Monitorul Oficial 242/1994
Monitorul Oficial al României
Anul VI, Nr. issue::0242 - Partea I - Luni, 29 august year::1994
Ordonanțe ale Guvernului României
Ordonanță privind prelungirea perioadei de utilizare a creditului de 20 miliarde lei acordat de Guvernul României Guvernului Republicii Moldova
- În temeiul art. 107 alin. (1) și (3) din Constituția României și al art. 1 lit. b) din Legea nr. 72/1994 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe,
- Guvernul României emite următoarea ordonanță:
Articol unic. - Se aprobă prelungirea perioadei de utilizare a creditului de 20 miliarde lei acordat de Guvernul României Guvernului Republicii Moldova, în baza prevederilor Legii nr. 80/1993 și ale Legii nr. 5/1994, până la lichidarea completă a acestuia.
| Contrasemnează: Ministru de stat, ministrul finanțelor, |
Ordonanță privind apărarea împotriva dezastrelor
- În temeiul art. 107 alin. (1) și (3) din Constituția României și al art. 1 lit. j) din Legea nr. 72/1994 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe,
- Guvernul României emite următoarea ordonanță:
- Capitolul I
- Dispoziții generale
Art. 1. - Obiectul prezentei ordonanțe îl constituie ansamblul măsurilor de prevenire, intervenție operativă și refacere în cazul dezastrelor - calamități naturale și alte catastrofe -, pentru diminuarea efectelor sociale, economice și ecologice ale acestora.
Art. 2. - În sensul prezentei ordonanțe, prin dezastre se înțelege:
- a) fenomene naturale distructive de origine geologică sau meteorologică, ori îmbolnăvirea unui număr mare de persoane sau animale, produse în mod brusc, ca fenomene de masă.
În această categorie sunt cuprinse: cutremurele, alunecările și prăbușirile de teren, inundațiile și fenomenele meteorologice periculoase, epidemiile și epizootiile; - b) evenimentele cu urmări deosebit de grave asupra mediului înconjurător, provocate de accidente.
În această categorie sunt cuprinse: accidentele chimice, biologice, nucleare, în subteran, avariile la construcții hidrotehnice sau conducte magistrale, incendiile de masă și exploziile, accidentele majore pe căile de comunicații, accidentele majore la utilaje și instalații tehnologice periculoase, căderile de obiecte cosmice, accidentele majore și avariile mari la rețelele de instalații și telecomunicații.
Art. 3. - În sensul prezentei ordonanțe, prin apărarea împotriva dezastrelor se înțelege:
- a) măsuri de prevenire și pregătire pentru intervenție;
- b) măsuri operative urgente de intervenție după declanșarea fenomenelor periculoase cu urmări deosebit de grave;
- c) măsuri de intervenție ulterioară pentru recuperare și reabilitare.
Art. 4. - Responsabilitatea privind organizarea apărării împotriva dezastrelor revine autorităților administrației publice centrale și locale, precum și organismelor special constituite, potrivit prezentei ordonanțe.
- Capitolul II
- Organizarea și conducerea activităților de apărare împotriva dezastrelor
Art. 5. - Pentru organizarea și conducerea activităților de apărare împotriva dezastrelor se instituie Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor, condusă de către primul-ministru.
Din comisie fac parte miniștri și conducători ai altor autorități ale administrației publice centrale de specialitate, care pot contribui la activitățile de apărare împotriva dezastrelor, numiți prin decizie de către primul-ministru.
Măsurile de apărare împotriva dezastrelor, stabilite în condițiile legii de către Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor, sunt obligatorii pentru toate persoanele fizice și juridice.
Art. 6. - Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor își constituie un secretariat tehnic permanent care funcționează pe lângă secretarul general al Guvernului și care este format din specialiști pe domenii de activitate, desemnați de ministere și de celelalte autorități ale administrației publice centrale de specialitate care au reprezentanți în comisie.
Art. 7. - În subordinea Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor se constituie comisii centrale specializate pe tipuri de dezastre, organizate pe lângă ministerele de resort, după cum urmează:
- a) Comisia centrală pentru apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice - la Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului;
- b) Comisia centrală pentru prevenirea și apărarea împotriva efectelor seismice și alunecărilor de teren - la Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului;
- c) Comisia centrală pentru accident nuclear și căderi de obiecte cosmice - la Ministerul Apărării Naționale;
- d) Comisia centrală pentru explozii mari, la suprafață și în subteran, accidente chimice și avarii deosebit de grave la conducte magistrale și urbane - la Ministerul Industriilor;
- e) Comisia centrală pentru accidente deosebit de grave pe căi de comunicații - la Ministerul Transporturilor;
- f) Comisia centrală pentru asistență medicală de urgență în caz de dezastre și epidemii - la Ministerul Sănătății;
- g) Comisia centrală pentru epizootii și supraveghere a contaminării radioactive, chimice sau biologice a produselor vegetale și animale - la Ministerul Agriculturii și Alimentației;
- h) Comisia centrală pentru incendii în masă - la Ministerul de Interne;
- i) Comisia pentru telecomunicații - la Ministerul Comunicațiilor.
Art. 8. - Comisiile centrale specializate pe tipuri de dezastre își constituie secretariate tehnice permanente. Acestea pregătesc propuneri privind măsurile de protecție, intervenție, recuperare și reabilitare, urmărind îndeplinirea lor.
Secretariatele tehnice constituie compartimente funcționale distincte în aparatul propriu al ministerului de resort, fără majorarea numărului de posturi.
Art. 9. - Modul de organizare, componența, atribuțiile și dotarea Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor și comisiilor centrale specializate pe tipuri de dezastre se stabilesc prin regulamente de organizare și funcționare întocmite de Secretariatul General al Guvernului, respectiv de către ministerele pe lângă care funcționează, avizate de Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor și aprobate de Guvern.
Art. 10. - Președinții comisiilor centrale specializate pe tipuri de dezastre sunt conducătorii ministerelor de profil pe lângă care acestea sunt organizate.
În cadrul comisiilor centrale specializate vor fi cuprinși și reprezentanți ai altor autorități ale administrației publice centrale de specialitate care au atribuții în planurile de apărare specifice.
Art. 11. - În teritoriu se organizează comisii județene, respectiv Comisia municipiului București și a sectorului agricol Ilfov de apărare împotriva dezastrelor, formate din specialiști din aparatul descentralizat al ministerelor și din aparatul consiliilor județene, respectiv al Consiliului Local al Municipiului București și al Consiliului Sectorului Agricol Ilfov.
Comisiile județene, respectiv Comisia municipiului București și a sectorului agricol Ilfov, de apărare împotriva dezastrelor își constituie secretariate tehnice permanente în subordinea prefectului.
Art. 12. - Prefectul este președintele Comisiei județene, respectiv al Comisiei municipiului București și a sectorului agricol Ilfov, de apărare împotriva dezastrelor.
