Monitorul Oficial 37/1991: Diferență între versiuni

Moștenitorii care nu-și pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiți repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparținut autorului lor. Ei sunt considerați că au acceptat moștenirea prin cererea pe care o fac comisiei.

Foștii proprietari vor fi compensaţi cu o suprafață de teren echivalentă, în intravilan, sau, în lipsă, cu teren extravilan în imediata vecinătate.

Art. 25. - Terenurile situate în intravilanul localităţii, care au aparținut cooperatorilor sau altor persoane care au decedat, în ambele cazuri fără moștenitori, trec în proprietatea comunei, orașului sau municipiului, după caz, și în administrarea primăriilor, pentru a fi vândute, concesionate ori date în folosință celor care solicită să-şi construiască locuințe și nu au teren, ori pentru amplasarea de obiective social-culturale sau cu caracter productiv, potrivit legii, ori pentru compensările prevăzute de art. 23.

La desființarea cooperativei agricole de producție, o comisie de lichidare constituită în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin decizia prefecturii, la propunerea primăriei, va proceda în termen de 9 luni de la desființarea cooperativei la realizarea activului şi la plata pasivului, în condițiile prevăzute de lege.

La expirarea termenului prevăzut la art. 26, comisiile vor prezenta bilanțul de lichidare și raportul explicativ organului de specialitate al prefecturii sau al Primăriei municipiului București, învestit cu atribuții de control financiar, potrivit legii, pentru descărcare.

Drepturile foștilor cooperatori asupra bunurilor prevăzute la alin. 1 se vor stabili în cotă valorică, proporțional cu suprafața de teren adusă sau preluată în orice mod în cooperativă și cu volumul muncii prestate.

Foștii membri cooperatori vor primi cota cuvenită din valorificarea prin licitație a bunurilor comune, proporțional cu suprafața de tren adusă în cooperativă, în echivalent arabil, și volumul valoric de muncă efectuat.

Demolarea construcțiilor agrozootehnice, atelierelor de întreţinere, instalaţiilor și anexelor gospodăreșfi și de industrie mică, care fac obiectul alin. 1, este interzisă. Prin excepție, dacă sunt degradate sau din orice alt motiv nu pot fi utilizate, ele pot fi desființate cu autorizația prefecturii, iar materialele vor fi valorificate de primarii, urmând ca sumele rezultate să intre în activul operaţiilor de lichidare.

Construcțiile afectate unei utilizări sociale sau culturale trec fără plată, în regim de drept public, în proprietatea comunelor, orașelor sau municipiilor și în administrarea primăriilor.

Art. 29. - Asociațiile intercooperatiste sau de stat

și cooperatiste de orice profil se pot reorganiza în societăţĭ comerciale pe acțiuni în termen de 90 de zile de la publicarea legii.

În localitățile în care nu există aceste posibilităţi,

se vor putea desființa unele ferme neeficiente ale asociației. Decizia în această privința se adoptă de către

comisia județeană la propunerea comisiilor comunale,

orășenești sau comunale, după caz.

Art. 30. - Terenurile proprietatea statului aflate în exploatarea cooperativelor sunt la dispoziția comisiilor prevăzute la art. 11, în vederea atribuirii lor în proprietatea celor îndreptățiți, conform legii.

Art. 31. - Terenul atribuit conform art. 18 alin. l, art. 20 și art. 39 nu poate fi înstrăinat prin acte între

vii timp de 10 ani socotiți de la începutul anului următor celui în care s-a făcut înscrierea proprietății, sub

sancțiunea nulității absolute a actului de înstrăinare.

 

Constatarea nulității poate fi cerută în justiție de

către primărie, prefectură, procuror, precum și de

Art. 32.- Terenurile provenite din fostele izlazuri comunale - pajişti și arabil - care s-au aflat în folosința cooperativelor agricole de producție - trec în proprietatea privată a comunelor, orașelor sau, după caz, a municipiilor și în administrarea primăriilor, urmând a fi folosite ca pășuni comunale şi pentru producerea de furaje și semințe pentru culturi furajere.

