/1990: Diferență între versiuni
Sari la navigare
Sari la căutare
Monitorul Oficial 4/1990 (vedeți sursa)
Versiunea de la data 4 decembrie 2010 19:32
, 4 decembrie 2010fără descrierea modificării
Fără descriere a modificării |
Fără descriere a modificării |
||
Linia 62: | Linia 62: | ||
{{SemnPcfsn|Ion Iliescu|București|7 ianuarie 1990|6}} | {{SemnPcfsn|Ion Iliescu|București|7 ianuarie 1990|6}} | ||
=== Decret-lege privind înființarea unor tribunale militare extraordinare pentru judecarea și pedepsirea actelor teroriste === | |||
privind înființarea unor tribunale militare extraordinare pentru judecarea și pedepsirea actelor | |||
Având în vedere faptul că în timpul și după victoria revoluției populare din luna decembrie 1989 s-au săvârșit de către elemente puse în slujba dictaturii acte teroriste care au avut ca urmări pierderi de vieți omenești și distrugeri materiale și că sunt necesare judecarea și pedepsirea de urgență a celor ce se fac vinovați de comiterea unor astfel de acte, | |||
săvârșit de | '''Consiliul Frontului Salvării Naționale''' decretează: | ||
omenești și distrugeri materiale și că sunt necesare judecarea și pedepsirea de urgență a celor ce se fac | |||
vinovați de comiterea unor astfel de acte, | Art. 1. - Se instituie tribunale militare extraordinare ln toate județele țării și în municipiul București pentru judecarea celor care sunt vinovați de săvârșirea actelor de teroare. | ||
Consiliul Frontului | |||
tribunale militare | Art. 2. - Tribunalele militare extraordinare judecă în complet format din doi judecători de la tribunalele județene, delegați de președintele acestor tribunale, și trei ofițeri, desemnați de comandamentele militare locale. | ||
țării și în municipiul București pentru judecarea celor care sunt vinovați de | |||
În județele Cluj, Iași și Timișoara, precum și în municipiul București, completul de judecată este format din doi judecători de la tribunalele militare de mare unitate din aceste garnizoane, delegați de președintele acestor tribunale, și trei ofițeri, desemnați de comandamentele militare locale. | |||
Art | |||
Art. 3. - Tribunalele militare extraordinare judecă infracțiunile prevăzute în Codul penal și legile speciale comise în scopul înăbușirii revoluției populare și destabilizării statului, care au pus în pericol existența acestuia, viața, integritatea corporală și sănătatea persoanelor, patrimoniul obștesc, personal sau particular și bunurile din patrimoniul cultural național. | |||
județene, delegați de președintele acestor tribunale, și | |||
trei ofițeri, desemnați de comandamentele militare | |||
locale. | |||
În județele Cluj, Iași și Timișoara, | |||
municipiul București, completul de judecată este format din doi judecători de | |||
mare unitate din aceste garnizoane, delegați de | |||
comandamentele militare locale. | |||
Art. 3. - | |||
infracțiunile | |||
acestuia, viața, integritatea corporală și sănătatea persoanelor, patrimoniul obștesc, personal sau particular | |||
Tribunalele militare extraordinare judecă, de asemenea, infracțiunile de tăinuire și favorizare a infractorului, în legătură cu faptele prevăzute în alin. 1. | Tribunalele militare extraordinare judecă, de asemenea, infracțiunile de tăinuire și favorizare a infractorului, în legătură cu faptele prevăzute în alin. 1. | ||
Dispozițiile din Codul de procedură penală și din alte acte normative, referitoare la competența după calitatea persoanei, nu sunt aplicabile. | |||
Primarii, viceprimarii, secretarii și membrii organelor locale ale administrației de stat nu pot fi membri | |||
ai consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naționale | Art. 4. - Judecarea faptelor prevăzute în art. 3 se face de urgență potrivit procedurii pentru infracțiunile flagrante. Participarea procurorului la judecată este obligatorie. | ||