Art. 13. - Modul de organizare, componența, atribuțiile specifice și modul de funcționare a comisiilor județene și a Comisiei municipiului București și a sectorului agricol Ilfov de apărare împotriva dezastrelor se stabilesc prin regulamente avizate de către comisiile centrale specializate și aprobate de Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor.
Art. 14. - Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor are următoarele atribuții principale:
- a) fundamentează și propune strategia națională de apărare împotriva dezastrelor;
- b) inițiază elaborarea de acte normative privind apărarea împotriva dezastrelor;
- c) asigură organizarea și aplicarea unitară, pe întreg teritoriul țării, a măsurilor de apărare împotriva dezastrelor;
- d) propune Guvernului includerea în bugetul de stat anual a fondurilor necesare apărării împotriva dezastrelor și înlăturării efectelor acestora;
- e) informează Guvernul asupra situațiilor create în teritoriu printr-un sistem informațional propriu;
- f) urmărește respectarea convențiilor internaționale în domeniul apărării împotriva dezastrelor;
- g) urmărește îndeplinirea măsurilor stabilite în zonele de dezastru declarate;
- i)[1] avizează regulamentele comisiilor centrale specializate pe tipuri de dezastre și le supune spre aprobare Guvernului;
- j) analizează cauzele și urmările dezastrelor și stabilește măsuri de apărare, promovează studii de evaluare a riscului potențial și a urmărilor dezastrelor și cooperează cu organismele de profil pe plan internațional, pe baza convențiilor la care statul român este parte;
- k) coordonează programele naționale de pregătire și planurile de protecție și intervenție pentru apărarea împotriva dezastrelor;
- l) asigură informarea populației prin mass-media despre iminența producerii unor dezastre, precum și asupra măsurilor de limitare a efectelor acestora.
Art. 15. - Comisiile centrale specializate pe tipuri de dezastre au următoarele atribuții principale:
- a) elaborează regulamente de apărare împotriva dezastrelor produse în domeniul specific și participă la elaborarea strategiei naționale de apărare împotriva dezastrelor;
- b) elaborează planurile operative de apărare specifice;
- c) îndrumă, controlează și avizează modul de întocmire a planurilor de apărare în teritoriu;
- d) participă la elaborarea planurilor și a programelor generale de apărare în caz de dezastru;
- e) supun spre avizare Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor regulamente și reglementări specifice referitoare la prevenirea, intervenția și înlăturarea efectelor dezastrelor;
- f) fac anual propuneri Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor pentru asigurarea mijloacelor materiale și financiare necesare organizării apărării în cazuri de dezastru și înlăturării efectelor dezastrelor;
- g) prezintă anual rapoarte privind efectele eventualelor dezastre și stadiul realizării măsurilor de prevenire și refacere;
- h) informează operativ Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor asupra producerii dezastrelor, efectelor acestora și măsurilor întreprinse;
- i) asigură informarea opiniei publice prin mass-media asupra zonelor de risc potențial, iminenței producerii și efectelor dezastrelor, precum și a măsurilor luate;
- j) inițiază programe de cercetare în domeniile specifice și fac propuneri pentru fondurile necesare întreținerii și dezvoltării rețelelor de înregistrare seismică;
- k) propun mecanisme și instrumente de control social al riscurilor care pot genera dezastre, precum și metode de identificare și evaluare a riscurilor;
- l) stabilesc prin regulamente parametrii pe baza cărora se pot defini fenomenele caracteristice de dezastre.
Art. 16. - Comisiile județene și Comisia municipiului București și a sectorului agricol Ilfov de apărare împotriva dezastrelor au următoarele atribuții principale:
- a) inventariază și supraveghează sursele potențiale de producere a dezastrelor;
- b) coordonează pregătirea populației pe localități, instituții, agenți economici și cartiere de locuințe privind prevenirea, protecția și intervenția în caz de dezastru;
- c) stabilesc și asigură funcționarea sistemului informațional pe plan local pentru alarmare în caz de dezastru;
- d) elaborează planurile județene de protecție și intervenție în cazul dezastrelor și aprobă planurile localităților și ale agenților economici;
- e) urmăresc punerea în aplicare a măsurilor de apărare împotriva dezastrelor:
- f) asigură culegerea de informații și transmiterea fluxului informațional din teritoriu spre comisiile centrale specializate pe tipuri de dezastre;
- g) formulează propuneri cu privire la constituirea și utilizarea rezervelor materiale și a mijloacelor pentru intervenție, păstrarea și refacerea lor prin aprovizionare curentă și, după caz, clasarea sau casarea la depășirea termenelor de funcționare sau de valabilitate, în limita fondurilor anuale alocate în acest scop;
- h) asigură informarea populației asupra iminenței producerii unor dezastre, precum și a măsurilor luate pentru limitarea efectelor acestora;
- i) organizează, după producerea dezastrelor, echipe de specialiști pentru inventarierea, expertizarea și evaluarea rapidă a efectelor și a pagubelor produse, în vederea comunicării acestora comisiilor centrale specializate pe tipuri de dezastre, și Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor și iau sau propun măsuri pentru asigurarea funcțiilor vitale.
Art. 17. - Comisiile județene pot organiza comisii municipale, orășenești și comunale de apărare împotriva dezastrelor, în funcție de gradul de expunere la dezastrul specific.
Președinții acestor comisii sunt primarii localităților respective.
Art. 18. - Comisiile comunale, orășenești, municipale, județene și Comisia municipiului București și a sectorului agricol Ilfov de apărare împotriva dezastrelor sunt subordonate comisiilor centrale specializate pe tipuri de dezastre și Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor.
- Capitolul III
- Atribuțiile specifice ale autorităților administrației publice centrale și locale pentru apărarea împotriva dezastrelor
Art. 19. - Autoritățile administrației publice centrale și locale au următoarele atribuții comune:
- a) organizează, controlează și coordonează apărarea împotriva dezastrelor la unitățile proprii conform planurilor de apărare, precum și dotarea cu mijloace de apărare și intervenție;
- b) înștiințează operativ publicul, pe baza sistemului informațional propriu, instituțiile și agenții economici despre iminența producerii dezastrelor;
- c) asigură condițiile de funcționare a comisiilor centrale specializate pe tipuri de dezastre și a secretariatelor tehnice;
- d) desemnează specialiștii care fac parte din comisiile centrale specializate pe tipuri de dezastre;
- e) elaborează norme tehnice, inițiază studii și cercetări în domeniul apărării împotriva dezastrelor;
- f) participă, la cererea Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor și a comisiilor centrale specializate pe tipuri de dezastre, cu specialiști, mijloace tehnice și aparatură din dotare, la acțiunile de intervenție și de refacere și dispun unităților proprii să acționeze pe plan local;
- g) asigură pregătirea personalului propriu pentru apărarea împotriva dezastrelor;
- h) urmăresc integrarea în strategia generală de apărare împotriva dezastrelor.
