3.484 de modificări
Monitorul Oficial 87/1990: Diferență între versiuni
Sari la navigare
Sari la căutare
fără descrierea modificării
Fără descriere a modificării |
Fără descriere a modificării |
||
Linia 9: | Linia 9: | ||
=== Hotărâre privind Regulamentul Adunării Deputatilor === | === Hotărâre privind Regulamentul Adunării Deputatilor === | ||
Adunarea Deputaților adoptă prezenta hotñrire. | Adunarea Deputaților adoptă prezenta hotñrire. | ||
Capitolul I | Capitolul I | ||
Organizarea și funcționarea Adunării Deputaților | Organizarea și funcționarea Adunării Deputaților | ||
sectiunea 1 | |||
Norme preliminare privind activitatea Adunării | Norme preliminare privind activitatea Adunării Deputaților | ||
Art. 1. - Până la alegerea biroului permanent lucrările Adunării Deputaților sunt conduse, potrivit | Art. 1. - Până la alegerea biroului permanent lucrările Adunării Deputaților sunt conduse, potrivit | ||
Decretului-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, de cel mai în vârstă | Decretului-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, de cel mai în vârstă | ||
deputat, asistat de 4 secretari, stabiliți din rândul celor | deputat, asistat de 4 secretari, stabiliți din rândul celor mai tineri deputați. Imposibilitatea exercitării atribuțiilor de către președințele de vârstă sau de către unu ori mai multi secretari prevăzuți la alin, 1 atrage, de drept, înlocuirea acestora cu deputatul mai în vârstă sau, după caz, cu cei mai tineri deputați din rândul celor | ||
mai tineri deputați. | |||
Imposibilitatea exercitării atribuțiilor de către | |||
după caz, cu cei mai tineri deputați din rândul celor | |||
prezenți. | prezenți. | ||
2 | Art. 2. - În vederea formării organelor de lucru și desfășurării activității adunării, deputații se constituie în grupuri parlamentare alcătuite din cel puțin Tft Cpuĭzii care au figurat în alegeri pe listele părți- «,v-lui sau iurmațiunilor politice respective. | ||
Art. 4. - Numărul deputaților ce vor fi desemnați | Dcpuâații aleși din partea unor partide sau formațiuni politice care nu întrunesc numărul necesar pentru a constitui un grup parlamentar se pot reuni, pentru a constitui un asemenea grup, sau se pot afiliat la alte grupuri parlamentare constituite potrivit alin. 1. | ||
în comisia de validare de către fiecare grup parlamentar este în funcție de proporția membrilor fiecărui | |||
grup în totalul deputaților. ` | Grupurile parlamentare astfel constituite își aleg un pwședinte și, după caz, unu sau mai multi vicepreședinți. | ||
Propunerile pentru stabilirea numărului de deputați | |||
ce revine fiecărui grup parlamentar se fac de către | Președintele grupului comunică adunării numărul deputaților și componenta nominală a grupului parlamentar pe care îl conduce. | ||
Succesiunea comunicărilor se stabilește de către președintele de vârsta al adunării, în ordinea mărimii grupurilor parlamentare. | |||
Art. 3. - Pentru validarea mandatelor, Adunarea Deputatilor alege, în prima sa ședință, o comisie compusă din 30 de deputați care să reflecte, în mod proporțional, configurația politică a adunării, așa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare. | |||
Comisia de validare funcționează pe întreaga durată ai mandatului Adunării Deputaților, | |||
Art. 4. - Numărul deputaților ce vor fi desemnați în comisia de validare de către fiecare grup parlamentar este în funcție de proporția membrilor fiecărui grup în totalul deputaților. ` | |||
Propunerile pentru stabilirea numărului de deputați ce revine fiecărui grup parlamentar se fac de către | |||
președinții acestor grupuri și se transmit secretarilor. | președinții acestor grupuri și se transmit secretarilor. | ||
Președintele de vârsta prezintă adunării aceste propuneri în ordinea mărimii grupurilor parlamentare, | |||
iar Adunarea Dcputatilor hoiăiăștc asupra lor cu votul | Președintele de vârsta prezintă adunării aceste propuneri în ordinea mărimii grupurilor parlamentare, iar Adunarea Dcputatilor hoiăiăștc asupra lor cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor săi. | ||
a cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor săi. | Propunerile pentru componenta comisiei se fac de grupurile parlamentare în limita numărului de locuri în comisie aprobat. | ||
Propunerile pentru componenta comisiei se fac de | Componenta comisiei este aprobată de ucluuarc cu votul a cel puțin jumătate plus unu din membrii săi. | ||
