1.680 de modificări
Monitorul Oficial 105/1990: Diferență între versiuni
Sari la navigare
Sari la căutare
Monitorul Oficial 105/1990 (vedeți sursa)
Versiunea de la data 11 aprilie 2011 17:11
, 11 aprilie 2011→Hotărâre privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției
Linia 421: | Linia 421: | ||
judecătorilor și al circumscripțiilor acestora, a localităților în care judecătoriile își au sediul, stabilește numărul de secții la tribunalele județene și al municipiului București; | judecătorilor și al circumscripțiilor acestora, a localităților în care judecătoriile își au sediul, stabilește numărul de secții la tribunalele județene și al municipiului București; | ||
d) organizează studiul practicii juridice și lucrările de statistică judiciară, a activității instanțelor | d) organizează studiul practicii juridice și lucrările de statistică judiciară, a activității instanțelor judecătorești, sesizând Curtea Supremă de justiție în cazurile de aplicare neuniformă a legii; | ||
de aplicare neuniformă a legii; | e) coordonează lucrările pregătitoare privind alcătuirea de coduri și participă la întocmirea proiectelor acestora; | ||
f) propune inițierea de acte normative, modificarea și perfecționarea legistației în domeniul de activitate al justiției; | |||
acestora; | |||
f) propune inițierea de acte normative, modificarea | g) participă la negocieri în vederea încheierii de convenții consulare și alte convenții internaționale | ||
și perfecționarea | interesând domeniul justiției; îndeplinește sau asigura aducerea la îndeplinire a obligațiilor ce revin Ministerului Justiției, instanțelor judecătorești și notariatelor de stat, potrivit invențiilor și uzanțelor internaționale; | ||
al justiției | |||
g) participă la negocieri în vederea încheierii de | h) participă la elaborarea și avizarea de acte normative inițiate de alte organe; | ||
i) contribuie, potrivit competenței sale, la salvgardarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în administrarea justiției; | |||
aducerea la îndeplinire a obligațiilor ce revin Ministerului Justiției, instanțelor judecătorești și notariatelor | |||
j) elaborează studii și face propuneri în legătură cu extinderea cadrului convențional de participare a | |||
h) participă la elaborarea și avizarea de acte | României la înțelegeri internaționale, interesând și domeniul justiției; avizează proiecte de convenții și alte documente internaționale primite în acest scop de la alte organe centrale; cooperează în cadrul organismelor internaționale și participă la reuniuni internaționale în legătură cu probleme specifice activității sale; | ||
i) contribuie, potrivit competenței sale, la salvgardarea drepturilor și libertăților fundamentale ale | k) examinează și face propuneri referitoare la adaptarea legislației și practicii judiciare, spre a le face compatibile cu participarea României la convenții internaționale: | ||
j) elaborează studii și face propuneri în legătură cu | l) numește judecătorii de la judecătorii și tribunale județene, notarii de stat, experții criminalâșli, personalul din Ministerul Justiției și efectuează munca de cunoaștere a acesnr categorii de personal, sub aspectul capacității lor profesionale și a calităților morale; | ||
extinderea cadrului convențional de participare a | m) organizează examenele de capacitate ale judecătorilor, de definitivare al notarilor de stat și cele de acordare a gradului profesional; | ||
României la înțelegeri internaționale, interesând și domeniul justiției; avizează proiecte de convenții și alte | |||
n) asigură, sprijină și îndrumă pregătirea profesionale și documentarea personalului de la judecătorii și tribunale, de la unitățile aflate în subordinea sa și din Ministerul Justiției; | |||
alte organe centrale | |||
în legătură cu probleme specifice activității sale; | o) colaborează cu facultățile de drept la întocmirea programelor analitice pentru studenți, la organizarea și asigurarea practicii studenților, la repartizarea absolvenților și pentru perfecționarea cadrelor din justiție; | ||
k) examinează și face propuneri referitoare la | |||
compatibile cu participarea României la | |||
județene, notarii de stat, experții criminalâșli, personalul din Ministerul Justiției și efectuează munca de | |||
cunoaștere a acesnr categorii de personal, sub aspectul capacității lor | |||
p) conduce, îndrumă și controlează activitatea notariatelor de stat, laboratoarelor de expertize criminalistice; | p) conduce, îndrumă și controlează activitatea notariatelor de stat, laboratoarelor de expertize criminalistice; | ||