Art. 5. - Componența organelor locale ale administrației de stat se stabilește pe funcții de consiliile | |||
teritoriale ale Frontului Salvării | În caz de concurs de infracțiuni, indivizibilitate sau conexitate, judecarea tuturor faptelor se face de tribunalele militare extraordinare. | ||
Art 6 - Organele locale ale administrației de stat, | |||
Asistența juridică este obligatorie. Dacă inculpatul nu și-a ales un avocat, se desemnează un apărător din oficiu. | |||
răspunzători în fața consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naționale, precum și în | |||
administrației de stat ierarhic superioare și a guvernului | Art. 5. - Recursurile împotriva sentințelor pronunțate de tribunalele militare extraordinare se judecă de urgență de tribunalul militar teritorial, în complet format din trei judecători. | ||
Art. 7. - În îndeplinirea răspunderilor ce le revin, | |||
organele locale ale administrației de stat emit decizii | {{SemnPcfsn|Ion Iliescu|București|7 ianuarie 1990|7}} | ||
cu majoritate simplă de voturi ale membrilor acestora, | |||
care se semnează de primar și se contrasemnează de | === Decret-lege privind organizarea și funcționarea organelor locale ale administrației de stat === | ||
Deciziile de interes general ale organelor locale ale | '''Consiliul Frontului Salvării Naționale''' decretează: | ||
administrației de stat se aduc la cunoștința cetățenilor | |||
prin orice mijloc de publicitate. | Art. 1. - Pe data prezentului decret, în județe, municipiul București, municipii, sectoarele municipiului București, orașe și comune se constituie primării, ca organe locale ale administrației de stat. | ||
În unitățile administrativ-teritoriale locuite și de | |||
populație de altă naționalitate | Art. 2. - Organele locale ale administrației de stat exercită conducerea activității administrative în județe, municipiul București, municipii, sectoarele municipiului București, orașe și comune pe baza și în vederea realizării obiectivelor cuprinse în programul Consiliului Frontului Salvării Naționale și hotărârilor consiliilor teritoriale ale frontului, asigurând aplicarea tuturor prevederilor legale în vigoare. | ||
decizii se aduc la cunoștință cetățenilor și în limba | |||
acelei naționalități. | Art. 3. - Organele locale ale administrației de stat rezolvă, în unitățile în care funcționează, problemele economiei locale, sociale, culturale, de învățământ, sănătate, comerț, asistență socială, muncă, asigurări sociale, financiare, de agricultură, gospodărie comunală și locativă, drumuri, edilitar-gospodărești, transport local și altele stabilite de lege, prin organele și unitățile de specialitate care le sunt subordonate. | ||
Art. 4. - Organele locale ale administrației de stat sunt formate din: | |||
Art. 8. - Deciziile organelor locale ale administrației de stat pot fi anulate de organele ierarhic superioare, atunci când consideră | |||
decretelor, hotărârilor guvernului, hotărârilor consiliilor teritoriale care le-au desemnat sau ale celor ierarhic superioare. | a) la municipiul București: 1 primar, 2 viceprimari, 1 secretar și 7 membri; | ||
Art. 9. - Organele locale de specialitate ale administrației de stat se subordonează atât primăriilor, | |||
ministerelor și celorlalte organe centrale de specialitate. | b) la județe: 1 primar, 1 viceprimar, 1 secretar și 6 membri; | ||
Primăriile au un aparat propriu de specialitate, organizat potrivit legii | |||
Art | c) la municipii și sectoarele municipiului București: 1 primar, 1 viceprimar, 1 secretar și 4 membri; | ||
În executarea bugetului, primarul îndeplinește | d) la orașe și comune: 1 primar, 1 secretar și 3 membri. | ||
Art. 11. - Organele locale ale administrației de stat | |||