Art. 20. - Ministerul Apărării Naționale are următoarele atribuții specifice:
- a) urmărește realizarea unui sistem unitar de supraveghere, avertizare, cercetare și înlăturare a urmărilor dezastrelor;
- b) urmărește realizarea sistemelor de alarmare a populației în zonele de risc nuclear, chimic, în aval de construcțiile hidrotehnice sau pentru alte situații periculoase, și verifică periodic starea de funcționare a acestora;
- c) urmărește întocmirea planurilor pentru evacuarea populației, a bunurilor materiale și a animalelor în cazuri de dezastru;
- d) participă la elaborarea programelor de pregătire a populației pentru protecția și intervenția în cazul dezastrelor, conduce exerciții și aplicații de pregătire a agenților economici, indiferent de forma de proprietate, a populației din zonele de risc și verifică aplicabilitatea măsurilor din planurile de apărare în caz de dezastru;
- e) participă cu forțe și mijloace proprii, în zonele afectate de dezastru, la acțiunile de intervenție pentru limitarea și înlăturarea efectelor acestora;
- f) coordonează activitățile de decontaminare a solului, a personalului și a bunurilor în caz de accident nuclear.
Art. 21. - Ministerul de Interne are următoarele atribuții specifice:
- a) participă cu efective și mijloace, în funcție de misiunile specifice și de situația concretă, la acțiunile de protecție și de intervenție, iar la ordin, constituie detașamente de acțiune pentru zonele grav afectate;
- b) execută controlul și îndrumarea circulației rutiere, acordând prioritate traseelor pe care se execută evacuarea populației, a bunurilor materiale, a fondului arhivistic, a valorilor din patrimoniul național, precum și deplasarea forțelor și a mijloacelor pentru limitarea și înlăturarea urmărilor dezastrelor;
- c) coordonează, îndrumă, controlează și avizează măsurile de prevenire a incendiilor, stabilește măsurile privind modul de acțiune în cazul incendiilor izolate sau de masă și conduce, prin Comandamentul Pompierilor, acțiunile tuturor forțelor participante la localizarea și lichidarea acestora;
- d) participă la verificarea respectării măsurilor de protecție și de intervenție, urmărește asigurarea măsurilor de pază pe timpul executării transporturilor de substanțe toxice sau periculoase pe teritoriul de competență al unităților subordonate și aplică sancțiuni potrivit competențelor legale;
- e) stabilește, împreună cu reprezentanții prefecturilor și ai consiliilor locale, situația victimelor, ține evidența persoanelor evacuate ca urmare a pericolului sau producerii dezastrelor și participă la cercetarea cauzelor care au determinat producerea incendiilor, exploziilor, avariilor și accidentelor.
Art. 22. - Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului are următoarele atribuții specifice:
- a) asigură funcționarea rețelei proprii de supraveghere și de control al factorilor de mediu pentru apărarea împotriva dezastrelor;
- b) stabilește zonele de risc nuclear, pe baza propunerii titularilor de instalații nucleare;
- c) stabilește măsuri de securitate nucleară pentru prevenirea accidentelor nucleare de orice natură, inclusiv a celor generate de evenimente seismice;
- d) îndeplinește, în caz de accident nuclear, atribuțiile ce îi revin potrivit înțelegerilor și convențiilor stabilite cu organismele naționale din alte țări și cu organizațiile internaționale.
Art. 23. - Ministerul Comunicațiilor participă, împreună cu organele de protecție civilă, la stabilirea concepției transmisiunilor din planurile de apărare împotriva dezastrelor, pentru asigurarea legăturilor necesare conducerii acțiunilor de limitare și de înlăturare a efectelor dezastrelor.
Art. 24. - Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului are următoarele atribuții specifice:
- a) întocmește, în colaborare cu instituțiile specializate, prescripții de proiectare, execuție și control la solicitări seismice pentru construcții și coordonează studiile pentru realizarea sistemelor automate de protecție și avertizare postseismică pentru obiectivele la care mișcările seismice pot produce avarii cu consecințe grave;
- b) avizează, pe baza normelor internaționale, măsurile de protecție antiseismică la construcțiile și instalațiile ce prezintă risc potențial major;
- c) controlează respectarea prevederilor documentațiilor de urbanism și amenajare a teritoriului ce cuprind construcții și instalații cu risc potențial major și zonele de protecție a acestora;
- d) coordonează punerea sub protecție a fondului construit existent, pregătirea în vederea acțiunii de intervenție în caz de seisme și educarea antiseismică a populației.
Art. 25. - Ministerul Sănătății are următoarele atribuții specifice:
- a) organizează, împreuna cu Consiliul Național de Cruce Roșie și alte organisme interesate, pregătirea sanitară a populației pentru apărarea împotriva dezastrelor;
- b) organizează pregătirea cadrelor medico-sanitare în problemele specifice de acordare a asistenței medicale în situații de dezastru;
- c) asigură asistența medicală de urgență în caz de dezastre, pentru utilizarea rețelei sanitare și extinderea la nevoie a capacității de spitalizare.
Art. 26. - Ministerul Cercetării și Tehnologiei are următoarele atribuții specifice:
- a) coordonează funcționarea și dezvoltarea sistemului unitar de supraveghere a mișcărilor seismice;
- b) finanțează temele științifice pentru apărare în cazul dezastrelor, la propunerea comisiilor de specialitate din Colegiul consultativ pentru cercetare-dezvoltare.
Art. 27. - Ministerul Transporturilor stabilește, împreună cu autoritățile administrației publice locale, mijloacele de transport necesare ce urmează a fi asigurate de agenții economici din domeniu, pentru acțiunile de apărare împotriva dezastrelor.
Art. 28. - Ministerul Învățământului are următoarele atribuții specifice:
- a) organizează și realizează educația populației școlare prin introducerea în programele analitice ale învățământului de toate gradele a materialelor specifice, puse la dispoziție de comisiile centrale specializate pe tipuri de dezastre;
- b) elaborează programe de protecție și de evacuare, în caz de necesitate, a populației școlare și a patrimoniului unităților de învățământ;
- c) elaborează programe de pregătire a personalului din subordine pe probleme specifice de acțiune, în timpul și după producerea fenomenelor.
