Monitorul Oficial 19/1996

De la wiki.civvic.ro
Sari la navigare Sari la căutare


Monitorul Oficial al României

Anul VIII, Nr. issue::0019 - Partea I - Vineri, 26 ianuarie year::1996

Decrete

Decret privind conferirea Ordinului „Meritul Militar” unor ofițeri, maiștri militari și subofițeri din Serviciul de Informații Externe

În temeiul art. 94 lit. a) și al art. 99 alin. (1) din Constituția României, precum și al art. 32 alin. 2 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare,
având în vedere propunerile directorului Serviciului de Informații Externe.
Președintele României decretează:

Art. 1. - Se conferă Ordinul „Meritul Militar” clasa I pentru 25 de ani vechime în activitate și rezultate meritorii ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor prevăzuți în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se conferă Ordinul „Meritul Militar" clasa a II-a pentru 20 de ani vechime în activitate și rezultate meritorii ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor prevăzuți în anexa nr. 2.

Art. 3. - Se conferă Ordinul „Meritul Militar" clasa a III-a pentru 15 ani vechime în activitate și rezultate meritorii ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor prevăzuți în anexa nr. 3.

Art. 4. - Anexele nr. 1-3[1] fac parte integrantă din prezentul decret.

Președintele României, Ion Iliescu

În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnăm acest decret.
Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu

București, 27 decembrie 1995 | Nr. 397.



Ordonanțe ale Guvernului României

Ordonanță cu privire la completarea și modificarea unor reglementări referitoare la taxa pe valoarea adăugată

În temeiul art. 107 alin. (1) și (3) din Constituția României și al art. 1 lit. b) din Legea nr. 130/1995 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe,
Guvernul României emite următoarea ordonanță:

Articol unic. - Ordonanța Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, aprobată și modificată prin Legea nr. 130/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 12 decembrie 1995, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Articolul 6 litera A se completează cu litera h) 6, care va avea următorul cuprins:

„h) 6. Banca Națională a României, pentru operațiunile prevăzute la cap. III din Statutul Băncii Naționale a României, aprobat prin Legea nr. 34/1991; societățile bancare, pentru operațiunile prevăzute la art. 15-24 din Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancară.”

2. Articolul 17 litera B se completează cu un nou alineat, care va avea următorul cuprins:

„Începând cu data de 1 februarie 1996, cota redusă de 9% se aplică și pentru activitățile de reclamă și publicitate efectuate prin ziare și reviste, cu excepția publicațiilor cu profil de reclamă și publicitate, precum și a agențiilor de reclamă și publicitate care sunt organizate și funcționează ca persoane juridice distincte.”

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 16 ianuarie 1996 | Nr. 2.

Contrasemnează:

Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Florin Georgescu


Ordonanță privind calificarea noțiunii de producție proprie în aplicarea regimului vamal aferent investițiilor străine

În temeiul art. 107 alin. (1) și (3) din Constituția României și al art. 1 lit. b) din Legea nr. 130/1995 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe,
Guvernul României emite următoarea ordonanță:

Articol unic. - Prin producție proprie în aplicarea regimului vamal aferent investițiilor străine, reglementat prin art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 12/1995, aprobată prin Legea nr. 59/1995, se înțelege folosirea efectivă a materiilor prime, materialelor, pieselor de schimb și componentelor importate, care se încadrează la un cod tarifar de 6 sau de 8 cifre din Tariful vamal de import al României, supuse unor procese de prelucrare, transformare sau asamblare în vederea obținerii unor bunuri cu caracteristici tehnico-funcționale sau de altă natură, distincte față de cele ale bunurilor importate, încorporate fizic sau valoric în produsul nou-rezultat, care se încadrează la rândul său la un alt cod tarifar de 6 sau de 8 cifre prevăzut în Tariful vamal de import al României.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 16 ianuarie 1996 | Nr. 3.