grupurile parlamentare în limita numărului de locuri | |||
în comisie aprobat. | Art. 5. - Comisia de validare își alege un președințe și 2 vicepreședinți, care alcătuiesc biroul comisiei, și se organizează în 9 grupe de lucru, albcatuite din cite 3 membri, cu respectarea regulii proporționalității prevăzute la art. 3 alin. 1. Alegerea se face prin vot deschis. | ||
Componenta comisiei este aprobată de ucluuarc cu | |||
votul a cel puțin jumătate plus unu din membrii săi. | Art. 6. - Biroul comisiei repartizează grupelor de lucru dosarele primite de la Biroul Electoral Central | ||
Art. 5. - Comisia de validare își alege un | pentru alegerea deputaților, cu excepția celor privind membrii grupelor de lucru. | ||
se face prin vot deschis. | |||
Art. 6. - Biroul comisiei repartizează grupelor de | |||
lucru dosarele primite de la Biroul Electoral Central | |||
pentru alegerea deputaților, cu excepția celor privind | |||
membrii grupelor de lucru. | |||
Verificarea legalității alegerii deputaților care compun grupele de lucru se face de către biroul comisiei | Verificarea legalității alegerii deputaților care compun grupele de lucru se face de către biroul comisiei | ||
de validare. | de validare. | ||
Biroul comisiei de validare și grupele de lucru sunt | Biroul comisiei de validare și grupele de lucru sunt obligate să prezinte comisiei propunerile privind validarea sau invalidarea mandatelor de deputați, în scris, în termen de cel mult 3 zile de la constituirea comisiei. Aceste propuneri se adoptă cu votul majorității membrilor. | ||
obligate să prezinte comisiei propunerile privind validarea sau invalidarea mandatelor de deputați, în scris, | |||
în termen de cel mult 3 zile de la constituirea comisiei. Aceste propuneri se adoptă cu votul majorității membrilor. | După expirarea termenului de 3 zile, discutarea dosarelor nesoluționate se face în plenul comisiei. | ||
După expirarea termenului de 3 zile, discutarea | |||
dosarelor nesoluționate se face în plenul comisiei. | |||
Art. 7. - Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui deputat numai în cazul în care: | Art. 7. - Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui deputat numai în cazul în care: | ||
a).exista contestații care nu au fost soluționate potrivit legii; | a).exista contestații care nu au fost soluționate potrivit legii; | ||
b) constată că soluționarea contestațiilor s-a făcut | b) constată că soluționarea contestațiilor s-a făcut | ||
Linia 86: | Linia 59: | ||
c) constată că alegerea deputatului s-a făcut prin | c) constată că alegerea deputatului s-a făcut prin | ||
fraudă electorală. | fraudă electorală. | ||
Art. 8. - Comisia, în cel mult 4 zile de la constituire, întocmește un raport în care vor fi precizați | Art. 8. - Comisia, în cel mult 4 zile de la constituire, întocmește un raport în care vor fi precizați | ||
deputații pentru care se propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare. | deputații pentru care se propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare. | ||
Art. 9. - Raportul este aprobat de comisie cu votul | |||
a jumătate plus unu din membrii acesteia; în caz | Art. 9. - Raportul este aprobat de comisie cu votul a jumătate plus unu din membrii acesteia; în caz | ||
de paritate, votul președintelui este hotărâtor. | de paritate, votul președintelui este hotărâtor. | ||
Art. 10. - Raportul comisiei de validare se prezintă Adunării Deputaților de către președintele comisiei a doua zi după aprobarea acestuia. | Art. 10. - Raportul comisiei de validare se prezintă Adunării Deputaților de către președintele comisiei a doua zi după aprobarea acestuia. | ||
Adunarea Deputaților se convoacă, de drept, în | Adunarea Deputaților se convoacă, de drept, în a 5-a zi de la constituirea comisiei de validare, pentru | ||
a 5-a zi de la constituirea comisiei de validare, pentru | |||
dezbaterea raportului acesteia. | dezbaterea raportului acesteia. | ||
Art. 11. - În cazul deputaților pentru care nu | |||
există motive de invalidare potrivit art. 7, se întocmește o listă cu numele și prenumele acestora, | Art. 11. - În cazul deputaților pentru care nu există motive de invalidare potrivit art. 7, se întocmește o listă cu numele și prenumele acestora, asupra căreia adunarea se pronunță printre-un singur vot. în cazul deputaților la care a fost propusă invahdarea mandatului, adunarea dezbate și se pronunță prin vot pentru fiecare caz în parte. | ||