Art. 29. - Autoritățile administrației publice locale și prefecții au următoarele atribuții specifice de apărare care nu au caracter militar:
- a) asigură mijloacele necesare înștiințării și alarmării populației din zonele ce pot fi afectate de dezastre;
- b) coordonează pregătirea populației pentru realizarea acțiunilor de protecție și intervenție în caz de dezastre;
- c) întocmesc planuri de protecție și de intervenție, corelându-le cu măsurile adoptate de Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor;
- d) asigură desfășurarea acțiunilor de limitare și de înlăturare a efectelor dezastrelor, pentru salvarea oamenilor, animalelor și bunurilor materiale, acordarea primului-ajutor, evacuarea și transportul victimelor, cazarea sinistraților, aprovizionarea cu alimente și asistența sanitară a persoanelor afectate, retragerea din consum a produselor contaminate;
- e) stabilesc, împreună cu agenții economici și unitățile de profil, acțiuni și măsuri operative pentru decontaminarea solului în zonele afectate, identificarea și înhumarea persoanelor decedate, repunerea în stare de funcționare a serviciilor și utilităților de gospodărie comunală, transport, telecomunicații și alimentare cu energie electrică, gaze naturale etc.;
- f) centralizează datele privind urmările dezastrelor și informează, prin comisiile centrale specializate pe tipuri de dezastre, Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor;
- g) asigură mijloacele financiare pentru activitățile de dezvoltare și de modernizare a bazei materiale de pregătire a populației, precum și de protecție și intervenție în caz de dezastre.
- Capitolul IV
- Obligațiile generale ale persoanelor juridice privind asigurarea apărării împotriva dezastrelor
Art. 30. - Instituțiile publice și agenții economici au următoarele obligații:
- a) elaborează planuri proprii de apărare în caz de dezastru și le supun spre aprobare comisiilor județene de apărare împotriva dezastrelor;
- b) constituie mijloacele materiale necesare pentru intervenție și le mențin în stare operativă;
- c) organizează înștiințarea și alarmarea salariaților pentru apărarea împotriva dezastrelor;
- d) respectă normele și normativele specifice, emise de organele competente, privitoare la amplasarea, proiectarea și execuția instalațiilor și construcțiilor de orice natură;
- e) exploatează, utilizează și întrețin instalațiile, clădirile, construcțiile de orice natură și respectă normele și normativele specifice;
- f) realizează rețelele de monitorizare și control cu aparatură specifică pentru apărarea în caz de dezastre; întocmesc scheme de înștiințare în caz de pericol și asigură funcționarea mijloacelor de transmisiuni, alarmare, aflate în dotare;
- g) țin evidența mijloacelor tehnice, a utilajelor și a aparaturii ce pot fi folosite în caz de dezastru și, în caz de necesitate, pun la dispoziția comisiei județene de apărare împotriva dezastrelor datele necesare;
- h) întocmesc și actualizează, după caz, planurile construcțiilor etajate, rețelelor utilitare și spațiilor subterane proprii folosite pentru protecția populației și le înaintează organelor locale de protecție civilă;
- i) asigură accesul la obiectivele periclitate și execută lucrări și servicii de interes public în situații de dezastru, din dispoziția comisiilor județene și a Comisiei municipiului București și a sectorului agricol Ilfov de apărare împotriva dezastrelor.
Art. 31. - Agenții economici cuprinși în programul de protecție civilă constituie din timp, pe fiecare schimb de lucru, subunități de serviciu din formațiile de protecție civilă și asigură instruirea periodică a acestora pentru aplicarea măsurilor stabilite în planurile de protecție și de intervenție.
Art. 32. - Agenții economici a căror activitate constituie o sursă potențială de risc elaborează studii de evaluare a riscului potențial și asigură, prin sisteme proprii de supraveghere, controlul construcțiilor, instalațiilor, mijloacelor de transport, parametrilor, factorilor de mediu, având obligația, ia cazul detectării avariilor sau al depășirii valorilor admise ale contaminării, să înștiințeze organismele stabilite prin schemele de înștiințare și să ia măsuri de aducere sub control a instalațiilor.
Art. 33. - Agenții economici a căror activitate constituie surse potențiale de risc nuclear, chimic sau biologic au obligația să acorde asistență tehnică, sprijin material și aparatură de detecție pentru limitarea și înlăturarea contaminării în zonele afectate, la cererea autorităților administrației publice centrale și locale, precum și a organismelor speciale constituite potrivit prezentei ordonanțe.
Art. 34. - Cetățenii sunt obligați să-și însușească metodele de protecție și regulile de comportare în caz de dezastre și să participe la activitățile organizate, potrivit legii, în acest scop. În situații de producere a dezastrelor, cetățenii sunt obligați să participe la acțiunile de intervenție pentru care sunt solicitați și să se conformeze măsurilor stabilite de autoritățile centrale și locale.
- Capitolul V
- Constituirea și utilizarea fondurilor pentru asigurarea apărării împotriva dezastrelor
Art. 35. - Agenții economici și instituțiile publice asigură, din resurse proprii, fondurile necesare finanțării activităților prevăzute la art. 30 lit. a), b), c), d), f) și h) și art. 31.
Art. 36. - Realizarea activităților stabilite în cadrul atribuțiilor prevăzute la art. 14 lit. d) și l), art. 15 lit. a), b), c), f), i), j), art. 16 lit. c), d), g) și h) intră în atribuțiile ordonatorilor principali de credite, iar finanțarea acestora se asigură potrivit dispozițiilor legale în vigoare.
- Capitolul VI
- Contravenții și sancțiuni
Art. 37. - Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni:
- a) neîntocmirea planurilor de apărare împotriva dezastrelor, prevăzute în prezenta ordonanță;
- b) neasigurarea măsurilor de funcționare a mijloacelor de avertizare și alarmare, precum și a aparaturii de control pentru situații de dezastre;
- c) folosirea mijloacelor și a sistemelor de transmisiuni, alarmare, a tehnicii, aparaturii și materialelor destinate intervenției în caz de dezastru, în alte scopuri decât cele pentru care au fost prevăzute, precum și deteriorarea acestora;
- d) nerespectarea normelor stabilite privind alarmarea populației în caz de dezastre;
- e) refuzul persoanelor fizice și juridice de a participa la pregătirea și îndeplinirea măsurilor de protecție și de intervenție stabilite, precum și de a participa la acțiunile de localizare și de înlăturare a efectelor dezastrelor.
Art. 38. - Contravențiile prevăzute la art. 37 lit. a)-e) se sancționează cu amendă de la 200.000 lei la 1.000.000 lei. Sancțiunile se aplică atât persoanelor fizice, cât și celor juridice.
Art. 39. - Contravențiile prevăzute la art. 37 se constată și se sancționează de către:
- împuterniciții Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor;
- împuterniciții Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, Ministerului de Interne și Ministerului Sănătății;
- împuterniciții prefecților;
- primari și împuterniciții acestora.
Art. 40. - Contravențiilor prevăzute la art. 37 le sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, cu excepția art. 25.
- Capitolul VII
- Dispoziții finale și tranzitorii
Art. 41. - Până la instituirea unei reglementări unitare privind asigurările, compensarea daunelor materiale, ecologice și morale produse de un dezastru provocat din nerespectarea obligațiilor ce revin agenților economici, prevăzute în prezenta ordonanță, se stabilește de către instanțele judecătorești competente, la sesizarea părții vătămate sau a autorităților administrației publice locale.