Contrasemnează:

Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Florin Georgescu


Ordonanță privind modificarea plafonului valoric în limita căruia taxele de timbru se pot achita prin aplicarea și anularea timbrelor mobile

În temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) și (3) din Constituția României și ale art. 1 lit. b) din Legea nr. 130/1995 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe,
Guvernul României emite următoarea ordonanță:

Articol unic. - Articolul 6 alineatul 2 din Decretul nr. 199/1955 asupra taxelor de timbru, publicat în Buletinul Oficial nr. 14 din 5 iunie 1955, se modifică și va avea următorul cuprins:

„Timbrele mobile pot fi folosite pentru achitarea taxelor de timbru în valoare de până la 10.000 lei și vor fi anulate în momentul primirii sau eliberării actului."

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 16 ianuarie 1996 | Nr. 4.

Contrasemnează:

Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Florin Georgescu


Ordonanță privind actualizarea taxelor de avizare și atestare, precum și întărirea disciplinei financiare în activitatea jocurilor de noroc

În temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) și (3) din Constituția României și ale art. 1 lit. b) din Legea nr. 130/1995 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe,
Guvernul României emite următoarea ordonanță:

Art. 1. - Taxele pentru eliberarea documentelor de avizare și atestare a jocurilor de noroc se actualizează astfel:

  • 2.100.000 lei, pentru fiecare mașină mecanică sau electronică cu câștiguri;
  • 3.000.000 lei, pentru fiecare masă de joc de noroc;
  • 44.000.000 lei, pentru o sală de joc tip „bingo”, „keno” și altele asemenea;
  • 15% din încasările estimate la data avizării, pe baza documentației tehnico-economice de eficiență, prezentată de agentul economic, pentru activitățile de tip loteristic, pronosticuri sportive și pentru jocurile tip „bingo”, transmise prin rețelele locale de radio-TV.

Art. 2. - Jocurile tip „bingo”, transmise prin rețelele locale de radio-TV, pot fi organizate de către agenții economici numai cu avizul Comisiei de coordonare, avizare și atestare a jocurilor de noroc, iar biletele (cartoanele) aferente acestor jocuri vor fi evidențiate separat și vor fi vândute numai la casieria sălii în care se desfășoară activitatea.

Art. 3. - La solicitarea agenților economici care organizează jocuri de noroc, Comisia de coordonare, avizare și atestare a jocurilor de noroc poate aproba schimbarea spațiului în care se desfășoară activitatea.

Pentru avizarea mutării aparatelor autorizate dintr-un spațiu în altul se percepe o taxă reprezentând 50% din taxele de avizare și atestare precizate la art. 1 din prezenta ordonanță.

Art. 4. - Nivelul taxei pentru eliberarea documentelor de avizare și atestare a jocurilor de noroc, precum și termenul de plată a acesteia vor fi comunicate în scris agenților economici, de către Secretariatul tehnic al Comisiei de coordonare, avizare și atestare a jocurilor de noroc în maximum 5 zile lucrătoare de la data ședinței acesteia.

În situația în care agentul economic nu achită taxa în termen de 30 de zile de la data comunicării, documentele de avizare și atestare se anulează.

Art. 5. - Taxele prevăzute de prezenta ordonanță se fac venit la bugetul de stat.

Art. 6. - Nivelul taxelor pentru eliberarea documentelor de avizare și atestare a jocurilor de noroc va fi actualizat anual de către Guvern, în funcție de rata inflației.

Art. 7. - Biletele (cantoanele) pentru jocul tip „bingo” vor fi prevăzute cu serie și număr de fabricație și vor fi tipărite numai de către agenți economici ce vor fi abilitați de către Comisia de coordonare, avizare și atestare a jocurilor de noroc.

Art. 8. - În cazul în care sunt vândute către jucători bilete (cartoane) pentru jocul tip „bingo", care nu au imprimat prețul de vânzare, Comisia de coordonare, avizare și atestare a jocurilor de noroc va dispune suspendarea temporară sau anularea documentelor de avizare și atestare.