Art. 33. - Persoanele care au primit terenuri în condițiile prezentei legi, pe care sunt executate plantaţii de vii și pomi, vor rambursa diferența de credit rămasă de plată, corespunzător suprafeţei primite.

Rambursarea se face în bani sau produse agricole, în termenul de rambursare la care era obligată cooperativa agricolă de producție.  

Lucrările de îmbunătățiri funciare care se află pe trenurile primite, inclusiv zonele de protecţie aferente, trec în proprietatea unităţilor specializate de exploatare a unor astfel de lucrări, în condițiile legii.

'''Dispoziții privind terenurile proprietate de stat și unele prevederi speciale'''

Art. 34. - Terenurile proprietatea statului sunt acele suprafețe intrate în patrimoniul său în conformitate cu prevederile legale existente până la data de 1 ianuarie 1990 și înregistrate ea atare în sistemul de evidenţă al cadastrului funciar general și în amenajamentele silvice.

Terenurile proprietate de stat administrate de institutele și stațiunile de cercetări științifice, destinate cercetării și producerii de semințe și material săditor din categorii biologice superioare și animalelor de rasă, aparțin domeniului public și rămân în administrarea acestora.

Dispoziţiile alineatului precedent se aplică și terenurilor proprietate de stat folosite, la data prezentei legi, de unitățile de învățământ cu profil agricol sau silvic și care trec în administrarea acestora.  

Art. 35. - Trenurile aflate în proprietatea statului, situate în intravilanul localităților și care sunt în

administrarea primăriilor, la data prezentei legi, trec

în proprietatea comunelor, orașelor sau municipiilor,

Terenurile proprietate de stat, situate în intravilanul localităților, atribuite, potrivit legii, în fo1osință veşnică sau în folosință pe durata existenței construcției în vederea construirii de locuințe proprietate personală, sau cu ocazia cumpărării de la stat a unor asemenea locuințe trec, la cererea proprietarilor actuali ai locuințelor în proprietatea acestora, integral sau, după caz, proporțional cu cota deținută din construcție.  

Terenurile atribuite în folosință pe durata existenței construcțiilor dobânditorilor acestora, ca efect al preluării terenurilor aferente construcțiilor, în condițiile dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974 cu privire la sistematizarea teritoriului și localităților urbane și rurale, trec în proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosință a terenului, proprietari ai locuințelor.

Terenurile fără construcţii neafectate de detalii de sistematizare, din intravilanul localităţilor, aflate în administrare primăriilor, considerate proprietate de stat prin aplicarea dispozițiilor Decretului nr. 712/1966, se restituie foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora, după caz, la cerere.

Art. 36. - Persoanele ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietate de stat, ca efect al unor legi speciale, altele decât cele de expropriere, și care se află în administrarea unităţilor agricole de stat, devin la cerere acţionari la societăţile comerciale înfiinţate în baza Legii nr. 15/1990 din actualele unități agricole de stat. De aceleași prevederi beneficiază și moștenitorii acestor persoane.

Numărul de acțiuni primite va fi proporțional cu suprafața de teren în echivalent arabil trecută în patrimoniul statului, fără a putea depăși însă valoarea a 10 ha teren de familie, în echivalent arabil.

Art. 38. - În localităţile cu deficit de teren în care terenurile foștilor proprietari se află în proprietatea statului și aceștia nu optează pentru acțiuni în condițiile art. 36 și nu li se pot atribui lor sau moștenitorilor suprafața minimă prevăzută de prezenta lege, comisiile județene vor hotărî atribuirea unei suprafețe de 5.000 mp de familie, în echivalent arabil, la cerere, din terenurile proprietatea statului.

Pentru diferența de teren până la care sunt îndreptăţiţi foștii proprietari sau moștenirii lor, potrivit prezentei legi, se aplică corespunzător prevederile art. 36.

Nu pot fi atribuite suprafețele de teren pe care s-au efectuat investiții, altele decât îmbunătățiri funciare.

