Monitorul Oficial 87/1990: Diferență între versiuni

* programe în domeniul agriculturii, privatizarea, dezvoltarea agriculturii, zootehniei, pisciculturii, fondului cinegetic, gospodărirea fondului funciar; probleme ale silviculturii; controlul activității întreprinderilor agricole în proprietatea statului; dezvoltarea serviciilor pentru agricultură și a industriei alimentare, inclusiv pe baza liberei inițiative.

* drepturile omului și cetățeanului, problemele minorităților, libertatea de conștiință, problemele cultelor religioase, libertatea de exprimare prin alte mijloace decât prin presă.

 

6. Comisia pentru echilibru ecologic și protecția mediului

 

* sistem ecologice și echilibru ecologic, calitatea aerului, apei, solului; protecția florei, faunei și așezărilor umane; recuperarea zonelor deteriorate; tehnologii pentru controlul și eliminarea emisiilor poluante; gospodărirea apelor.

 

 

publice (comună celor două adunări)

 

 

12. Comisia de politică externă (comună celor două adunări)

 

* probleme și programe de politică externă a României; dialogul bilateral cu parlamentele altor

state; relațiile dintre Parlamentul României și Uniunea Interparlamentară, Parlamentul European, Adunarea

parlamentară a Consiliului Europei, precum și cu alte organisme parlamentare, regionale și mondiale; tratate, convenții și alte instrumente internaționale la care adera România.

l3. Comisia juridică, de disciplină și imunități

 

* reglementări din domeniul dreptului civil, penal, contravențional, procedura civilă, penală, administrativă, organizarea judecătorească și alte reglementări cu caracter precumpănitor juridic; probleme legate de interpretarea Regulamentului Adunării Deputaților; probleme de disciplina parlamentară, imunități.

 

 

Art. 46. - Un deputat poate face parte din cel mult două comisii permanente.

Calitatea de membru al comisiei încetează la propuiicrw grupului parlamentar și cu aprobarea Adunării Deputaților. În această situație, grupul parlamentar poate propune înlocuirea deputatului în comisie. Un grup parlamentar poate înlocui cel mult doi deputați în cursul unei legislaturi.

În cazul destrămării unui grup parlamentar, biroulpermanent poate hotărî asupra rămânerii în comisie

 

 

 

 

 

 

Art. 54. - Dacă biroul permanent stabilește un termen înăuntrul! căruia comisia sesizată în fond trebuie să-și depună raportul, modificarea acestui termen poate fi aprobată numai de adunare. Raportul va fi imprimat și difuzat deputaților cu cel puțin 3 zile înainte de data stabilită pentru dezbaterea proiectului sau propunerii legislative în plenul

 

Art. 55. - Avizarea amendamentelor scrise, depuse de deputați cu cel puțin 7 zile înainte de datei dezbaterii în plen, se va face de către comisia sesizată în fond și numai dacă aceasta consideră necesar și de o altă comisie.

Pentru amendamentele orale prezentate în plen cu privire la probleme de redactare sau alte aspecte mai puțin însemnate, avizarea se va putea face oral de către raportorul comisiei sesizate în fond, la solicitarea președintelui adunării.

 

Art. 56. - Daca în urma dezbaterilor în plen intervin modificări importante pentu conținutul pmiectului sau propunerii legislative, președintele adunării apreciază asupra necesității supunerii proiectului spre reexaminare comisiei sesizate în fond  solicită adunării să se pronunțe prin vot.

 

Art. 57. - Comisiile permanente pot ține ședințe comune cu aprobarea președintelui adunării care va statua, cu acest prilej, în ce mod se va asigura conducerea lucrărilor comisñlor reunite. în asemenea situații, comisiile pot conveni ca raportul sau avizul lor să fie comun.

 

Art. 58. - Orice comisie permanentă poate- porni o anchetă, în cadrul competenței sale. privitoare la

activitatea desfășurată de guvern, cu încuviințarea Adunării Deputaților.

Pentru a obține încuviințarea, comisia va prezenta o cerere scrisă,.adoptată cu votul majorității membrilor comisiei, în care vor fi enunțate materiile ce formează obiectul anchetei, scopul ei, mijloacele necesare și termenul în care raportul comisiei urmează a fi prezentat Adunării Deputaților.

 

Art. 59. - Adunarea Deputaților își va putea constitui comisii speciale pentru avizarea unor acte legislative complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte obiective, indicate în hotărîrea de înființare a comisiei. Propunerile legislative astfel elaborate nu se mai supun examinării altor comise.

Prin aceeași hotărâre se vor desemna deputații ce compun comisia și biroul acesteia, la propunerea biroului permanent al adunării, și se va stabili termenul în care raportul acesteia va ii depus.