se întrunesc ori de câte ori este necesar și | Primarii, viceprimarii, secretarii și membrii organelor locale ale administrației de stat nu pot fi membri ai consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naționale. | ||
dată pe săptămână, lucrând valabil | |||
Art. 5. - Componența organelor locale ale administrației de stat se stabilește pe funcții de consiliile teritoriale ale Frontului Salvării Naționale. | |||
Art. 6. - Organele locale ale administrației de stat, în întregul lor, și fiecare dintre membrii acestora sunt răspunzători în fața consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naționale, precum și în fața organelor administrației de stat ierarhic superioare și a guvernului. | |||
Art. 7. - În îndeplinirea răspunderilor ce le revin, organele locale ale administrației de stat emit decizii cu majoritate simplă de voturi ale membrilor acestora, care se semnează de primar și se contrasemnează de secretar. | |||
Deciziile de interes general ale organelor locale ale administrației de stat se aduc la cunoștința cetățenilor prin orice mijloc de publicitate. | |||
În unitățile administrativ-teritoriale locuite și de populație de altă naționalitate decât cea română, aceste decizii se aduc la cunoștință cetățenilor și în limba acelei naționalități. | |||
Art. 8. - Deciziile organelor locale ale administrației de stat pot fi anulate de organele ierarhic superioare, atunci când consideră că acestea contravin legilor, decretelor, hotărârilor guvernului, hotărârilor consiliilor teritoriale care le-au desemnat sau ale celor ierarhic superioare. | |||
Art. 9. - Organele locale de specialitate ale administrației de stat se subordonează atât primăriilor, cât și ministerelor și celorlalte organe centrale de specialitate. | |||
Primăriile au un aparat propriu de specialitate, organizat potrivit legii. | |||
Art. 10. - Primăriile exercită drepturile și îndeplinesc obligațiile pe care le au ca persoană juridică județul, municipiul, sectorul municipiului București, orașul și comuna. | |||
În executarea bugetului, primarul îndeplinește atribuțiile de ordonator principal de credite. | |||
Art. 11. - Organele locale ale administrației de stat se întrunesc ori de câte ori este necesar și cel puțin o dată pe săptămână, lucrând valabil în prezența majorității membrilor lor. | |||
Convocarea se face de către primar. | Convocarea se face de către primar. | ||
{{SemnPcfsn|Ion Iliescu|București|7 ianuarie 1990|8}} | |||
ale unităților agricole socialiste, gospodăriilor membrilor cooperativelor agricole de producție și producătorilor particulari. | === Decret lege privind abrogarea unor legi și decrete === | ||
animale din unitățile agricole socialiste. | În vederea continuării acțiunii de eliminare din legislația țării a legilor și decretelor antidemocratice, administrativist-birocratice, demagogice, profund dăunătoare intereselor poporului român, emise de fostul regim dictatorial, | ||
distanțele de plantare la vița de vie. | '''Consiliul Frontului Salvării Naționale''' decretează: | ||
Articol unic. - Sunt și rămân abrogate următoarele legi și decrete: | |||
centralizat al statului. | |||
# Legea nr. 25 din 15 decembrie l986 privind organizarea Congresului și conferințelor județene ale țărănimii, ale tuturor oamenilor muncii din agricultură, industria alimentară, silvicultură și gospodărirea apelor, alegerea și atribuțiile organelor acestora. | |||
măsuri pentru îmbunătățirea activității de comerț exterior și cooperare economică internațională. | # Decretul nr. 397 din 1 noiembrie 1982 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național pentru Gospodărirea Unitară a Fondului Funciar. | ||