asupra căreia adunarea se pronunță printre-un singur | Validarea sau învaliolarea mandatelor de deputați se face cu votul a cel puțin jumătate plus unu din | ||
vot. în cazul deputaților la care a fost propusă invahdarea mandatului, adunarea dezbate și se pronunță | |||
prin vot pentru fiecare caz în parte. | |||
Validarea sau învaliolarea mandatelor de deputați se | |||
face cu votul a cel puțin jumătate plus unu din | |||
numărul membrilor Adunării Deputaților. | numărul membrilor Adunării Deputaților. | ||
Art. 12. - Adunarea Deputaților este legal constituită după validarea a două treimi din mandzili-le | Art. 12. - Adunarea Deputaților este legal constituită după validarea a două treimi din mandzili-le | ||
de deputat. | de deputat. | ||
Art. 13. - După constituirea legală zi Adunării Deputaților se alege președintele Adunării Deputaților | Art. 13. - După constituirea legală zi Adunării Deputaților se alege președintele Adunării Deputaților | ||
și biroul permanent al acesteia. | și biroul permanent al acesteia. | ||
Președintele Adunării Deputaților este și piiesodiniele biroului permanent, din care mai fac paul-1 4 | Președintele Adunării Deputaților este și piiesodiniele biroului permanent, din care mai fac paul-1 4 | ||
vicepreședinți, 4 secretari și 2 chestori. | vicepreședinți, 4 secretari și 2 chestori. | ||
Biroul permanent se constituie cu respectarea, pe | Biroul permanent se constituie cu respectarea, pe cit posibil, a coniiguratiei politice a adunării, așa cum | ||
cit posibil, a coniiguratiei politice a adunării, așa cum | |||
rezultă din constituirea grupurilor parlamentare. | rezultă din constituirea grupurilor parlamentare. | ||
Art. 14. - Președintele Adunării Deputaților este | |||
ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt | Art. 14. - Președintele Adunării Deputaților este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt | ||
înscrise numele și prenumele tuturor candidaților propuși de grupurile parlamentare. Fiecare grup pariamcntar poate face o singură propunere. | înscrise numele și prenumele tuturor candidaților propuși de grupurile parlamentare. Fiecare grup pariamcntar poate face o singură propunere. | ||
Este declarat ales președinte al Adunării Deputaților candidatul care a întrunit, la primul tur de sci u1in, votul a cel puțin jumătate plus unu din voturile | |||
tuturor deputaților.. | Este declarat ales președinte al Adunării Deputaților candidatul care a întrunit, la primul tur de sci u1in, votul a cel puțin jumătate plus unu din voturile tuturor deputaților.. | ||
Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul de | Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul de voturi necesar, se organizează un al doilea tur de scrutin, în cadrul căruia va fi declarat președinte al Adunării Deputaților candidatul care a obținut col mai mare număr de voturi din totalul voturilor exprimate. | ||
voturi necesar, se organizează un al doilea tur de | În caz de egalitate de voturi se organizează un nou tur de scrutin, la care vor participa candidații aflați | ||
scrutin, în cadrul căruia va fi declarat președinte al | |||
Adunării Deputaților candidatul care a obținut col | |||
mai mare număr de voturi din totalul voturilor exprimate. | |||
În caz de egalitate de voturi se organizează un nou | |||
tur de scrutin, la care vor participa candidații aflați | |||
în balotaj. | în balotaj. | ||
Art. 15. - O dată cu alegerea președintelui | |||
adunării, activitatea președintelui de vârstă încetează. | Art. 15. - O dată cu alegerea președintelui adunării, activitatea președintelui de vârstă încetează. | ||
Art. 16. - Alegerea vicepreședinților, secretarilor | |||
și chestorilor care compun biroul permanent se face | Art. 16. - Alegerea vicepreședinților, secretarilor și chestorilor care compun biroul permanent se face | ||
la propunerea grupurilor parlamentare. | la propunerea grupurilor parlamentare. | ||
În vederea depunerii propunerilor, Adunarea Deputaților stabilește numărul de locuri din biroul permanent care revine fiecărui grup parlamentar, în condițiile art. 4. Propunerile se transmit președintelui | În vederea depunerii propunerilor, Adunarea Deputaților stabilește numărul de locuri din biroul permanent care revine fiecărui grup parlamentar, în condițiile art. 4. Propunerile se transmit președintelui | ||