Art. 42. - În termen de 5 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe se vor elabora regulamentele Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor, ale comisiilor centrale specializate pe tipuri de dezastre și ale comisiilor județene și Comisiei municipiului București și a sectorului agricol Ilfov de apărare împotriva dezastrelor.
Art. 43. - La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, Decretul nr. 96/1975 privind asigurarea intervenției în caz de accident nuclear, Decretul nr. 140/1978 privind organizarea activității pentru prevenirea, limitarea și înlăturarea urmărilor calamităților naturale, incendiilor sau catastrofelor de mari proporții, precum și orice alte dispoziții contrare se abrogă.
| Contrasemnează: Ministrul apărării naționale, |
Ordonanță privind modificarea unor taxe pentru folosirea drumurilor publice și pentru unele prestări de servicii în porturi și aeroporturi
- În temeiul art. 107 alin. (1) și (3) din Constituția României și al art. 1 lit. a) din Legea nr. 72/1994 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe,
- Guvernul României emite următoarea ordonanță:
Art. 1. - Taxele pentru prestațiile și serviciile efectuate de căpităniile de port din România la navele sub pavilion românesc și străin sunt cele prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta ordonanță.
Art. 2. - Taxa pentru eliberarea autorizațiilor de transport cu autovehicule în trafic internațional de mărfuri este prevăzută în anexa nr. 2 la prezenta ordonanță.
Plătitori ai taxei sunt agenții economici cu sediul în România care efectuează transporturi în traficul internațional de mărfuri.
Art. 3. - Sumele încasate potrivit prevederilor art. 1 și 2 constituie venituri la bugetul de stat.
Art. 4. - Veniturile realizate din serviciile prestate de regiile autonome ale aeroporturilor și Administrația Națională a Drumurilor din România se determină pe bază de tarife stabilite potrivit legii. Încasările obținute din aplicarea tarifelor rămân în întregime la dispoziția acestora, cu diminuarea corespunzătoare a transferurilor care se acordă de la bugetul de stat.
Art. 5. - Anexele nr. 6 și 6 A la Legea nr. 45/1992 privind stabilirea nivelului unor taxe în sume fixe datorate statului, în lei, de persoanele fizice și juridice și introducerea plății taxei asupra mijloacelor de transport cu tracțiune mecanică și a mijloacelor de transport pe apă, deținute de regiile autonome, societățile comerciale și de ceilalți agenți economici organizați ca persoane juridice, precum și orice alte dispoziții contrare se abrogă.
| Contrasemnează: Ministru de stat, ministrul finanțelor, |
Anexa Nr. 1
| Nr. crt. | Denumirea prestației sau a serviciului | U.M. | Taxa | |
| lei/U.M. | $/U.M. | |||
| 1. | Sigilarea actelor de bord (jurnale de bord, de mașină, radiotelegrafice, de înregistrare a hidrocarburilor etc.) | 100 file | 5.000 | 3 |
| 2. | Înmatriculări și transfer de proprietate nave: | |||
| nave de categoria I | ||||
|---|---|---|---|---|
| - nave maritime, platforme de foraj maritim și instalații plutitoare maritime: | ||||
| - până la 500 TDW | navă | 100.000 | - | |
| - între 501-5.000 TDW | navă | 150.000 | - | |
| - între 5.001-15.000 TDW | navă | 200.000 | - | |
| - între 15.001-30.000 TDW | navă | 300.000 | - | |
| - între 30.001-50.000 TDW | navă | 400.000 | - | |
| - peste 50.000 TDW | navă | 500.000 | - | |
| - nave fluviale cu propulsie: | ||||
| - până la 500 C.P. | navă | 100.000 | - | |
| - între 501-1.000 C.P. | navă | 150.000 | - | |
| - peste 1.000 C.P. | navă | 250.000 | - | |
| - nave fluviale fără propulsie: | ||||
| - până la 500 T.M. | navă | 100.000 | - | |
| - între 501-1.000 T.M. | navă | 150.000 | - | |
| - peste 1.000 T.M. | navă | 250.000 | - | |
| - nave cu vele și motor | navă | 100.000 | - | |
| nave de categoria a II-a, maritime și fluviale | ||||
| - cu propulsie | C.P. | 500/C.P. | - | |
| - fără propulsie | T.D. | 1.000/T.D. | - | |
| - instalații plutitoare | T.D. | 1.000/T.D. | - | |
| - ambarcațiuni mici | ambarcațiune | 10.000 + 200/C.P. | - | |
| 3. | Modificări, altele decât schimbarea de proprietate în certificatele de naționalitate, atestate de bord / alte certificate: | |||
| nave de categoria I | ||||
| - nave maritime, platforme de foraj maritim, instalații plutitoare maritime, nave fluviale cu propulsie, nave fluviale fără propulsie, instalații plutitoare | navă | 100.000 | - | |
| - nave cu vele și motor | navă | 50.000 | - | |
| nave de categoria a II-a | ||||
| - nave maritime și fluviale: | ||||
| - cu propulsie | C.P. | 160/C.P. | - | |
| - fără propulsie | T.D. | 160/T.D. | - | |
| - instalații plutitoare | T.D. | 160/T.D. | - | |
| - ambarcațiuni mici | ambarcațiune | 1.600 + 80/C.P. | - | |
| 4. | Autorizare de schimbare de motor: | |||
| - la nave de categoria I | navă | 50.000 | 30 | |
| - la nave de categoria a II-a | navă | 20.000 | 15 | |
| sau instalare motor la ambarcațiuni mici | navă | 5.000 | 3 | |
| 5. | Autorizare de modificare a construcției navei: | |||
| - la nave de categoria I | navă | 50.000 | 30 | |
| - la nave de categoria a II-a | navă | 20.000 | 15 | |
| - la ambarcațiuni mici | navă | 5.000 | 3 | |
| 6. | Eliberarea și prelungirea permiselor provizorii: | |||
| - eliberarea de permise provizorii la nave de categoria I | navă | 160.000 | 100 | |
| - eliberarea de permise provizorii la nave de categoria a II-a | navă | 32.000 | 20 | |
| 7. | Eliberare rol de echipaj | navă | 10.000 | - |
| 8. | Eliberare duplicate și preschimbare de: | |||
| - certificate de naționalitate | buc. | 100.000 | - | |
| - atestate de bord | buc. | 100.000 | - | |
| - carnete de marinar | buc. | 10.000 | - | |
| - carnete de ambarcațiuni | buc. | 5.000 | - | |
| - legitimații pentru membri de familie | buc. | 5.000 | - | |
