Monitorul Oficial 133/1991

De la wiki.civvic.ro
Sari la navigare Sari la căutare

Această pagină a fost migrată la Civvic.ro. Orice modificări veți aduce aici nu vor mai fi propagate pe Civvic.ro. Vă rugăm să faceți orice modificări doriți direct pe Civvic.ro.

Monitorul Oficial al României

Anul III, Nr. issue::0133 - Partea I - Joi, 20 iunie year::1991

Republicări

Legea nr. 12/1990[1] privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1. - Constituie activități comerciale ilicite și atrag răspunderea contravențională sau penală, după caz, față de cei care le-au săvârșit, următoarele fapte:

a) efectuarea de acte sau fapte de comerț de natura celor prevăzute în Codul comercial sau în alte legi, fără îndeplinirea condițiilor stabilite prin lege;
b) vânzarea ambulantă a oricăror mărfuri în alte locuri decât cele autorizate de primării sau prefecturi;
c) condiționarea vânzării unor mărfuri de cumpărarea altor mărfuri;
d) expunerea spre vânzare sau vânzarea de mărfuri sau orice alte produse fără specificarea termenului de valabilitate ori cu termenul de valabilitate expirat;
e) efectuarea de acte sau fapte de comerț cu bunuri a căror proveniență nu poate fi dovedită, în condițiile legii;
f) nedeclararea de către agenții economici la organele fiscale, înainte de aplicare, a adaosurilor comerciale și a celor de comision;
g) cumpărarea de mărfuri sau produse în scop de revânzare, de la unitățile de desfacere cu amănuntul, de alimentație publică, cantine, unități de turism și alte unități similare;
h) omisiunea întocmirii și afișării, în unitate, la locurile de desfacere sau servire, de către agenții economici a prețurilor și tarifelor, a categoriei de calitate a produselor sau serviciilor ori, acolo unde este cazul, a listei de prețuri și tarife;
i) refuzul furnizorului de a încheia contractul pentru livrarea produselor necesare consumului populației, stabilite prin hotărâri ale Guvernului și repartizate pe bază de balanță;
j) livrarea sau cumpărarea, fără repartiție, a produselor prevăzute la lit. i), în defavoarea titularilor de repartiție;
k) neexpunerea la vânzare a mărfurilor existente, vânzarea preferențială, refuzul nejustificat al vânzării acestora sau al prestării de servicii cuprinse în obiectul de activitate al agentului economic;
l) acumularea de mărfuri de pe piața internă în scopul creării unui deficit pe piață și revânzării lor ulterioare sau al suprimării concurenței loiale;
m) depășirea, de către agenții economici cu capital majoritar de stat, a nivelurilor maxime de prețuri de vânzare cu ridicata sau de tarife stabilite prin hotărâri ale Guvernului;
n) depășirea de către orice agent economic a adaosurilor maxime stabilite prin hotărâri ale Guvernului, la formarea prețurilor de vânzare cu amănuntul, indiferent de numărul verigilor prin care circulă mărfurile, cât și depășirea adaosurilor comerciale și celor de comision stabilite și declarate de către agenții economici la organele fiscale;
o) vânzarea cu lipsă la cântar sau măsurătoare;
p) falsificarea ori substituirea de mărfuri sau orice alte produse, precum și expunerea spre vânzare sau vânzarea de asemenea bunuri, cunoscând că sunt falsificate sau substituite.

Art. 2. - Constituie contravenții faptele prevăzute în art. 1 lit. a)-k), dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracțiuni și se sancționează după cum urmează:

a) faptele de la lit. d) și h), cu închisoare contravențională de la 15 zile la 2 luni sau amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei;
b) faptele de la lit. c) și f), cu închisoare contravențională de la o lună la 3 luni sau amendă de la 15.000 lei la 30.000 lei;
c) faptele de la lit. a), b), e), g), i), j) și k), cu închisoare contravențională de la 3 luni la 6 luni sau amendă de la 30.000 lei la 60.000 lei.

Sancțiunile prevăzute în alin. 1 se aplică și persoanelor din cadrul regiilor autonome, societăților comerciale și altor agenți economici care, prin activitatea lor, au participat în orice mod la săvârșirea faptelor ce constituie contravenții, potrivit prezentei legi.

Amenzile pot fi aplicate și persoanelor juridice, iar limitele minime și maxime se dublează.

Contravențiile prevăzute de prezenta lege se constată de către corpurile de control comercial ale prefecturilor și primăriilor municipale și orășenești, împuterniciții primăriilor comunale, organele Gărzii financiare, organele controlului financiar și ale poliției.

Art. 3. - În cazul în care agentul constatator apreciază că sancțiunea amenzii este îndestulătoare, aplică amenda procedând potrivit dispozițiilor Legii nr. 32/1968.