Linia 136: | Linia 102: | ||
în cadrul numărului de locuri stabilit potrivit alin. 2. | în cadrul numărului de locuri stabilit potrivit alin. 2. | ||
Propunerile se înaintează președintelui Adunării Deputaților, care le va supune votului adunării în condițiile ai-c. 14. | Propunerile se înaintează președintelui Adunării Deputaților, care le va supune votului adunării în condițiile ai-c. 14. | ||
Art. 17. - O data cu alegerea biroului permanent, | |||
activitatea secretarilor desemnați în condițiile art. 1 | Art. 17. - O data cu alegerea biroului permanent, activitatea secretarilor desemnați în condițiile art. 1 | ||
alin. 1 încetează. | alin. 1 încetează. | ||
Art. 18. - După alegerea biroului permanent, | |||
Art. 18. - După alegerea biroului permanent, președințele Adunării Deputaților de comun acord cu | |||
președintele Senatului convoacă ședința comună a | președintele Senatului convoacă ședința comună a | ||
Adunării Deputaților și Senatului pentru prezentarea | Adunării Deputaților și Senatului pentru prezentarea | ||
hotărîrii Curții Supreme de Justiție privitoare la validarea alegerii Președintelui României. | |||
Art. 19. - Lucrările ședinței comune se desfășoară | |||
în prezența candidatului a cărui alegere a iost validată | Art. 19. - Lucrările ședinței comune se desfășoară în prezența candidatului a cărui alegere a iost validată | ||
de Curtea Supremă de Justiție și sunt conduse de președinții celor două camere. | de Curtea Supremă de Justiție și sunt conduse de președinții celor două camere. | ||
Art. 20. - Președintele Curții Supreme de Justiție | |||
prezintă în ședința comună a Adunării Deputaților și | Art. 20. - Președintele Curții Supreme de Justiție prezintă în ședința comună a Adunării Deputaților și Senatului hotărârea Curții Supreme de Justiție cu privire la validarea alegerii Președintelui României; | ||
Senatului hotărârea Curții Supreme de Justiție cu | |||
privire la validarea alegerii Președintelui României; | |||
După prezentarea hotărârii Curții Șu'prime de Justiție, președintele Senatului declară ca cel ales este | După prezentarea hotărârii Curții Șu'prime de Justiție, președintele Senatului declară ca cel ales este | ||
Președintele României. | Președintele României. | ||
Art. 21. - Hotărârile prevăzute de prezentele norme Secțiunea I 3-11 | Art. 21. - Hotărârile prevăzute de prezentele norme Secțiunea I 3-11 se adoptă prin vot deschis, în afară de cazurile în | ||
se adoptă prin vot deschis, în afară de cazurile în | |||
care se prevede altfel. | care se prevede altfel. | ||
Secțiunea a 2-a | Secțiunea a 2-a | ||
Biroul permanent al Adunării Deputaților | Biroul permanent al Adunării Deputaților | ||
Art. 22. - Biroul permanent al Adunării Deputaților, ca organ de lucru al acesteia, are următoarele | Art. 22. - Biroul permanent al Adunării Deputaților, ca organ de lucru al acesteia, are următoarele | ||
atribuții: | atribuții: | ||
Linia 176: | Linia 141: | ||
g) conduce și controlează serviciile Adunării Deputugim; | g) conduce și controlează serviciile Adunării Deputugim; | ||
h) îndeplinește orice alte ašributii prevăzute de prezentul regulament sau însărcinări date de către Adunarea Deputaților. | h) îndeplinește orice alte ašributii prevăzute de prezentul regulament sau însărcinări date de către Adunarea Deputaților. | ||
Art. 23. - Președintele Adunării Deputaților are | Art. 23. - Președintele Adunării Deputaților are | ||
următoarele atribuții: | următoarele atribuții: | ||
a) conduce lucrările Adunării Deputaților, fiind asistat de 2 secretari; | a) conduce lucrările Adunării Deputaților, fiind asistat de 2 secretari; | ||
b) asigură menținerea ordinii în timpul dezbaterilor | b) asigură menținerea ordinii în timpul dezbaterilor | ||
Linia 185: | Linia 152: | ||
ședințele României, cu Senatul și cu guvernul; | ședințele României, cu Senatul și cu guvernul; | ||
e) reprezintă Adunarea Deputaților în relațiile interne și externe; | e) reprezintă Adunarea Deputaților în relațiile interne și externe; | ||
f) îndeplinește oricare alte atribuții prevăzute de | f) îndeplinește oricare alte atribuții prevăzute de prezentul regulament sau însărcinări date de către | ||