Art. 9. - La data publicării prezentei ordonanțe în Monitorul Oficial al României, Ordonanța Guvernului nr. 16/1993, aprobată prin Legea nr. 102/1994, precum și orice alte dispoziții contrare se abrogă.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 16 ianuarie 1996 | Nr. 5.

Contrasemnează:

Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Florin Georgescu



Republicări

Legea Nr. 32/1991[2] privind impozitul pe salarii

Art. 1. - Veniturile sub formă de salarii și alte drepturi salariale realizate de către persoanele fizice române sau străine, pe teritoriul României, sunt supuse impozitului potrivit prevederilor prezentei legi.

Se consideră salarii realizate pe teritoriul Românei salariile plătite în bani și în natură, primite de către salariați de la persoanele fizice sau juridice care au domiciliul sau sediul pe teritoriul României, precum și salariile primite din străinătate de către persoanele care își desfășoară activitatea în România.

Nu se supun prevederilor alin. 1 și 2 salariile și indemnizațiile în valută, stabilite în cuantum net, plătite de instituțiile publice române personalului român care își desfășoară activitatea în cadrul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și al altor forme de reprezentare a României în străinătate.

Art. 2. - Venitul sub formă de salariu și alte drepturi salariale impozabile cuprinde totalitatea sumelor primite în cursul unei luni, indiferent de perioada la care se referă și care sunt realizate din:

a) salariile de orice fel;
b) sporurile de orice fel;
c) indemnizațiile de orice fel;
d) recompensele și premiile de orice fel;
e) sumele plătite din fondul asigurărilor sociale în caz de incapacitate temporară de muncă și de maternitate;
f) sumele plătite pentru concediul de odihnă;
g) orice alte câștiguri, în bani și în natură, primite ca plată a muncii lor, de la persoanele fizice sau juridice, după caz, la care sunt angajați, inclusiv cele acordate în baza contractului colectiv de muncă, cu excepția celor în natură acordate personalului casnic angajat;
h) sumele plătite salariaților sub formă de indexare sau compensare, ca urmare a creșterii prețurilor și tarifelor;
i) sumele plătite membrilor fondatori ai unei societăți comerciale, constituite prin subscripție publică, din cota de participare la profitul net, conform art. 30 din Legea nr. 31/1990.

Evaluarea produselor acordate ca plată în natură se face la prețul de vânzare practicat de unitate pentru produsele din producția proprie și la prețul de aprovizionare, pentru alte produse, iar în cazul serviciilor, pe baza tarifelor pentru aceste servicii. Prețurile și tarifele sunt cele practicate la data efectuării plății în natură.

Art. 3. - Prin derogare de la prevederile articolului precedent, salariile și alte drepturi salariale sau diferențe din acestea, plătite pe trecut, se defalcă în vederea impunerii, pe lunile la care se referă, cumulându-se cu celelalte drepturi primite în lunile respective, în următoarele situații:

a) în cazul unei hotărâri judecătorești definitive;
b) ca urmare a aplicării prevederilor art. 15 din prezenta lege;
c) în cazul imposibilității plății lunare a salariilor ca urmare a lipsei de disponibil în conturile bancare ale plătitorului de salarii;
d) în cazul definitivării decontărilor pe baza contractelor de cercetare și proiectare;
e) în cazul indemnizațiilor aferente concediului de odihnă, când durata acestuia se desfășoară pe o perioadă mai mare de o lună calendaristică;
f) în cazul sumelor plătite pe baza prevederilor de la art. 2 lit. i);
g) în cazul diferențelor de salarii care privesc perioade anterioare lunilor în care se plătesc, acordate în baza unor acte normative privind salarizarea.

Sumele reprezentând premiul anual acordat, potrivit legii, personalului din instituțiile publice, cele reprezentând stimulentele din fondul de participare la profit, acordate, potrivit legii, salariaților agenților economici și managerilor, după aprobarea bilanțului contabil, precum și sumele acordate, potrivit legii, pentru neefectuarea concediului de odihnă se impozitează, potrivit prevederilor prezentei legi, separat de celelalte drepturi acordate în luna în care are loc plata acestora.