 

Art. 60. - La cererea unei treimi din membrii săi, adunarea Deputaților va putea hotărî înființarea unei comisii de anchetă, prevederile art. 27-44 și art. 59 alin, 2 și 3 fiind aplicabile.

 

Art. 61. - Comisia de anchetă citează ca martor orice persoană care poate avea cunoștința despre vreo faptă sau împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activității comisiei.

 

La cererea comisiei de anchetă orice persoană care cunoaște vreo probă sau deține vreun mijloc de proba

Când pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări, în vederea aflării adevărului, sunt necesare cunoștințele unor experți, comisia de anchetă dispune efectuarea de expertize. Dispozițiile legii referitoare la citarea, prezentarea

și ascultarea martorilor, precum și cele privitoare la prezentarea și predarea obiectelor ori înscrisurilor sau

efectuarea expertizelor, se aplică în mod corespunzător.

Mărturia mincinoasă se sancționează potrivit legii. Dispozițiile prezentului articol se aplică și în cazul

 

5. Comisiiile mediere

 

Art. 62. - În cazul în care una din camere adoptă un proiect dc lege sau propunere legislativă cu modificări iată de textul adoptat de cealaltă cameră, președințele Adunării Deputaților, de acord cu președintele Senatului, va iniția procedura de mediere.

În acest scop, biroul permanent va desemna, la propunerea grupurilor parlamentare, un număr dc 7 deputați care vor face parte din comisia de mediere a celor două camere, urmürindu-se respectarea proporției membrilor fiecărui grup parlamentar în totalul deputaților.

Deputații stabiliți de biroul permanent împreună cu 7 senatori, desemnați de organul de lucru similar al

 

Art. 63. - Comisia de mediere se reunește. la convocarea celui mai în vârstă deputat sau senator, la sediul camerei din care el face parte, își alege un birou și își stabilește regulile după care își va desfășura activitatea, inclusiv termenul în care urmează să prezinte raportul. Conducerea lucrărilor comisiei se realizează prinrotație de către un deputat sau un senator stabiliți de Comisie.

 

 

Art. 65. - Activitatea comisiei încetează o dată cu depunerea raportului, a cărui aprobare are loc în condițiile art. 64. În cazul în care comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la problemele aflate în divergentă.

în termenul stabilit potrivit art. 63 alin. 1, textele în divergentă se supun dezbaterii în ședința comună a

celor două camere, sub conducerea succesivă a președintelui Adunării Deputaților, respectiv a președintelui Senatului.

hotărârea se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți.

 

Sectiunea a 3-a

 

 

Desfașurarea lucrărilor Adunării Deputaților

 

în prima jumătate a săptămânii premergătoare ședinței parlamentare.

Materialele care se supun Adunării Deputaților se transmit, pentru a se înscrie pe ordinea de zi, biroului permanent cu cel puțin 10 zile înainte de dezbaterea acestora în plen, în afară de cazul în care prin lege sau prezentul regulament nu se prevede un termen mai scurt.

 

Art. 88. - La ședințele biroului permanent în care se dezbate proiectul ordinii de zi participă de drept

reprezentantul guvernului și, la invitația biroului, delegații grupurilor parlamentare nereprezentate în

Proiectele de legi, avizate de comisii, se înscriu pe ordinea de zi în cel mult 10 zile de la primirea raportului comisiei sesizate în lond.

 

 

Art. 71. - Biroul permanent va stabili mlole și orele la care deputații vor putea adresa întrebări guvernului sau miniștrilor.

 

Art. 72. - Proiectul ordinii de zi este supus spreaprobare adunării în ultima zi de lucru stabilită potnvit art. ll0, ce precede pciioada pentru care a fost întocmită. Proiectul se aprobă cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul deputaților prezenți.

 

Art. 73. - Modificarea ordinii de zi poate avea loc numai în prima zi a săptămânii, la cererea guvernului,

Motivarea cererii de modificare a ordinii dc zi se face printre-o singură luare de cuvânt, limitată în timp.

În cazul în care există opoziție, se va da cuvântul unui singur vorbitor, după care se va trece la vot.

Modificarea ordinii de zi se efectuează în aceleași condiții ca și aprobarea acesteia.

 

Art. 74. - La cererea primului-ministru, biroul permanent înscrie pe ordinea de zi aprobarea listei

cuprinzând componenta guvernului, cit și eventualele modificări aie acestuia.

 

Art. 75. - Dreptul de inițiativă legislativă aparține guvernului și deputaților prin grupul parlamentar

de care aparțin sau individual. Adunarea Deputaților dezbate și proiectele sau propunerile legislative transmise de către Senat. În exercițiul dreptului de inițiativa legislativă, guvernul înaintează adunării proiecte de legi, iar deputații, propuneri legislative. Ele trebuie însoțite de o expunere de motive și redactate în forma proprie

unui act normativ, pe articole și, după caz, capitole și secțiuni.