prezentul regulament sau însărcinări date de către | |||
Adunarea Deputaților. | Adunarea Deputaților. | ||
Art. 24. - Vicepreședinții îndeplinesc, în ordinea | |||
Art. 24. - Vicepreședinții îndeplinesc, în ordinea stabilită de biroul permanent, atribuțiile președintelui | |||
în absența acestuia, precum și alte sarcini | în absența acestuia, precum și alte sarcini încredinţate de biroul permanent. | ||
Art. 25. - Secretarii întocmesc lista înscrierilor la | |||
cuvânt, pe baza solicitărilor scrise ale deputaților, în | Art. 25. - Secretarii întocmesc lista înscrierilor la cuvânt, pe baza solicitărilor scrise ale deputaților, în | ||
ordinea în care au fost făcute, prezintă propunerile, | ordinea în care au fost făcute, prezintă propunerile, amendamentele și orice alte comunicări adresate adunării, efectuează apelul nominal, notează rezultatul votului, țin evidența hotărârilor adoptate, veghează la | ||
amendamentele și orice alte comunicări adresate adunării, efectuează apelul nominal, notează rezultatul | întocmirea stenogramelor și proceselorverbale, asistă președintele în realizarea atribuțiilor ce-i revin și îndeplinesc orice alte sarcini trasate de către acesta. | ||
votului, țin evidența hotărârilor adoptate, veghează la | Art. 26. - Chestorii verifică modul de gestionare a patrimoniului Adunării Deputaților, exercită controlul | ||
întocmirea stenogramelor și proceselorverbale, asistă | financiar asupra cheltuielilor efectuate, prezintă adunării proiectul de buget al acesteia și încheierea excrcitiului bugetar anual, asigură menținerea ordinii în localul Adunării Deputaților și îndeplinesc alte atribuții, în conformitate cu dispozițiile președintelui acesteia. | ||
președintele în realizarea atribuțiilor ce-i revin și îndeplinesc orice alte sarcini trasate de către acesta. | |||
Art. | |||
patrimoniului Adunării Deputaților, exercită controlul | |||
financiar asupra cheltuielilor efectuate, prezintă adunării proiectul de buget al acesteia și încheierea excrcitiului bugetar anual, asigură menținerea ordinii în | |||
localul Adunării Deputaților și îndeplinesc alte atribuții, în conformitate cu dispozițiile președintelui | |||
acesteia. | |||
Comisiile Adunării Deputaților | Comisiile Adunării Deputaților | ||
1. nisnmçü comune | 1. nisnmçü comune | ||
Art 27. - Comisiile sunt organe de lucru ale Adunat Deputaților, înființate cu scopul de a | |||
îndeplini însărcinările ce le sunt încredințată în vederea pregătirii lucrărilor adunării. | îndeplini însărcinările ce le sunt încredințată în vederea pregătirii lucrărilor adunării. | ||
Art. 28. - Adunarea Deputaților își organizează | |||
comisii permanente și își poate constitui comisii special, de anchetă sau de mediere. | Art. 28. - Adunarea Deputaților își organizează comisii permanente și își poate constitui comisii special, de anchetă sau de mediere. | ||
Adunarea Deputaților poate constitui, de asemenea, | Adunarea Deputaților poate constitui, de asemenea, comisii comune cu Senatul. | ||
comisii comune cu Senatul. | |||
Art. 29. - Alegerea membrilor comisiilor Adunării | Art. 29. - Alegerea membrilor comisiilor Adunării Deputaților este supusă principiului reprezentării proporționale a grupurilor parlamentare. | ||
Deputaților este supusă principiului reprezentării proporționale a grupurilor parlamentare. | Pentru fiecare comisie aleasă, numărul de locuri care revine fiecărui grup parlamentar se stabilește de | ||
Pentru fiecare comisie aleasă, numărul de locuri | către Adunarea Deputaților, la propunerea biroului permanent. | ||
care revine fiecărui grup parlamentar se stabilește de | |||
către Adunarea Deputaților, la propunerea biroului | |||
permanent. | |||
Art. 30. - Depunerea candidaturilor are loc, în termenul stabilit de președintele Adunării Deputaților, | Art. 30. - Depunerea candidaturilor are loc, în termenul stabilit de președintele Adunării Deputaților, | ||
dc către grupurile parlamentare în funcție de proporția membrilor fiecărui grup parlamentar în totalul deputaților. | dc către grupurile parlamentare în funcție de proporția membrilor fiecărui grup parlamentar în totalul deputaților. | ||
Art. 31. - Membrii comisiilor sunt desemnați prin | Art. 31. - Membrii comisiilor sunt desemnați prin | ||
acordul președinților grupurilor parlamentare, cu respectarea principiului reprezentării proporționale a | acordul președinților grupurilor parlamentare, cu respectarea principiului reprezentării proporționale a | ||