Art. 4. - Se impozitează, în condițiile prezentei legi, și următoarele drepturi în bani și în natură, cuvenite persoanelor fizice:

a) câștigurile salariaților zilieri sau temporari;
b) onorariile încasate de avocați prin barouri;
c) drepturile cuvenite medicilor și personalului sanitar din policlinicile cu plată;
d) câștigurile obținute din colaborări de orice natură;
e) onorariile încasate din expertize de orice fel;
f) drepturile cuvenite pentru invenții și inovații.

Sumele plătite pentru invenții și inovații în cursul unui an calendaristic se defalcă în vederea impunerii pe cele 12 luni ale anului, cumulându-se cu alte recompense de această natură plătite de unitate în cursul anului respectiv, chiar dacă valoarea acestora este aferentă unei perioade mai mari de un an. În cazul în care suma plătită este aferentă unei perioade mai mici de un an, aceasta se defalcă, în vederea impunerii, pe lunile la care se referă. Aceste drepturi nu se cumulează, în vederea impozitării, cu celelalte venituri realizate la unitatea unde salariații au funcția de bază.

Art. 5. - Veniturile realizate de persoanele fizice rezidente în România, sub formă de salarii, precum și alte drepturi bănești de natura salariilor, pentru activități desfășurate în străinătate, se impun cu cotele și în condițiile prevăzute de art. 8.

Art. 6. - Nu se cuprind în venitul lunar impozabil și nu se impun:

a) sumele plătite în baza contractelor de muncă, a statutelor sau a dispozițiilor legale, cu ocazia mutării sau transferării în interesul serviciului a unui salariat într-o altă localitate, sumele plătite pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare în interesul serviciului, precum și indemnizațiile care se plătesc la încadrarea în funcție;
b) sumele primite de salariați pentru munca prestată în perioada preavizului de concediere, precum și compensațiile acordate salariaților disponibilizați cu ocazia restructurării agenților economici, indiferent de forma de proprietate. Condițiile pentru acordarea compensațiilor care nu se supun impozitului pe salarii se adoptă prin hotărâre a Guvernului;
c) ajutoarele sociale și alte ajutoare ce se acordă, potrivit legii, din bugetul asigurărilor sociale de stat, cu excepția sumelor plătite potrivit art. 2 lit. e), din bugetul de stat și din bugetele locale sau din fondurile speciale constituite potrivit Legii nr. 10/1991 privind finanțele publice, precum și ajutoarele acordate din fondul de salarii mamelor salariate pentru nașteri și în caz de deces al salariaților;
d) pensiile de orice fel;
e) alocațiile, indemnizațiile și orice sume de această natură, acordate, potrivit legii, persoanelor cu copii, cu excepția celor de la art. 2 lit. e), precum și alocațiile de întreținere acordate persoanelor cărora li s-au dat în plasament familial sau li s-au încredințat minori;
f) masa gratuită și alimentația antidot, acordate în natură potrivit legii;
g) câștigurile în natură menționate la art. 2 lit. g) acordate în prezent salariaților de către regiile autonome care primesc subvenții pentru produse și activități de la bugetul de stat, precum și cele acordate potrivit legii de către instituțiile publice finanțate de la bugetul de stat;
h) sumele reprezentând contribuția pentru pensia suplimentară și contribuția datorată de salariați la fondul pentru plata ajutorului de șomaj, stabilite potrivit legii.