| - rol de echipaj | buc. | 5.000 | - | |
| 9. | Eliberare copii de pe evidențele căpităniei de port: | |||
| - registru înmatriculări nave de categoria I | pag./doc. | 160.000 | 100 | |
| - registru evidență nave de categoria a II-a | pag./doc. | 16.000 | 10 | |
| - foaie matricolă marinari și membri de familie | pag./doc. | 16.000 | 10 | |
| - alte copii de pe înscrisuri | pag./doc. | 16.000 | 10 | |
| - copii de pe evidențe și alte documente | pag./doc. | 100.000 | 60 | |
| 10. | Scoaterea din evidență a navelor | |||
| nave de categoria I | ||||
| - pierderea naționalității române: | ||||
| - nave până la 500 TDW | navă | 100.000 | - | |
| - nave între 501-5.000 TDW | navă | 150.000 | - | |
| - nave între 5.001-15.000 TDW | navă | 200.000 | - | |
| - nave între 15.001-30.000 TDW | navă | 300.000 | - | |
| - nave între 30.001-50.000 TDW | navă | 400.000 | - | |
| - nave peste 50.000 TDW | navă | 500.000 | - | |
| - nave fluviale cu propulsie: | ||||
| - nave până la 500 C.P. | navă | 100.000 | - | |
| - nave între 501-1.000 C.P. | navă | 150.000 | - | |
| - nave peste 1.000 C.P. | navă | 250.000 | - | |
| - nave fluviale fără propulsie: | ||||
| - până la 500 T.M. | navă | 100.000 | - | |
| - între 501-1.000 T.M. | navă | 150.000 | - | |
| - peste 1.000 T.M. | navă | 250.000 | - | |
| - alte cauze | navă | 20.000 | - | |
| nave de categoria a II-a | ||||
| - pierderea naționalității române: | ||||
| - nave maritime și fluviale cu propulsie | C.P. | 500 | - | |
| - instalații plutitoare | T.D. | 1.000 | - | |
| - alte cauze | navă | 5.000 | - | |
| ambarcațiuni mici | ||||
| - pierderea naționalității române | ambarcațiune | 2.500 | - | |
| - alte cauze | ambarcațiune | 1.000 | - | |
| 11. | Autorizări: | |||
| - amenajare și funcționare plaje, ștranduri și altele asemenea | autorizație | 100.000 | 60 | |
| - supraveghere concursuri nautice | zi | 100.000 | 60 | |
| 12. | Însoțirea transporturilor și supravegherea lucrărilor speciale pe apă cu mijloacele de transport ale căpităniei de port | oră | 80.000 | 50 |
| 13. | Mutații personal navigant și membri de familie (îmbarcări/debarcări) | operațiune | 1.000 | - |
| 14. | Înmatriculări personal navigant, eliberări carnete de marinar, carnete de ambarcațiuni și legitimații pentru membri de familie | operațiune | 20.000 | - |
| 15. | Eliberări brevete și certificate de capacitate pentru marinarii români | operațiune | 20.000 | - |
| 16. | Prelungirea valabilității carnetelor de marinar și a legitimațiilor membrilor de familie | operațiune | 5.000 | - |
| 17. | Reconfirmare brevete și certificate de capacitate | operațiune | 10.000 | - |
| 18. | Încuviințarea expertizei tehnice, verificarea și vizarea rapoartelor de expertiză prin birourile județene de expertiză | 10% din valoarea expertizei | 10% din valoarea expertizei | |
| 19. | Vizarea notelor de protest, a protestelor de mare, a rapoartelor de avarii fără declarații (original) | document | 40.000 | 25 |
| - o copie | document | 10.000 | 6 | |
| 20. | Acordare de vize pe procese-verbale încheiate între terți privind diverse operațiuni în port | document | 40.000 | 25 |
| 21. | Eliberarea de copii de pe actele de constatare în caz de avarii, care nu fac obiectul unui dosar de cercetare penală | document | 40.000 | 25 |
| 22. | Verificarea tehnică anuală a navelor de categoria a II-a: | |||
| - cu propulsie (maritime și fluviale) | navă | 8.000 + 400/C.P. | 5 + 0,25/C.P. | |
| - ambarcațiuni mici (cu motor cu vele, sportive, bărci pneumatice și cu motor) | navă | 2.000 + 200/C.P. | 1 + 0,1/C.P. | |
| - instalații plutitoare (platforme pe flotori, debarcadere etc.) | navă | 20.000 | 12 | |
| 23. | Supravegherea operațiunilor de încărcare-descărcare a navei: | |||
| - mărfuri vrac | 100 t marfă | 250 | 0,15 | |
| - mărfuri generale | 100 t marfă | 250 | 0,15 | |
| - mărfuri perisabile | 100 t marfă | 250 | 0,15 | |
| - mărfuri periculoase | 100 t marfă | 250 | 0,15 | |
| 24. | Supravegherea pentru produse petroliere încărcate/descărcate în/din nave, prin stațiile de pompare: | |||
| - de la navă la navă | ||||
| - în port | 100 t marfă | 250 | 0,15 | |
| - în afara portului | 100 t marfă | 250 | 0,15 | |
| - prin alte mijloace autorizate | 100 t marfă | 250 | 0,15 | |
| - autorizări încărcări/descărcări produse petroliere și mărfuri periculoase, în alte locuri decât cele special amenajate | navă | 500.000 | 300 | |
| 25. | Supravegherea operațiunilor de andocare și lansare la apă a navelor: | |||
| - nave maritime | navă | 200.000 | 125 | |
| - nave fluviale cu propulsie | navă | 150.000 | 100 | |
| - nave fluviale fără propulsie | navă | 100.000 | 60 | |
| 26. | Controlul liniilor de încărcare, la cererea persoanelor fizice, juridice sau la sesizarea unei autorități | navă | 200.000 | 120 |
| 27. | Determinarea cantității de marfă la nave, la cerere: | |||
| - nave până la 10.000 m3 | navă | 250.000 | 15 | |
| - nave peste 10.000 m3 | navă | 350.000 | 30 | |
| - nave fluviale indiferent de capacitate | navă | 32.000 | 20 | |
| 28. | Constatarea stării mărfurilor, la cerere | 100 kg marfă | 1.000 | 0,60 |
| 29. | Constatarea avariilor de marfă | tonă marfă | 1.600 | 1 |
| 30. | Constatarea stării ambalajelor, la cerere | 100 kg marfă ambalată | 250 | 0,15 |
| 31. | Clasificarea mărfurilor pe partizi, la cerere | partidă | 25.000 | 15 |
| 32. | Emiterea legitimației de acces la bordul navei | document/trim. | 10.000 | 6 |
| 33. | Constatarea stării de curățenie a magaziilor, după descărcare sau spălare, la cerere | 100 m2 | 2.500 | 1,5 |
| 34. | Eliberare documente informaționale, la cerere: | |||
| - privitoare la mișcări, staționări nave | document | 160.000 | 100 | |
| - privitoare la zona de navigație și condiții hidrometeorologice | document | 160.000 | 100 | |
| 35. | Autorizații construcții nave: | |||