q) întocmește lucrări pregătitoare și face propuneri | |||
în legătură cu cererile de grațiere, comutarea pedepselor, precum și amnistierea unor infracțiuni; | q) întocmește lucrări pregătitoare și face propuneri în legătură cu cererile de grațiere, comutarea pedepselor, precum și amnistierea unor infracțiuni; | ||
r) elaborează studii și lucrări de sinteză cu | |||
la evoluția fenomenului judiciar, la activitatea | r) elaborează studii și lucrări de sinteză cu privire la evoluția fenomenului judiciar, la activitatea instanțelor judecătorești, a notariatelor de stat, a celorlalte unități aflate în subordinea sa și face propunerile corespunzătoare; | ||
unități aflate în subordinea sa și face propunerile corespunzătoare; | s) întocmește studii în probleme de drept rezultate din practica instanțelor judecătorești și notariatelor de stat, ori asupra cărora se cere opinia de către alte organe centrale, în vederea inițierii de măsuri legislative; | ||
s) întocmește studii în probleme de drept rezultate | |||
din practica instanțelor judecătorești și | t) îndeplinește atribuțiile care-i sunt stabilite prin lege în legătură cu desfășurarea activității jurisconsulților; | ||
stat, ori asupra cărora se cere opinia de către alte organe centrale, în vederea inițierii de măsuri legislative; | |||
t) îndeplinește atribuțiile care-i sunt stabilite prin | u) asigură introducerea metodelor moderne în materie de informare, documentare și sistematizare a legislației, la nivelul cerințelor actuale ale tehnicii în domeniul informațional, în concordanța cu programul național privind informatizarea societății; | ||
lege în legătură cu desfășurarea activității | |||
v) contribuie, împreună cu Ministerul Apărării Naționale, la activitățile de educare o militarilor în spiritul respectării legilor și disciplinei în armată; | |||
u) asigură introducerea metodelor moderne în | |||
domeniul informațional, în | y) ia măsuri pentru organizarea și buna funcționare a compartimentelor din Ministerul Justiției. | ||
național privind informatizarea societății; | |||
v) contribuie, împreună cu Ministerul Apărării | Art. 4. - Conducerea Ministerului Justiției este asigurată de ministrul justiției, subsecretarii de stat și de colegiul ministerului. | ||
y) ia măsuri pentru organizarea și buna funcționare | Art. 5. - Ministrul reprezintă ministerul în raportul cu celelalte organe și organizații din țara, precum și în relațiile internaționale. | ||
a compartimentelor din Ministerul Justiției. | |||
Art. 4. - Conducerea Ministerului Justiției este asigurată de ministrul justiției, subsecretarii de stat și | Art. 6. - (l) Structura organizatorică a Ministerului Justiției este prevăzută în anexa nr. l*). | ||
de colegiul ministerului. | (îl) În structura organizatorică a Ministerului Justiției pot funcționa direcții, servicii, oficii și birouri. | ||
Art. 5. - | |||
și în relațiile internaționale. | (3) Numărul maxim de posturi este de 181, exclusiv demnitarii. | ||
Art. 6. - (l) Structura organizatorică a | În numărul maxim de posturi prevăzut nu se include personalul aferent registraturii, dactilograiierii, precum și cel pentru activitatea administrativă și de deservire generală, paza și muncitorii, în limita de maxim 15% din numărul total de posturi, exclusiv cei preluați prin protocol, în baza hotărârii guvernului nr. 764/1990. | ||
(îl) În structura organizatorică a Ministerului | |||
(4) Posturile de conducere pot fi stabilite până la cel mult 20% din numărul maxim de posturi al ministerului. | |||
(3) Numărul maxim de posturi este de 181, exclusiv | |||
demnitarii. | (5) Numărul posturilor de inspector general nu va depăși 10% din totalul celor prevăzute cu studii superioare. | ||
În numărul maxim de posturi prevăzut nu se include | |||
personalul aferent registraturii, dactilograiierii, precum | (6) Numărul posturilor de referent de specialitate, economist, inginer și alte similare, principal I, este de cel mult 10%, principal Ilie cel mult 15%, din numărul total de personal cu studii superioare. | ||
și cel pentru activitatea administrativă și de deservire | |||
generală, paza și muncitorii, în limita de maxim 15% | (7) Structura organizatorică a compartimentelor, ștatul de funcții, încadrarea, atribuțiile și sarcinile aparatului propriu se aprobă prin ordin al ministrului justiției. | ||
din numărul total de posturi, exclusiv cei preluați | |||