Art. 7. - Sunt scutite de plata impozitului prevăzut de prezenta lege următoarele categorii de persoane:

a) corespondenții de presă străini, pentru salariile pe care le primesc, sub condiția reciprocității;
b) elevii, studenții și doctoranzii, pentru burse;
c) persoanele care, în decursul aceleiași luni, obțin venituri sub formă de salarii de bază și alte drepturi salariale de până la 75.000 lei[3], de la unitatea unde au funcția de bază. În cazul majorării, prin acte normative, a nivelului salariului de bază minim brut pe țară, suma de mai sus se modifică în mod corespunzător;
d) veteranii de război, văduvele de război și văduvele nerecăsătorite ale veteranilor de război;
e) urmașii eroilor-martiri ai Revoluției, precum și deținătorii titlului de Luptător pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989, conferit prin Brevet, pentru veniturile realizate în cadrul funcției de bază;
f) militarii în termen, elevii și studenții militari, pentru drepturile bănești primite;
g) invalizii de gradul I sau II, precum și persoanele handicapate încadrabile în gradul I sau II de invaliditate, dacă invaliditatea îi împiedică în exercitarea profesiei sau funcției. Prevederea nu se aplică în cazul persoanelor fizice care au calitatea de asociat în cadrul societăților comerciale și altor agenți economici și care îndeplinesc în același timp și funcția de administrator sau orice altă funcție remunerată în cadrul acestora.
Eliberarea certificatelor de atestare a stării de invalid sau de persoană handicapată se face de comisiile de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă. Conducerile societăților comerciale, ale regiilor autonome sau ale instituțiilor publice, după caz, atestă în scris că invaliditatea persoanei în cauză, prevăzută în certificatul eliberat de comisia de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă, o împiedică în exercitarea profesiei sau funcției ocupate.
Scutirea de la plata impozitului se acordă numai pentru veniturile realizate de salariați la unitatea la care au funcția de bază;
h) persoanele prevăzute la art. 1 din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, pentru veniturile realizate de acestea la unitatea la care au funcția de bază. Prevederea se aplică și persoanelor care, la data la care se aflau într-una dintre situațiile prevăzute la art. 1 din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, erau minore;
i) persoanele fizice străine care desfășoară în România activități de consultanță în cadrul unor acorduri de finanțare gratuită, încheiate de Guvernul României cu alte guverne sau organizații internaționale guvernamentale sau neguvernamentale;
j) donatorii de sânge sau de plasmă, pentru sumele primite de aceștia, reprezentând contravaloarea zilelor libere acordate, potrivit legii, pentru donarea de sânge sau de plasmă;
k) sportivii, antrenorii și tehnicienii sportivi pentru primele acordate ca urmare a realizării următoarelor obiective de înaltă performanță:
  • clasarea pe podiumul de premiere al campionatelor mondiale, europene și al Jocurilor Olimpice;
  • calificarea și participarea la campionatele europene, mondiale și la Jocurile Olimpice;
  • participarea la fazele superioare ale competițiilor europene intercluburi, începând cu optimile de finală.

Scutirile de la plata impozitului se acordă începând cu drepturile salariale aferente lunii următoare celei în care persoanele în cauză înregistrează cererile prin care se depun actele doveditoare care atestă îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege.

Revizuirea certificatelor de atestare a stării de invalid sau de persoană handicapată se face în termen de 60 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României a Ordonanței Guvernului nr. 17/1995, perioadă în care își mențin valabilitatea certificatele emise anterior și neexpirate.

Art. 8. - Impozitul pe salarii se calculează lunar, pe fiecare loc de muncă, asupra totalității venitului realizat în luna expirată de către fiecare salariat, pe baza următoarelor cote:

Venitul lunar impozabil[4]
-lei-
Impozitul lunar
-lei-
până la 2.700 5%
2.701 - 3.000 135 + 8% pentru ceea ce depășește 2.700
3.001 - 4.000 159 + 14% pentru ceea ce depășește 3.000
4.001 - 6.800 299 + 17% pentru ceea ce depășește 4.000
6.801 - 11.000 775 + 18% pentru ceea ce depășește 6.800
11.001 - 16.400 1.531 + 19% pentru ceea ce depășește 11.000
16.401 - 27.700 2.557 + 20% pentru ceea ce depășește 16.400
27.701 - 38.600 4.817 + 21% pentru ceea ce depășește 27.700
38.601 - 54.900 7.106 + 22% pentru ceea ce depășește 38.600
54.901 - 82.400 10.692 + 25% pentru ceea ce depășește 54.900
82.401 - 110.000 17.567 + 28% pentru ceea ce depășește 82.400
110.001 - 137.500 25.295 + 32% pentru ceea ce depășește 110.000
137.501 - 157.400 34.095 + 36% pentru ceea ce depășește 137.500
peste 157.400 41.259 + 40% pentru ceea ce depășește 157.400

Partea din totalul venitului lunar impozabil care depășește nivelul de 300.000 lei[4] se impune cu cota de 60%.

În cazul când, prin aplicarea acestor cote de impozit, venitul lunar net al unui salariat, realizat în unitatea unde acesta are funcția de bază, s-ar reduce sub nivelul venitului prevăzut la art. 7 lit. c), impozitul se diminuează, astfel încât să asigure realizarea acelui venit.

În cazul salariilor și al altor drepturi salariale, precum și al unor drepturi bănești (așa cum sunt menționate la art. 2 și 4 din lege), în valută, impozitul datorat se calculează prin transformarea în lei, la cursul de schimb valutar în vigoare în ultima zi a lunii pentru care se face plata, după care impozitul în lei, stabilit pe baza cotelor de la alin. 1, se transformă, se reține și se varsă la bugetul de stat în valută, la același curs.

O dată cu indexarea, precum și în cazul acordării de compensări la salarii, Guvernul va modifica în mod corespunzător tranșele de venit lunar impozabil prevăzute la alin. 1, nivelul sumei stabilite la alin. 2 și 3 din prezentul articol, precum și al sumei menționate la art. 7 lit. c) din prezenta lege, pentru a nu anula efectul indexării sau al compensării acordate.

Art. 9. - Impozitul pe salarii se calculează de plătitorii acestora și se reține lunar din sumele cuvenite la a doua chenzină.

Pentru drepturile bănești din categoria celor prevăzute la art. 4 din prezenta lege, impozitul se calculează și se reține la fiecare plată, prin cumulare cu sumele plătite anterior în cursul aceleiași luni, de către același plătitor.

În situația în care plătitorul are cont bancar, impozitul se reține și se varsă o dată cu ridicarea sumelor pentru plata celei de-a doua chenzine.

Băncile sunt obligate să verifice, cu ocazia ridicării sumelor pentru plata salariilor în țară ori către sau din străinătate, reținerea și vărsarea la bugetul administrației publice centrale a impozitului pe salarii.

Art. 10. - Persoana fizică română are dreptul să i se deducă din impozitul pe salarii datorat în România o sumă echivalentă cu impozitul pe salarii din sursa externă, plătit direct sau prin reținere în străinătate, pe bază de documente care atestă plata, confirmate de autoritățile fiscale din țara în care își desfășoară activitatea. Această sumă nu va depăși suma impozitului pe salarii, calculat potrivit legislației fiscale în vigoare din România.

Art. 11. - Impozitul pe salarii reținut în plus se restituie salariaților respectivi de plătitorul acestora în termen de 30 de zile de la data constatării plusului.

Restituirea sumelor reținute în plus se poate face pe o perioadă de 3 ani în urmă de la data reținerii.

Impozitul pe salarii nereținut la timp sau în cuantumul legal se reține de plătitorul venitului, de la salariații respectivi, pe o perioadă de 3 ani în urmă de la data constatării. Reținerea se poate face, în rate egale, în cel mult 12 luni de la data constatării nereținerilor.

În cazul în care impozitul pe salarii nu mai poate fi recuperat de la salariatul în cauză, acesta se suportă de plătitorul salariului.