 

inițiatorului acestora. Ele se imprimă și se distribuie deputaților de îndată și nu pot fi trecute pe ordinea

de zi decât după trecerea unui termen de cel puțin 10 zile.

 

Art. 77. -« Proiectele și propunerile legislative se trimit de către biroul permanent, spre dezbatere și avizare, comisiilor permanente competente. De asemenea, aceste propuneri sau proiecte se vor transmite și compartimentului tehnic legislativ spre examinare, care își va comunica opinia sa comisiei sesizate în fond.

Examinarea proiectelor și propunerilor legislative se poate face și la cererea altei comisii care se consideră

fond întocmește un raport care va cuprinde propunericu privire la adoptarea sau, după caz, modificarea ori

respingerea proiectului sau propunerii legislative exaniinatc. Raportul, însoțit de avizele celorlalte comisii care

au examinat proiectul sau propunerea legislativă, se transmite biroului permanent, care va asigura multiplică-ea și difuzarea acestuia către guvern și deputați, cu respectarea termenului prevăzut la art. 54 alin. 2.

 

Art. 80. - Proiectele și propunerile legislative avizate potrivit art. 77-79 se supun dezbaterii adunării

 

Art. 81. - Grupurile parlamentare sau guvernul au dreptul de a prezenta amendamente în scris, motivate, curs se transmit biroului permanent cu cel puțin 7 zile înainte de dezbaterea proiectului sau a propunerii legislative.

legislative este precedată de prezentarea, de către inițiator, a motivelor care au condus la promovarea proiectului, precum și a raportului comisiei permanente. Raportul comisiei permanente este prezentat de că-

tre președintele acesteia sau de un raportor desemnat de comisie.

 

Art. 86. - Dacă prin raportul comisiei se propunerespingerea proiectului sau a propunerii legislative,

după închiderea dezbaterii generale, președintele poate cere adunării să se pronunțe prin vot.

 

 

Art. 88. -« La discutarea fiecărui articol deputații pot lua cuvântul pentru a-și exprima punctul de vedere.

Președintele adunării poate supune acesteia spre aprobare sistarea discuțiilor la articolul dezbătut.

De gemenea, va putea lua cuvântul și reprezentantul guvernului.

subamendamente scrise la modificările intervenite în urma examinării și definitivării textului în comisii.

Amendamentele și subamenclamentele trebuie să se refere la conținutul unui singur articol.

 

Art. 90. - În cazul în care amendamentul sau subamendamentul are consecințe importante asupra 'proiectului. sau propunerii legislative, președintele Adunării Deputaților îl poate trimite spre avizare comisiilor competente, suspendînd dezbaterile. În acest caz, autorul amendamentului sau subamendnmentului are dreptul de a fi ascultat în cadrul comisiilor. Același drept îl au și reprezentanții guvernului.

 

Art. 91 - Discutarea amendamentelor începe cu cele prin care se propune suprimarea unora din textele cuprinse în articolul supus dezbaterii și dupa aceea cu cele privind modificarea sau completarea acestuia.

Adunarea se va pronunța prin vot distinct asupra fiecărui amendament, afară de cazul în care adoptarea

 

Art. 92. - La propunerea președintelui adunării, aceasta va putea adopta o procedură legislativă specială pentru dezbaterea unor Proiecte de acte normative cu caracter deosebit (legi financiare, ratificarea

Art. 93. - Dispozițiile art. 77-92 sunt aplicabile și pentru proiectele sau propunerile legislative primite din partea Senatului.

 

 

Art. 94.,- Votul deputatului este personal. El poate fi deschis sau secret.

Votul deschis se exprimă public prin ridicare de mâini, apel nominal sau ridicare în picioare.

Votul secret se exprima prin buletine de vot, pentru numiri, și prin bile, în cazul votării legilor sau a unor

Aprobarea nominală a listei cuprinzînd componența guvernului se face prin vot secret.

 

Art. 96. - Votul prin bile se desfășoară astfel: în față președintelui Adunării Deputaților se așază o

urnă alba și alta neagră. Deputații vin pe rând la urne, dupa ce primesc de la secretari câte două bile. din care una albă și una neagră, pe care le introduc în cele două urne. Bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot în favoarea proiectului sau propunerii ce se votează. iar bila neagră introdusă în urna albă și bila albă introdusă în urna neagra semnifică vot împotriva proiectului sau propunerii.

 

Art. 97. - în cazul votului cu buletine de vot, pebuletin se trec numele și prenumele candidatului, funcția pentru care acesta candidează și, după caz, grupul parlamentar din care face parte.

Deputatul votează,.pentru”, lăsând neatinse pe buletinul de vot numele și prenumele persoanei propuse;