În caz contrar, procesul-verbal de constatare se trimite de îndată judecătoriei în a cărei rază teritorială a fost săvârșită contravenția.

Președintele judecătoriei fixează termen de urgență, cu citarea contravenientului.

Completul de judecată este format dintr-un singur judecător.

Judecătorul se pronunță asupra legalității și temeiniciei procesului-verbal și, după caz, aplică sancțiunea și ia măsura confiscării ori anulează procesul-verbal. Contravenientul poate cere reexaminarea cauzei în termen de 24 de ore de la pronunțare, dacă a fost prezent la dezbateri, sau de la comunicare, dacă a fost lipsă.

Procurorul poate cere reexaminarea cauzei în termen de 24 de ore de la pronunțare.

Cererea de reexaminare se soluționează, de urgență, în complet format din 2 judecători.

Hotărârea dată în cererea de reexaminare este definitivă.

Participarea procurorului la judecată este obligatorie.

Art. 4. - În cazul în care contravenientul nu a achitat cu rea-credință amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancțiunii, organul din care face parte agentul constatator va sesiza instanța de judecată pe raza căreia s-a săvârșit contravenția, în vederea transformării amenzii în închisoare contravențională, ținând seama de partea din amendă care a fost achitată.

La primul termen de judecată, instanța poate acorda contravenientului, la cererea acestuia, un termen de 30 de zile în vederea achitării integrale a amenzii.

În cazul în care contravenientul nu a achitat amenda în termenul prevăzut la alin. 2, instanța procedează la transformarea amenzii în închisoare contravențională.

Prevederile art. 3 alin. 3, 4 și 6-10 se aplică în mod corespunzător.

Executarea sancțiunii închisorii contravenționale se prescrie în termen de 1 an de la data rămânerii definitive a hotărârii.

Art. 5. - Faptele prevăzute la art. 1 lit. l)-p) constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, dacă prin legea penală nu se prevede o pedeapsă mai mare.

Hotărârile de condamnare privind pe comercianți se comunică la registrul comerțului.

Art. 6. - Mărfurile sau produsele care au servit sau au fost destinate să servească la săvârșirea vreuneia din faptele prevăzute de art. 1 lit. a), b), d), e), g) și j), dacă sunt ale contravenientului sau ale agentului economic, ca și sumele de bani și lucrurile dobândite, în mod vădit, prin săvârșirea contravenției se confiscă și se valorifică în condițiile legii, contravaloarea lor făcându-se venit la bugetul administrației centrale de stat.

Beneficiile obținute ilicit de persoanele fizice sau juridice din activitățile prevăzute de art. 1, precum și încasările în întregime din vânzarea mărfurilor a căror proveniență nu poate fi dovedită, se preiau ca venit la bugetul administrației centrale de stat sub forma unui impozit de 100 la sută.

Art. 7. - Infracțiunile de luare de mită, trafic de influență și primire de foloase necuvenite, comise de agenții constatatori, organele de urmărire penală sau de judecată a faptelor ce constituie contravenții sau infracțiuni prevăzute de prezenta lege, se pedepsesc în conformitate cu dispozițiile art. 254, 256 și 257 din Codul penal, ale căror minim și maxim se majorează cu câte 2 ani.

Art. 8. - Prevederile prezentei legi se completează cu dispozițiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, ale Codului penal și ale Codului de procedură penală.

Infracțiunile prevăzute de art. 5 se urmăresc și se judecă după procedura de urgență prevăzută pentru infracțiunile flagrante.

Art. 9. - Aplicarea sancțiunilor prevăzute de prezenta lege nu înlătură răspunderea disciplinară a făptuitorilor.

Art. 10. - Pentru urmărirea desfășurării activității comerciale în condițiile prevăzute de lege, la primării se va constitui un corp de control comercial.

Primăriile la care se va constitui un corp de control comercial, atribuțiile și structura organizatorică ale corpurilor de control, precum și modul de salarizare a controlorilor comerciali, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Art. 11. - La data publicării prezentei legi[2] se abrogă dispozițiile art. 295 lit. c) și d) din Codul penal, art. 70-87 din Legea nr. 3/1972 cu privire la activitatea de comerț interior, precum și orice alte dispoziții contrare.



Referințe

  1. Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 42 din 13 iunie 1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 17 iunie 1991, dându-se articolelor o nouă numerotare.
    Legea nr. 12/1990 este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 8 august 1990.
  2. Prin Hotărârea Guvernului României nr. 1290/10 decembrie 1990, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 27 decembrie 1990, a fost organizat corpul de control comercial în cadrul primăriilor și prefecturilor.
    Data publicării Legii nr. 12/1990 este 8 august 1990.