acestora. | acestora. | ||
În cazul în care nu există nici un dezacord asupra | În cazul în care nu există nici un dezacord asupra desemnării membrilor în comisii potrivit alin. 1, adunarea va aproba cu votul deschis al majorității membrilor săi componența comisiilor. | ||
desemnării membrilor în comisii potrivit alin. 1, adunarea va aproba cu votul deschis al majorității membrilor săi componența comisiilor. | |||
Art. 32. - Dacă grupurile parlamentare nu ajung | Art. 32. - Dacă grupurile parlamentare nu ajung la un acord asupra componentei uneia sau mai multor | ||
la un acord asupra componentei uneia sau mai multor | |||
comisii, biroul permanent propune și adunarea hotărăște, cu votul majorității membrilor săi, asupra candidaturilor susținute de fiecare din grupurile parlamentare, respectânclu-se principiul reprezentării proporționale a acestora. | comisii, biroul permanent propune și adunarea hotărăște, cu votul majorității membrilor săi, asupra candidaturilor susținute de fiecare din grupurile parlamentare, respectânclu-se principiul reprezentării proporționale a acestora. | ||
Art. 33. - În prima lor ședință, convocată de | |||
Art. 33. - În prima lor ședință, convocată de președințele adunării, comisiile își aleg birourile compuse, | |||
de regulă, dintre-un președinte, 2 vicepreședinți și | de regulă, dintre-un președinte, 2 vicepreședinți și 2 secretari. În componența birourilor se va urmări respectarea, pe cât este posibil, a configurației politice a adunării. | ||
2 secretari. În componența birourilor se va urmări | |||
respectarea, pe cât este posibil, a configurației politice | Art. 34. - Biroul. fiecărei comisii aprobă ordinea de zi a ședințelor, constituie, dacă este cazul, subcomisii, desemnând-le componența, sarcinile și conducerea, stabilește sarcinile ce revin deputaților și ia hotărâri în toate problemele ce interesează bunul mers al activității comisiei. | ||
a adunării. | |||
Art. 34. - Biroul. fiecărei comisii aprobă ordinea | |||
de zi a ședințelor, constituie, dacă este cazul, subcomisii, desemnând-le componența, sarcinile și conducerea, stabilește sarcinile ce revin deputaților și ia | |||
hotărâri în toate problemele ce interesează bunul mers | |||
al activității comisiei. | |||
Art. 35. - Președintele comisiei asigură reprezentarea acesteia în raporturile ei cu biroul permanent | Art. 35. - Președintele comisiei asigură reprezentarea acesteia în raporturile ei cu biroul permanent | ||
și cu celelalte comisii. El conduce ședințele comisiei, | și cu celelalte comisii. El conduce ședințele comisiei, poate propune ca la lucrările acesteia să participe și | ||
poate propune ca la lucrările acesteia să participe și | alte persoane din afară ei, dacă interesele efectuării lucrării respective o cer, are acces, ca reprezentant al | ||
alte persoane din afară ei, dacă interesele efectuării | comisiei, la lucrările altor comisii care examinează lucrări ce prezintă importanta pentru comisia pe care | ||
lucrării respective o cer, are acces, ca reprezentant al | o conduce, îndeplinește alte atribuții prevăzute de prezentul regulament. | ||
comisiei, la lucrările altor comisii care examinează | Vicepreședinții îndeplinesc, pe rând, în lipsa președintelui, atribuțiile acestuia. | ||
lucrări ce prezintă importanta pentru comisia pe care | Secretarii asigură redactarea actelor comisiei (rapoarte, avize, procese-verbale etc.) și efectuează numărarea voturilor exprimate în cadrul ședințelor Comisiei. | ||
o conduce, îndeplinește alte atribuții prevăzute de | |||
prezentul regulament. | Art. 36. - Convocarea ședințelor comisiei sc face de către președintele acesteia sau, în lipsa lui, de un | ||
Vicepreședinții îndeplinesc, pe rând, în lipsa | vicepreședinte care îl înlocuiește, cu cel puțin 3 zile înainte. | ||
Participarea deputaților la ședințele comisiilor este obligatorie. | |||
(rapoarte, avize, procese-verbale etc.) și efectuează numărarea voturilor exprimate în cadrul ședințelor | |||
în caz de absentă nejustificată la 3 ședințe ale comisiei, deputatului în cauză i se reduce indemnizația | |||
cu 1/4, iar daca absențele continuă, comisia apreciază asupra altor sancțiuni. în cazul când un membru al | |||