prin protocol, în baza | Art. 7. - Salariile tarifare ale funcțiilor de conducere, execuție, tehnice, economice, de altă specialitate și administrativ de deservire și pază, precum și ale muncitorilor șl șoferilor, vor fi cele prevăzute în anexa la Legea nr. 1/1990, Decretul-lege nr. 140/1990 și, după caz, Legea nr. 57/1974, cap. I pct. 1 lit. A, completată cu art 172 alin. 5. | ||
(4) Posturile de conducere pot fi stabilite până la cel | |||
mult 20% din numărul maxim de posturi al ministerului. | |||
(5) Numărul posturilor de inspector general nu va | |||
depăși 10% din totalul celor prevăzute cu studii superioare. | |||
(6) Numărul posturilor de referent de specialitate, | |||
economist, inginer și alte similare, principal I, este de | |||
cel mult 10%, principal Ilie cel mult 15%, din numărul total de personal cu studii superioare. | |||
(7) Structura organizatorică a | |||
justiției. | |||
Art. 7. - Salariile tarifare ale funcțiilor de | |||
și administrativ de deservire și pază, precum și ale | |||
la Legea nr. 1/1990, Decretul-lege nr. 140/1990 și, după | |||
caz, Legea nr. 57/1974, cap. I pct. 1 lit. A, completată | |||
cu art 172 alin. 5. | |||
Art. 8. - Ministerul Justiției are în subordine unitățile prevăzute ni anexa nr. 2 *). | Art. 8. - Ministerul Justiției are în subordine unitățile prevăzute ni anexa nr. 2 *). | ||
Art. 9. - Ministerul Justiției va utiliza pentru administrația centrală un parc propriu de 5 autoturisme. | Art. 9. - Ministerul Justiției va utiliza pentru administrația centrală un parc propriu de 5 autoturisme. | ||
10 | Art. 10. - În aplicarea prevederilor prezentei hotărâri ministrul justiției poate emite ordine și instrucțiuni. | ||
privind școlarizarea cetățenilor străini | Art. 11. - Ministerul Finanțelor și Ministerul Resurselor și Industriei vor introduce modificările corespunzătoare care decurg din aplicarea prezentei hotărâri în indicatorii economici și financiari pe anul 1990. | ||
Art. 12. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 august 1990. | |||
Pe aceeași dată se abrogă Hotărârea guvernului nr. 194 din 1 martie 1990. | |||
{{SemnPm|Petre Roman|București|28 august 1990|937}} | |||
=== Hotărâre privind școlarizarea cetățenilor străini ca bursieri ai statului român === | |||
'''Guvernul României''' hotărăște: | '''Guvernul României''' hotărăște: | ||
Art. l. - Școlarizarea cetățenilor străini în România, | |||
în unitățile din rețeaua Ministerului Învățământului și | Art. l. - Școlarizarea cetățenilor străini în România, în unitățile din rețeaua Ministerului Învățământului și Științei, ca bursieri ai statului roman, se realizează: | ||
Științei, ca bursieri ai statului roman, se realizează: | |||
a) în baza prevederilor programelor de aplicare a | a) în baza prevederilor programelor de aplicare a acordurilor interguvernamentale de colaborare culturală; | ||
acordurilor interguvernamentale de colaborare culturală; | |||
b) în funcție de interesele externe ale României, | b) în funcție de interesele externe ale României, situație în care anual pot fi școlarizați 150 de cetățeni străini ca bursieri ai statului roman, provenind, de regulă, din țări cu care România nu are perfectate documente de felul celor menționate la lit. a). | ||
situație în care anual pot fi | |||
străini ca bursieri ai statului roman, provenind, de regulă, din țări cu care România nu are | Repartizarea acestor burse pe țările beneficiare se va face de către Ministerul Afacerilor Externe - 80 | ||
Repartizarea | de burse, Ministerul Comerțului și Turismului - 40 de burse și Ministerul Învățământului și Științei - 30 | ||
va face de către Ministerul Afacerilor Externe - 80 | de burse. Cifra totală se poate modifica în funcție de cerințe | ||
de burse, Ministerul Comerțului și Turismului - | și posibilități, prin decizia comună a Ministerului Învățământului și Științei și Ministerului Finanțelor, modificându-se corespunzător și repartizarea acestei categorii de burse; | ||
de burse și Ministerul | |||
de burse. | c) pe bază de reciprocitate, potrivit convențiilor de colaborare directă încheiată de către Ministerul Învățământului și Științei și, în cadrul autonomiei universitare, de către instituțiile de învățământ superior, cu instituții similare din străinătate; | ||
Cifra totală se poate modifica în funcție de cerințe | |||
și posibilități, prin decizia comună a Ministerului | d) la solicitarea unor instituții centrale interesate - ministere, Uniunea scriitorilor, Fundația culturală „România” și altele. | ||