| - categoria I | navă | 320.000 | 200 | |
| - categoria a II-a | navă | 80.000 | 50 | |
| - ambarcațiuni mici | navă | 8.000 | 5 | |
| 36. | Eliberarea autorizațiilor de reparații nave: | |||
| - categoria I | navă | 160.000 | 100 | |
| - categoria a II-a | navă | 40.000 | 25 | |
| - ambarcațiuni mici | navă 8.000 | 5 | ||
| 37. | Probe motor principal la cheu în dane aprobate, la cerere | navă | 20.000 | - |
| 38. | Supraveghere și dirijare navă în zona maritimă costieră, radă, pasă de intrare până la acostarea navei la dană, manevre portuare: | |||
| - nave cargo: | ||||
| - nave până la 10.000 TDW | manevră | 50.000 | 30 | |
| - între 10.001-50.000 TDW | manevră | 100.000 | 60 | |
| - peste 50.000 TDW | manevră | 150.000 | 90 | |
| - nave petroliere | manevră | 200.000 | 125 | |
| - nave de pasageri | manevră | 100.000 | 60 | |
| - convoaie fluviale | manevră | 100.000 | 60 | |
| 39. | Supravegherea navelor ancorate în rada interioară și în zona de ancoraj cheu fluvial din Portul Constanța: | |||
| - nave maritime, platforme de foraj maritim și instalații plutitoare maritime: | ||||
| - până la 500 TDW | navă/zi | 1.000 | 0,60 | |
| - între 501-5.000 TDW | navă/zi | 2.000 | 1,25 | |
| - între 5.001-15.000 TDW | navă/zi | 3.000 | 1,85 | |
| - între 15.001-30.000 TDW | navă/zi | 5.000 | 3,00 | |
| - peste 30.000 TDW | navă/zi | 10.000 | 6,00 | |
| - nave fluviale cu propulsie: | ||||
| - până la 500 C.P. | navă/zi | 1.000 | 0,60 | |
| - între 501-1.000 C.P. | navă/zi | 2.000 | 1,25 | |
| - peste 1.000 C.P. | navă/zi | 3.000 | 1,85 | |
| - nave fluviale fără propulsie: | ||||
| - până la 500 T.M. | navă/zi | 1.000 | 0,60 | |
| - între 501-1.000 T.M. | navă/zi | 2.000 | 1,25 | |
| - peste 1.000 T.M. | navă/zi | 5.000 | 3,00 | |
| 40. | Întocmirea formalităților de căpitănie la nave maritime: | |||
| - până la 500 TDW | navă | 50.000 | 30 | |
| - între 501-1.000 TDW | navă | 75.000 | 50 | |
| - între 1.001-3.000 TDW | navă | 100.000 | 60 | |
| - între 3.001-5.000 TDW | navă | 150.000 | 100 | |
| - între 5.001-10.000 TDW | navă | 200.000 | 125 | |
| - între 10.001-15.000 TDW | navă | 250.000 | 160 | |
| - peste 15.000 TDW | navă | 350.000 | 220 | |
| 41. | Asistență tehnică pentru diferite prestații nespecificate | oră | 25.000 | 15 |
| 42. | Solicitare reținere navă | solicitare | 32.000 | 20 |
| 43. | Întocmirea formalităților de căpitănie la nave fluviale: | |||
| - nave fluviale cu propulsie | 100 C.P. | 300 | 0,20 | |
| - nave fluviale fără propulsie | 100 T.M. | 250 | 0,15 | |
| - nave fluviale de pasageri și minim pe navă |
pasager navă |
- - |
1 50 | |
- Notă:
- Taxele de la pct. 38 se percep după cum urmează:
- pentru supraveghere și dirijare, o singură dată la sosirea navei și o singură dată la plecarea navei din port;
- pe timpul staționării în port, pentru fiecare manevră în parte. - Taxele de la pct. 40 și 43 se aplică pentru formalitățile de sosire și de plecare a navei în și din port.
- Pentru operațiunile efectuate de organele căpităniei de port după orele de program (8,00-16,00), taxele se majorează cu 50%, iar în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale se majorează cu 100%.
- În cazul în care la taxele de la pct. 23, 24, 28, 30, 33, 39 și 43 apar fracțiuni de unități de măsură, taxele se calculează proporțional cu aceste fracțiuni.
- Taxele din această anexă includ și costul imprimatelor.
Anexa Nr. 2
| Denumirea serviciului | Taxa (lei/autorizație) |
| Eliberarea autorizației de transport internațional | 5.000 |
Ordonanță privind regimul juridic aplicabil unor societăți comerciale constituite în temeiul Legii nr. 15/1990, care se restructurează prin divizare sau fuziune
- În temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) și (3) din Constituția României și ale art. 1 lit c) din Legea nr. 72/1994 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe,
- Guvernul României emite următoarea ordonanță:
Art. 1. - Persoanele juridice - societăți comerciale constituite potrivit dispozițiilor cap. III din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale - pot fi restructurate prin divizare sau prin fuziune cu respectarea prevederilor prezentei ordonanțe.
Art. 2. - Divizarea totală a societăților comerciale se face pe baza hotărârii adunării generale a acționarilor, în compunerea prevăzută la art. 39 din Legea nr. 58/1991 privind privatizarea societăților comerciale, și constă în împărțirea întregului patrimoniu al persoanei juridice care își încetează existența către două sau mai multe societăți comerciale existente ori care iau astfel naștere.
Societățile comerciale care dobândesc bunuri prin efectul divizării totale răspund față de creditori pentru obligațiile societății comerciale care și-a încetat existența prin divizare, proporțional cu valoarea bunurilor dobândite, dacă prin hotărârea adunării generale a acționarilor prin care s-a decis divizarea nu s-au stabilit alte proporții.
Art. 3. - Divizarea parțială a societăților comerciale se face pe baza hotărârii adunării generale a acționarilor, în compunerea prevăzută la art. 39 din Legea nr. 58/1991, și constă în desprinderea unei părți din patrimoniul persoanei juridice care continuă să ființeze și transmiterea acestei părți către una sau mai multe societăți comerciale existente sau care iau astfel ființă.
Societățile comerciale care dobândesc bunuri prin efectul divizării parțiale răspund față de creditori pentru obligațiile societății comerciale divizate, proporțional cu valoarea bunurilor dobândite, dacă prin hotărârea adunării generale a acționarilor prin care s-a decis divizarea nu s-au stabilit alte proporții.
Art. 4. - Fuziunea mai multor societăți comerciale se hotărăște de adunarea generală a acționarilor din fiecare societate, în compunerea prevăzută la art. 39 din Legea nr. 58/1991.