Art. 12. - Persoanele fizice sau juridice, care în exercitarea activității folosesc salariați, sunt obligate să depună semestrial la organul financiar pe raza căruia își au sediul sau domiciliul o dare de seamă privind calcularea, reținerea și vărsarea la bugetul administrației publice centrale a impozitului pe salarii. Agenții economici cu profil special, definiți potrivit legii, vor depune această dare de seamă la Ministerul Finanțelor.

Art. 13. - Pentru nevărsarea la termen a impozitului pe salarii se aplică o majorare de 0.3% pentru fiecare zi de întârziere[5].

Art. 14. - Controlul privind calcularea, reținerea și vărsarea impozitului pe salarii se efectuează de organele fiscale la care plătitorii de salarii sunt obligați să depună dările de seamă privind calcularea, reținerea și vărsarea impozitului pe salarii.

Art. 15. - Împotriva modului în care se aplică prevederile prezentei legi de către persoanele fizice sau juridice la care sunt angajați, salariații se pot adresa cu plângere direct acestora, în termen de 30 de zile de la data reținerii impozitului. Persoana fizică sau juridică care a făcut angajarea este obligată ca, în termen de 30 de zile de la data înregistrării plângerii, să procedeze la reverificarea modului de determinare a venitului lunar impozabil și a impozitului de plată și să emită o decizie care să cuprindă rezultatele reverificării. Decizia se va comunica salariatului în cauză.

Art. 16. - În termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei date de cel care a făcut angajarea, salariatul poate face contestație adresată direcției generale a finanțelor publice și controlului financiar de stat, pe a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul persoana fizică sau juridică al cărei angajat este, aceasta fiind obligată să o rezolve în termen de 30 de zile de la înregistrare. Soluționarea contestației se face printr-o decizie care se comunică salariatului în cauză.

În termen de 30 de zile de la comunicare, împotriva deciziei date de direcția generală a finanțelor publice și controlului financiar de stat, salariatul poate face apel la Ministerul Finanțelor, care, în termen de 40 de zile de la înregistrare, este obligat să-l soluționeze. Soluția dată de Ministerul Finanțelor este definitivă și se comunică salariatului în cauză.

Art. 17. - Contestațiile și apelurile privind impozitul pe salarii sunt scutite de plata taxei de timbru.

Art. 18. - Ministerul Finanțelor poate acorda, în cazuri temeinic justificate, eșalonări sau amânări la plata impozitului pe salarii și eșalonări, amânări, reduceri sau scutiri la plata majorărilor de întârziere.

Art. 19. - Constituie contravenții următoarele fapte, dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracțiuni:

a) nedepunerea, în termen de 30 de zile de la încheierea semestrului, a dării de seamă privind calcularea, reținerea și vărsarea impozitului pe salarii;
b) refuzul de a pune la dispoziția organelor fiscale documentele privind modul de calculare, de reținere și de vărsare la bugetul de stat a impozitului pe salarii.

Contravenția de la lit. a) se sancționează cu amendă de la 200.000 lei la 1.000.000 lei, iar cea de la lit. b), cu amendă de la 600.000 lei la 2.000.000 lei.

Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor prevăzute de prezenta lege se fac de către organele de specialitate din Ministerul Finanțelor și de către unitățile sale teritoriale, în termen de 3 ani de la data săvârșirii faptelor respective.

Actele de constatare întocmite de organele împuternicite să constate și să aplice amenzi constituie titluri executorii, în condițiile legii, după rămânerea lor definitivă.

Băncile vor pune în aplicare aceste titluri fără acceptul plătitorilor.

Art. 20. - Prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, cu excepția art. 25, 26 și 27, se aplică și în cazul contravențiilor prevăzute la art. 19 din prezenta lege.

Art. 21. - Până la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Finanțelor va elabora instrucțiuni metodologice privind tehnica de calcul al impozitului pe salarii, formularistica corespunzătoare și atribuțiile și răspunderile organelor fiscale privind aplicarea acestei legi, care vor fi publicate în Monitorul Oficial al României[6].