Art. 39. - În zona montană - defavorizată de factori naturali cum sunt: clima, altitudinea, panta, izolarea - se poate atribui în proprietate, la cerere, o suprafață de teren de până la 10 ha în echivalent arabil familiilor tinere de țărani care provin din mediul agricol montan, au priceperea necesară și se obligă în scris să-și creeze gospodării, să se ocupe de creșterea animalelor și să exploateze rațional pământul în acest scop.

comunale transmise unităților de stat și care în prezent sunt folosite ca pășuni, fânețe și arabil vor fi restituite în proprietatea comunelor, orașelor și municipiilor, după caz, și în administrarea primăriilor, pentru a fi folosite ca pășuni comunale și pentru producerea de furaje sau semințe de culturi furajere. Fac excepție suprafețele ocupate cu vii, pomi, seminceri furajeri, heleștee, lacuri sau cele destinate pentru producerea de legume, fructe, materie primă pentru fabricile de conserve, orezării și câmpuri experimentale, destinate cercetării agricole, care vor fi compensate în echivalență de către Ministerul Agriculturii și Alimentației.

 

Art. 41. - Terenurile cu vegetație forestieră, păduri, zăvoaie, tufărișuri, pășuni împădurite, care au aparținut persoanelor fizice și care prin efectul unor legi speciale au fost trecute în proprietatea statului, se restituie, la cerere, foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora, într-o suprafață egală cu cea trecută în proprietatea statului, dar nu lui mult de 1 ha. Dispozițiile art. 42 și art. 47 se aplică în mod corespunzător.

 

Dacă pe suprafețele de teren ce urmează a fi atribuite în condițiile alineatului precedent se află construcții sau

amenajări forestiere ori sunt în curs de executare sau în faza de proiectare, se vor atribui alte suprafețe de

 

Suprafețele de teren atribuite în condițiile alin. 1, împreună cu suprafața agricolă în echivalent arabil,

 

Terenurile prevăzute la alin. 1 vor fi gospodărite și exploatate în regim silvic, potrivit legii. Aceste

Art. 42. - Cetățenii români cu domiciliul în străinătate și foștii cetățeni români care redobândesc cetăţenia română pot beneficia la cerere de prevederile prezentei legi, dacă își stabilesc domiciliul în țară.

 

 

 

 

Persoanele prevăzute la alin. 1 care nu au formulat cereri de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate în condițiile dispozițiilor art. 10 se pot adresa la Agenția pentru Dezvoltare și Amenajare Rurală pentru a li se închiria, concesiona sau vinde teren.

 

Art. 43. - Persoanele cărora li s-au constituit drepturi de proprietate asupra terenurilor agricole sunt obligate să respecte întocmai condițiile prevăzute la art. 18, 20 și 39 din prezenta lege, în legătură cu stabilirea domiciliului și întemeierea de noi gospodării.

 

Nerespectarea acestor condiții atrage pierderea dreptului de proprietate asupra terenului și a construcțiilor de orice fel realizate pe acesta. Pentru teren nu se vor acorda despăgubiri, iar pentru construcţii proprietarul va primi o despăgubire egală cu valoarea reală a acestora.

 

Organul împuternicit să constate aceste situații este Agenția pentru Dezvoltare și Amenajare Rurală, în

administrarea căreia trec terenurile și construcțiile respective.

 

Art. 44. - Delimitarea teritorială a noilor proprietăți, rezultate din aplicarea prezentei legi, pornește de la actuala organizare a teritoriului și se face pe baza unor proiecte de parcelare întocmite de către organele de specialitate.

 

'''Capitolul IV'''

 

'''Circulația juridică a terenurilor'''

 

Art. 45. - Terenurile proprietate privată, indiferent de titularul lor, sunt și rămân în circuitul civil. Ele pot fi dobândite și înstrăinate prin oricare din modurile stabilite de legislația civilă, cu respectarea dispozițiilor din prezenta lege.

 

Art. 46. - Terenurile situate în intravilan și extravilan pot fi înstrăinate, indiferent de întinderea suprafeţei, prin acte juridice între vii, încheiate în formă autentică.

 

În toate cazurile de debândire, prin acte juridice între vii, proprietatea dobânditorului nu poate depăși 100 ha teren agricol în echivalent arabil, de familie, sub sancțiunea nulității absolute a actului de înstrăinare.