# Decretul nr. 326 din 15 octombrie 1986 privind instituirea titlului de „Erou al Noii Revoluții Agrare” din Republica Socialistă România. | |||
măsuri referitoare la negocierea și semnarea contractelor externe. | # Decretul nr. 327 din 16 octombrie 1986 privind stabilirea criteriilor de conferire a titlului de „Erou al Noii Revoluții Agrare” și a altor distincții județelor și unităților agricole socialiste, pentru realizări deosebite în sporirea producției agricole. | ||
# Decretul nr. 313 din 17 octombrie 1981 privind unele măsuri referitoare la întărirea autoconducerii și autoaprovizionării teritoriale, precum și la asigurarea autoaprovizionării în bune condiții a populației cu pâine, făină și mălai. | |||
unele măsuri pentru îmbunătățirea organizării unităților de comerț exterior - art. 2-5. | # Decretul nr. 245 din 13 iulie 1978 privind aprobarea statutelor asociațiilor producătorilor agricoli cu gospodării individuale din localitățile necooperativizate: Statutul asociației crescătorilor de bovine și ovine din localitățile necooperativizate și Statutul asociației pomicultorilor din localitățile necooperativizate. | ||
# Decretul nr. 95 din 9 martie 1982 privind unele măsuri pentru asigurarea tăierii la greutatea economică a ovinelor. | |||
ulterioare, privind organizarea și funcționarea | # Decretul nr. 158 din 10 iunie 1988 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității de contractare și livrare a lânii - art. 2. | ||
# Decretul nr. 370 din 7 decembrie 1988 privind îmbunătățirea organizării activității de contractare și achiziționare a legumelor și fructelor - art. 3. | |||
# Decretul nr. 77 din 10 martie 1986 privind evaluarea în câmp a producției agricole vegetale. | |||
# Decretul nr. 78 din 11 martie 1986 privind elaborarea și executarea planurilor de cultură și de producție, precum și a planurilor de producție în zootehnie ale unităților agricole socialiste, gospodăriilor membrilor cooperativelor agricole de producție și producătorilor particulari. | |||
pentru asistență juridică în raporturile de | # Decretul nr. 236 din 30 iunie 1986 privind normativele financiare la produsele agricole vegetale și animale din unitățile agricole socialiste. | ||
structura Ministerului Comerțului Exterior, cu aceeași | # Decretul nr. 362 din 8 decembrie 1981 privind distanțele de plantare la vița de vie. | ||
încadrare. | # Decretul nr. 154/1988 pentru aprobarea măsurilor cu privire la perfecționarea mecanismului economico-financiar prin îmbunătățirea sistemului de formare a prețurilor și tarifelor - art. 3. | ||
# Decretul nr. 78 din 7 martie 1988 privind constituirea, administrarea și utilizarea Fondului valutar centralizat al statului. | |||
# Decretul nr. 163 din 11 iulie 1989 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea activității de comerț exterior și cooperare economică internațională. | |||
# Decretul nr. 3 din 5 ianuarie 1989 privind unele măsuri referitoare la negocierea și semnarea contractelor externe. | |||
București | # Decretul nr. 381 din 19 decembrie 1988 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea organizării unităților de comerț exterior - art. 2-5. | ||
# Decretul nr. 164 din 8 mai 1979, cu modificările ulterioare, privind organizarea și funcționarea Ministerului Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale - art. 21. | |||
# Decretul nr. 299 din 17 mai 1973 privind constituirea la Consiliul de Miniștri a Grupului de juriști pentru asistență juridică în raporturile de comerț exterior, personalul și funcțiile acestui grup trecând în structura Ministerului Comerțului Exterior, cu aceeași încadrare. | |||
privind | {{SemnPcfsn|Ion Iliescu|București|7 ianuarie 1990|9}} | ||
Consiliul | |||
Art 1. - Ion Bucur se recheamă din calitatea de ambasador | == Decrete == | ||
Socialiste. | |||
Art. 2. - Vasile Șandru se | === Decret privind rechemarea și acreditarea unor ambasadori === | ||
'''Consiliul Frontului Salvării Naționale''' decretează: | |||