Art. 22. - Contestațiile aflate pe rol la organele jurisdicționale, administrative sau judiciare se soluționează în conformitate cu legislația în vigoare la data constatării faptei.

Art. 23. - În situațiile în care, pentru evitarea dublei impuneri, există convenții sau alte acorduri internaționale la care România este parte, se aplică cu privire la impozitul pe salarii prevederile din acele convenții sau acorduri.

Art. 24. - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 1/1977 privind impozitul pe fondul total de retribuire la unitățile socialiste de stat, art. 16-18 din Legea nr. 2/1977 privind impozitul agricol, art. 3 din Legea nr. 4/1990 privind remunerarea și alte drepturi ale Președintelui României, senatorilor și deputaților, art. 9 și anexa nr. 2 din Decretul nr. 279/1983 privind reglementarea asistenței medicale cu plată, Decretul nr. 409/1985 privind majorarea contribuției persoanelor fără copii, art. 3-7, 9 și 10 din Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 545/1970 privind reglementarea unor impozite pe veniturile populației, art. 7, art. 14 alin. 3 și anexa nr. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.222/1990 privind regimul impozitelor și taxelor aplicabile reprezentanțelor din România ale societăților comerciale sau organizațiilor economice străine, Hotărârea Guvernului nr. 52/1991 privind impozitul pe salarii, precum și orice alte dispoziții contrare[7].

Art. 25. - Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 aprilie 1991[8].



Referințe

  1. Anexele nr. 1-3 se publică ulterior.
  2. Republicată în temeiul art. II din Ordonanța Guvernului nr. 17 din 4 august 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 17 august 1995, dându-se o nouă numerotare articolelor.
    Legea nr. 32 din 29 martie 1991 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 3 aprilie 1991, a mai fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 29 iunie 1993 și a mai fost modificată prin Legea nr. 46 din 4 iulie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 6 iulie 1994, Ordonanța Guvernului nr. 17 din 4 august 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 17 august 1995, aprobată și modificată prin Legea nr. 122 din 15 decembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 19 decembrie 1995 și prin Legea nr. 135 din 29 decembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 30 decembrie 1995.
  3. A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 801 din 10 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 16 octombrie 1995.
  4. 4,0 4,1 A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 801/1995.
  5. A se vedea și Ordonanța Guvernului nr. 34 din 25 august 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 31 august 1995, aprobată prin Legea nr. 99 din 1 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 3 noiembrie 1995.
  6. A se vedea Ordinul nr. 1.363 din 10 noiembrie 1993 al ministrului de stat, ministrul finanțelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 273 din 26 noiembrie 1993.
  7. Pe data intrării în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 17 din 4 august 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 17 august 1995, se abrogă: art. 7 alin. 4 și art. 20-27 din Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 29 iunie 1993; prevederile privind impozitarea persoanelor fizice, din Ordonanța Guvernului nr. 22/1993 privind scutirea de plată a impozitului pe veniturile realizate de consultanții străini pentru activitatea desfășurată în România, în cadrul unor acorduri internaționale guvernamentale sau neguvernamentale de finanțare gratuită, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 30 august 1993, aprobată prin Legea nr. 102/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 18 noiembrie 1994; art. 8 lit. l) din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, celor care au fost reținuți în perioada 16-22 decembrie 1989 ca urmare a participării la acțiunile revoluției, precum și celor care au participat direct, în perioada 16-25 decembrie 1989, la luptele pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 21 august 1992; prevederile referitoare la impozitul pe salarii de la art. 6 alin. 1 din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 310 din 7 noiembrie 1994; prevederile referitoare la impozitul pe salarii de la art. 15 lit. e) din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 7 iulie 1994 și art. 11 alin. (3) din Legea nr. 4/1995 privind donarea de sânge, utilizarea terapeutică a sângelui uman și organizarea transfuzională în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 19 ianuarie 1995.
  8. A se vedea și datele de intrare în vigoare a actelor normative modificatoare.