comisiei lipsește nejustificat la mai mult dc 6 ședințe intr-o sesiune. el se consideră demisionat din comisie, | |||
iar grupul parlamentar care l-a propus nu va putea desemna un alt reprezentant în locul lui. | |||
Art. 37. - Ședințele comisiilor nu sunt publice. | Art. 37. - Ședințele comisiilor nu sunt publice. | ||
În mod excepțional, comisiile pot hotărî ca la dezbaterile lor să lie prezenți delegați ai presei și, după | În mod excepțional, comisiile pot hotărî ca la dezbaterile lor să lie prezenți delegați ai presei și, după | ||
caz, sa fie transmise la radio sau televiziune, dacă | caz, sa fie transmise la radio sau televiziune, dacă acest lucru nu aduce atingere unor interese de stat | ||
acest lucru nu aduce atingere unor interese de stat | |||
care recomandă păstrarea secretului acestor dezbateri. | care recomandă păstrarea secretului acestor dezbateri. | ||
Art. 38. - Miniștrii au acces la lucrările comisiilor; guvernul trebuie înștiințat, prin președintele | Art. 38. - Miniștrii au acces la lucrările comisiilor; guvernul trebuie înștiințat, prin președintele | ||
adunării, de data la care au loc ședințele acestora. | adunării, de data la care au loc ședințele acestora. | ||
Comisiile pot decide ca anumite lucrări să se desfășoare țara prezenta unor reprezentanți ai guvernului. | Comisiile pot decide ca anumite lucrări să se desfășoare țara prezenta unor reprezentanți ai guvernului. | ||
Art. 39 | |||
ședințele sale persoane interesate și specialiști din | Art. 39. Comisia poate invita să participe la ședințele sale persoane interesate și specialiști din | ||
partea unor organe de stat sau a altor organisme | partea unor organe de stat sau a altor organisme specializate. | ||
specializate. | |||
La ședințele comisiilor au dreptul să participe deputații care au făcut propuneri ce stau la baza lucra- | La ședințele comisiilor au dreptul să participe deputații care au făcut propuneri ce stau la baza lucra- | ||
rilor acestora (autori de propuneri legislative, de | rilor acestora (autori de propuneri legislative, de amendamente, de anchetă parlamentară etc.), precum | ||
amendamente, de anchetă parlamentară etc.), precum | și, la cererea președintelui comisiei, specialiști din compartimentul tehnic-legislativ. | ||
și, la cererea președintelui comisiei, specialiști din | Persoanele prevăzute în prezentul articol pot fi ascultate în ședința comisiei, dar nu pot participa la vot. | ||
compartimentul tehnic-legislativ. | |||
Persoanele prevăzute în prezentul articol pot fi | Art. 40, - Pentru ca ședințele comisiilor să aibă loc în mod legal, este necesară participarea a cel puțin | ||
ascultate în ședința comisiei, dar nu pot participa la vot. | |||
Art. 40, - Pentru ca ședințele comisiilor să aibă | |||
loc în mod legal, este necesară participarea a cel puțin | |||
jumătate plus unu din numărul membrilor lor. | jumătate plus unu din numărul membrilor lor. | ||
Hotăririle comisiilor se adoptă cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor lor. | |||
jumătate plus unu din numărul membrilor lor. | |||
Art. 41. - Președinții comisiilor, în acord cu | Art. 41. - Președinții comisiilor, în acord cu președințele adunării, vor urmări ca, pe timpul desfă- | ||
șurării sesiunilor, d zi pe săptămână să fie consacrată exclusiv activității în comisii. | |||
șurării sesiunilor, d zi pe săptămână să fie consacrată | |||
exclusiv activității în comisii. | Art. 42. - La deschiderea dezbaterilor sau începerea lucrării aflate în examinarea comisiei, aceasta | ||
Art | desemnează, la propunerea președintelui, unu sau mai mulți raportori dintre membrii săi. | ||
desemnează, la propunerea președintelui, unu sau mai | Aceștia vor redacta raportul sau avizul comisiei, care va fi supus aprobării acesteia prin vot. | ||
mulți raportori dintre membrii săi. | |||
Aceștia vor redacta raportul sau avizul comisiei, | |||
care va fi supus aprobării acesteia prin vot. | |||
Rapoartele și avizele vor cuprinde, în mod obligatoriu, pe lângă opinia majorității membrilor comisiei, | Rapoartele și avizele vor cuprinde, în mod obligatoriu, pe lângă opinia majorității membrilor comisiei, | ||
și părerea contrară, motivată, a celorlalți deputați din | și părerea contrară, motivată, a celorlalți deputați din comisie. | ||
comisie. | |||
Art. 43 | Art. 43. - Votul în comisie este, dc regulă, deschis. | ||