c) pe bază de reciprocitate, potrivit convențiilor de | Art. 2. - Fondurile necesare pentru bursele prevăzute la art. 1 se asigură, după caz: | ||
colaborare directă încheiată de către Ministerul | |||
* prin bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Învățământului și Științei, pentru bursele menționate la art. 1 lit. a), b) și c); | |||
instituții similare din străinătate; | |||
d) la solicitarea unor instituții centrale interesate - | * din fondurile proprii ale instituțiilor centrale interesate, pentru bursele menționate la art. 1 lit. | ||
ministere, Uniunea scriitorilor, Fundația culturală | |||
Art. 3. - Cuantumul burselor acordate cetățenilor străini este cel prevăzut în anexa, care face parte | |||
Art. 2. - Fondurile necesare pentru bursele | |||
* prin bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Învățământului și Științei, pentru bursele | |||
* din fondurile proprii ale instituțiilor centrale | |||
interesate, pentru bursele menționate la art. 1 lit. | |||
Art. 3. - Cuantumul burselor acordate cetățenilor | |||
străini este cel prevăzut | |||
integrantă din prezenta hotărâre. | integrantă din prezenta hotărâre. | ||
Art. 4. - Înscrierea la studii a cetățenilor străini ca bursieri ai statului român se face la Ministerul | |||
Art. 4. - Înscrierea la studii a cetățenilor străini | învățământului și științei, fără concurs, pe baza actelor de studii corespunzătoare, în funcție de capacitatea de școlarizare a instituțiilor de învățământ solicitate de candidați. | ||
ca bursieri ai statului român se face la Ministerul | |||
Pentru profilurile de învățământ artistic, de arhitecttuă și de educație fizică și sport se vor susține probe eliminatorii de aptitudini, stabilite de instituțiile de specialitate. | |||
de școlarizare a instituțiilor de învățământ solicitate | |||
de candidați. | Art. 5. - Bursele se acordă cetățenilor străini care beneficiază de acestea în condițiile prezentei hotărâri, indiferent de veniturile lunare realizate de părinți sau alți susținători legali, precum și de nivelul rezultatelor obținute la învățătură. | ||
Pentru profilurile de învățământ artistic, de arhitecttuă și de educație fizică și sport se vor susține probe | |||
eliminatorii de aptitudini, stabilite de instituțiile de | Art. 6. - Bursierii statului român: elevi, studenți; doctoranzi beneficiază de trenul an calendaristic, inclusiv pentru perioadele de vacanță în care se află în România. | ||
specialitate. | |||
Art. 5. - Bursele se acordă cetățenilor străini care | Bursele acordate de statul român se atribuie și pe durata anului pregătit/or de limba română, dacă este | ||
beneficiază de acestea în condițiile prezentei hotărâri, | |||
indiferent de veniturile lunare realizate de părinți sau | |||
alți susținători legali, precum și de nivelul rezultatelor obținute la învățătură. | |||
Art. 6. - Bursierii statului român: elevi, studenți; | |||
doctoranzi | |||
trenul an calendaristic, inclusiv pentru perioadele de | |||
vacanță în care se află în România. | |||
Bursele acordate de statul român se atribuie și pe | |||
durata anului pregătit/or de limba română, dacă este | |||
cazul. | cazul. | ||
Plata burselor se suspendă după prima repetenție, | |||
urmând a se relua în anul de studii următor celui | Plata burselor se suspendă după prima repetenție, urmând a se relua în anul de studii următor celui | ||
repetat. | repetat. | ||
Bursierii statului român beneficiază de burse încă | |||
30 de zile după finalizarea studiilor liceale, superioare, | Bursierii statului român beneficiază de burse încă 30 de zile după finalizarea studiilor liceale, superioare, de doctorat sau specializare postuniversitară cu durata de cel puțin un an. | ||
de doctorat sau specializare postuniversitară cu durata | |||
de cel puțin un an. | Art. 7. - Cetățenii români cu domiciliul în străinătate pot beneficia de burse în România, în condițiile | ||
Art. 7. - Cetățenii români cu domiciliul în | prezentei hotărâri, dacă se înscriu în categoriile menționate la art. 1 lit. a)-d). | ||
prezentei hotărâri, dacă se înscriu în categoriile | Art. 8. - Prezenta hotărâre se aplică pentru școlar 1990/1991. | ||
Art. 8. - Prezenta hotărâre se | {{SemnPm|Petre Roman|București|28 august 1990|988}} | ||
școlar 1990/1991. | |||
==== Anexa ==== | |||
București | '''CUANTUMUL lunar al burselor pentru cetățenii străini''' | ||
CUANTUMUL | |||
lunar al burselor pentru cetățenii străini | |||
1. Pentu elevii din licee și din învățământul primar | 1. Pentu elevii din licee și din învățământul primar | ||
și gimnazial: | și gimnazial: |