Art. 1. - Ion Bucur se recheamă din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. | |||
Ion | |||
București | Art. 2. - Vasile Șandru se acreditează în calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. | ||
{{SemnPcfsn|Ion Iliescu|București|31 decembrie 1989|37}} | |||
privind eliberarea din funcție a unor generali | |||
Consiliul | === Decret privind eliberarea din funcție a unor generali === | ||
Articol unic. - Se eliberează din funcțiile pe care le | |||
următorii generali: | '''Consiliul Frontului Salvării Naționale''' decretează: | ||
* generalul-colonel Vlad Nicolae Iulian, din funcția de ministru secretar de stat și | |||
* generalul-locotenent Stamatoiu Vasile Aristotel, din funcția | Articol unic. - Se eliberează din funcțiile pe care le îndeplinesc următorii generali: | ||
adjunct al ministrului de interne; | |||
* generalul-maior Bucurescu Nicolae | * generalul-colonel Vlad Nicolae Iulian, din funcția de ministru secretar de stat și șef al Securității Statului; | ||
al ministrului de interne. | * generalul-locotenent Stamatoiu Vasile Aristotel, din funcția de adjunct al ministrului de interne; | ||
* generalul-maior Bucurescu Nicolae Gianu, din funcția de adjunct al ministrului de interne. | |||
{{SemnPcfsn|Ion Iliescu|București|6 ianuarie 1990|25}} | |||
București | |||
=== Decret privind trecerea în rezervă a unor generali === | |||
'''Consiliul Frontului Salvării Naționale''' decretează: | |||
Articol unic. - Se trec în rezervă prin aplicarea art. 43 lit. l) din Statutul corpului ofițerilor următorii generali: | |||
* generalul-colonel Vlad Nicolae Iulian | * generalul-colonel Vlad Nicolae Iulian | ||
* generalul-locotenent Stamatoiu Vasile Aristotel | * generalul-locotenent Stamatoiu Vasile Aristotel | ||
* generalul-locotenent Vasile Alexandru Gheorghe | * generalul-locotenent Vasile Alexandru Gheorghe | ||
* generalul-maior Bucurescu Nicolae | * generalul-maior Bucurescu Nicolae Gianu | ||
* generalul-maior Neagoe Petre Marin. | * generalul-maior Neagoe Petre Marin. | ||
{{SemnPcfsn|Ion Iliescu|București|6 ianuarie 1990|26}} | |||
București | === Decret privind trecerea în rezervă a unor generali === | ||
'''Consiliul Frontului Salvării Naționale''' decretează: | |||
privind trecerea în rezervă a unor generali | |||
Consiliul Frontului Salvării Naționale | Articol unic. - Se trec în rezervă prin aplicarea art. 43 lit. l) din Statutul corpului ofițerilor următorii generali: | ||
Articol unic. - Se trec în rezervă prin aplicarea art. 43 | |||
Statutul corpului ofițerilor următorii generali: | * generalul-maior Bucur Nicolae Gheorghe | ||
* | * generalul-maior Macri Vasile Emil | ||
* generalul-maior | |||
* generalul-maior Moț Persida Ioan | * generalul-maior Moț Persida Ioan | ||
* generalul-major | * generalul-major Țencu Petre Alexandru. | ||
{{SemnPcfsn|Ion Iliescu|București|6 ianuarie 1990|27}} | |||
București | == Hotărâri ale Guvernului == | ||
=== Hotărâre privind numiri în funcția de adjunct al ministrului sportului === | |||
privind numiri în funcția de adjunct al ministrului sportului | '''Guvernul României''' hotărăște: | ||
Guvernul României | |||
Articol unic. - Dinu Cornel și Ispas Mihail se numesc în funcția | Articol unic. - Dinu Cornel și Ispas Mihail se numesc în funcția de adjunct al ministrului sportului. | ||
de adjunct al ministrului sportului. | |||
{{SemnPm|Petre Roman|București|7 ianuarie 1990|23}} | |||
București | === Hotărâre privind numirea în funcția de adjunct al ministrului transporturilor și șef al Departamentului aviației civile === | ||
'''Guvernul României''' hotărăște: | |||
Articol unic. - Prunariu Dumitru Dorin se numește în funcția de adjunct al ministrului transporturilor și șef al Departamentului aviației civile. | |||
{{SemnPm|Petre Roman|București|7 ianuarie 1990|24}} | |||
București | |||