În anumite situații, hotărâte prin vot de membrii | În anumite situații, hotărâte prin vot de membrii acesteia, se poate recurge și la vot secret. | ||
acesteia, se poate recurge și la vot secret. | |||
Art. 45. - Cu privire la desfășurarea ședințelor comisiilor se încheie prcvcese-verbale. Acestea pot fi puse | Art. 45. - Cu privire la desfășurarea ședințelor comisiilor se încheie prcvcese-verbale. Acestea pot fi puse | ||
la dispoziția altor persoane decât membrilor comisiei | la dispoziția altor persoane decât membrilor comisiei numai cu încuviințarea președintelui acesteia, afară | ||
numai cu încuviințarea președintelui acesteia, afară | de cazul în care ședințele comisiei au fost publice. Președintele comisiei va putea hotărî stenografierea | ||
de cazul în care ședințele comisiei au fost publice. | dezbaterilor acesteia. | ||
Președintele comisiei va putea hotărî stenografierea | |||
dezbaterilor acesteia | Art. 45. - Comisiile permanente se aleg pe toată durata legislaturii. Denumirea și domeniile de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele: | ||
1. Comisia economică | |||
Art. 45. - Comisiile permanente se aleg pe | |||
durata legislaturii. Denumirea și domeniile de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele: | |||
* programe de reconstrucție și dezvoltare economica, mijloacele și instituțiile specifice ale economiei | * programe de reconstrucție și dezvoltare economica, mijloacele și instituțiile specifice ale economiei | ||
de* piața; probleme ale consumatorilor, prețurilor și | de* piața; probleme ale consumatorilor, prețurilor și concurenței: libera inițiativa; privatizarea; controlul | ||
concurenței: libera inițiativa; privatizarea; controlul | întreprinderilor în proprietatea statului; privind importul și exportul de capital; | ||
întreprinderilor în proprietatea statului; | probleme privind strategia dezvoltării activitații | ||
privind importul și exportul de capital; | |||
probleme privind strategia dezvoltării | |||
2. Comisia pentru buget şi finanțe | |||
* bugetul de stat și execuția bugetului; politica financiară; sistemul de taxe și impozite; echilibrul | |||
monetar, circulația bănească; credite și sisteme de credite; dobînzi, scont; bursa dc valori și efecte; împrumuturi externe ale statului sau garantate de stat; investiții realizate din credite bugetare. | |||
2. Comisia pentru | |||
* bugetul de stat și execuția bugetului; politica | |||
financiară; sistemul de taxe și impozite; echilibrul | |||
monetar, circulația bănească; credite și sisteme | |||
credite; | |||
investiții realizate din credite bugetare. | |||
3. Comisia pentru industrie și servicii | 3. Comisia pentru industrie și servicii | ||
* probleme privind progresul tehnic, dezvoltarea | * probleme privind progresul tehnic, dezvoltarea tehnologică, informatizarea, asigurarea calității și altele rece,itc:\re la dezvoltarea industrială a ramurilor și subramurilor economiei naționale; dezvoltarea industriei ției pe baza liberei inițiative, privatizării şi formelor de asociere cooperatiste; sistemul de servicii. | ||
tehnologică, informatizarea, asigurarea calității și altele rece,itc:\re la dezvoltarea industrială a ramurilor | 4. Comisia peutru agricultura,silvicultură, industrie alimentară și servicii pentru agricultură | ||
și subramurilor | |||
formelor de asociere | |||
4. Comisia | |||
alimentară și servicii pentru agricultură | |||
* programe în domeniul -agriculturii, privatizarea, | * programe în domeniul -agriculturii, privatizarea, | ||
dezvoltarea | dezvoltarea agriculturii, zootehniei, pisciculturii, fondului cinegetic, gospodărirea fondului funciar; probleme ale silviculturii; controlul activității întreprinderilor agricole în proprietatea statului; dezvoltarea serviciilor pentru agricultură și a industriei alimentare, inclusiv pe baza liberei inițiative. | ||
serviciilor pentru agricultură și a industriei alimentare, inclusiv pe baza liberei inițiative. | |||
5. | 5. Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale | ||
* drepturile omului și cetățeanului, problemele | * drepturile omului și cetățeanului, problemele | ||
minorităților, libertatea de conștiință, problemele cultelor religioase, libertatea de exprimare prin alte mijloace decât prin presă. | minorităților, libertatea de conștiință, problemele cultelor religioase, libertatea de exprimare prin alte mijloace decât prin presă. |