În cazul fuziunii prin contopire, drepturile și obligațiile societăților comerciale fuzionate trec asupra noii societăți comerciale astfel înființată, iar în cazul fuziunii prin absorbție, societatea comercială dobândește drepturile și este ținută de obligațiile societății comerciale pe care o absoarbe.
Art. 5. - Înființarea societăților comerciale ca efect al restructurării prin divizare sau fuziune, în condițiile prevăzute la art. 2-4, se aprobă de Guvern, de consiliile locale sau de consiliile județene, după caz, pe baza hotărârii adunării generale a acționarilor și a documentației corespunzătoare aferente.
Hotărârile consiliilor locale și ale consiliilor județene prin care se aprobă înființarea societăților comerciale potrivit alin. 1 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
Art. 6. - Termenele stabilite în Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, referitoare la opozabilitatea modificării actelor constitutive ale societăților comerciale, precum și cele prevăzute în favoarea creditorilor curg de la data publicării în Monitorul Oficial al României a hotărârii Guvernului sau, după caz, a hotărârii consiliului local ori a consiliului județean.
Art. 7. - Societățile comerciale înființate ca efect al restructurării prin divizare sau prin fuziune, în condițiile prezentei ordonanțe, sunt supuse procesului de privatizare, potrivit Legii nr. 58/1991.
Art. 8. - Hotărârea Guvernului nr. 252/1992 privind divizarea și fuziunea societăților comerciale cu capital integral de stat se abrogă.
| Contrasemnează: Ministru de stat, președintele Consiliului pentru Coordonare Strategie și Reformă Economică, |
Ordonanță privind drepturile de echipament și materiale de resortul echipamentului, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională
- În temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) și (3) din Constituția României și ale art. 1 lit g) din Legea nr. 72/1994 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe,
- Guvernul României emite următoarea ordonanță:
Art. 1. - Personalul din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiției - Direcția Generală a Penitenciarelor, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații Speciale are dreptul, în timp de pace, la echipament, precum și la materiale de resortul echipamentului (materiale de spălat și igienă, materiale de gospodărie, materiale pentru atelierele de reparații și întreținere, rechizite și furnituri de birou, materiale pentru întreținerea animalelor din statele de organizare), care se acordă gratuit, în condițiile stabilite prin prezenta ordonanță.
Art. 2. - (1) Asigurarea cu echipament și materiale de resortul echipamentului pentru personalul instituțiilor publice prevăzute la art. 1 se face pe bază de norme.
(2) Normele de echipare pe categorii de personal, structura acestora și instituțiile publice în care se aplică se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(3) Normele de echipare pentru diferite activități ce se execută în situații speciale neprevăzute, normele pentru asigurarea cu materiale de resortul echipamentului, inclusiv echipamentul de protecție și de lucru pentru salariații civili, regulile de aplicare a acestor norme, precum și regulamentele pentru descrierea, compunerea și portul uniformelor militare se aprobă de către conducătorii instituțiilor publice prevăzute la art. 1.
Art. 3. - (1) Cadrele militare active care prin natura activității sunt obligate să poarte, în majoritatea timpului, ținută civilă, precum și cele care, în anul la care se referă echiparea, împlinesc cel puțin 10 ani de la acordarea gradului de ofițer, maistru militar sau subofițer, pot primi drepturile de echipament sub formă bănească, integral sau numai o parte din acestea.
(2) Restanțele de echipament se pot acorda sub formă bănească. Valoarea restanțelor se calculează în funcție de prețurile la care se aprovizionează articolele respective la data acordării.
(3) Cadrele militare trecute în rezervă sau în retragere și urmașii cadrelor decedate primesc valoarea echipamentului restanță pe ultimii 3 anu, precum și valoarea cotei-părți anuale din drepturile ce li se cuvin, aferentă timpului trecut de la începutul anului până inclusiv în luna când sunt trecute în rezervă, în retragere sau când a intervenit decesul. Dacă valoarea articolelor de echipament primite până la data trecerii în rezervă, în retragere sau când a intervenit decesul este mai mare decât cota valorică stabilită, diferența nu se restituie.
Art 4. - Valoarea financiară anuală a normelor de echipare, precum și valoarea financiară a drepturilor de echipament la care au dreptul cadrele militare în condițiile art. 3 se stabilesc de către conducătorii instituțiilor publice prevăzute la art. 1, în funcție de prețurile la care se aprovizionează articolele cuprinse în norme.
Art. 5. - Materialele pentru igienă individuală prevăzute în norme se pot acorda și sub formă bănească, la valoarea financiară stabilită de conducătorii instituțiilor publice prevăzute la art. 1, care se va actualiza semestrial pe baza evoluției efective a prețurilor, dacă există diferențe de peste 5% față de semestrul în care a avut loc ultima actualizare.
Art. 6. - Valoarea financiară a drepturilor de echipament acordate în condițiile art. 3 și 5 nu este impozabilă.
Art. 7. - Instituțiile publice prevăzute la art. 1 pot constitui un stoc de siguranță la principalele articole prevăzute în normele de echipare a militarilor, care nu va depăși 10% din valoarea integrală a necesarului la articolele prevăzute de norme. La materialele de întreținere, igienă, de reparații, rechizite și imprimate, stocul de siguranță va fi egal cu consumul pe 90 de zile.
Art. 8. - Echipamentul prevăzut de norme pentru sezonul cald poate fi aprovizionat cu un an înainte, în proporție de până la 50% din necesar.
Art. 9. - Producerea, vânzarea sau cumpărarea, de către persoane fizice sau juridice, a unor articole din compunerea uniformelor militare, fără avizul instituțiilor publice prevăzute la art. 1, este interzisă.
Art. 10. - Prevederile prezentei ordonanțe intră în vigoare începând cu luna august 1994.
| Contrasemnează: p. Ministrul apărării naționale, |
Ordonanță privind reglementarea administrării și conservării patrimoniului unităților de învățământ
- În temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) și (3) din Constituția României și ale art. 1 lit. j) din Legea nr. 72/1994 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe,
- Guvernul României emite următoarea ordonanță:
Art. 1. - Baza materială a învățământului de stat se constituie din activul patrimonial al Ministerului Învățământului, al instituțiilor și unităților de învățământ și de cercetare științifică din sistemul de învățământ, existent la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, precum și din activul patrimonial redobândit sau dobândit ulterior.
Art. 2. - În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe, Ministerul Învățământului împreună cu Fondul Proprietății de Stat, Fondurile Proprietății Private și ministerele de resort vor identifica și vor stabili imobilele în care își desfășurau activitatea unitățile de învățământ la data de 1 ianuarie 1990, precum și celelalte bunuri aflate în folosința acestora la aceeași dată, care sunt absolut necesare derulării activității normale de învățământ, și vor prezenta Guvernului propuneri corespunzătoare.
Art. 3. - În vederea administrării unitare de către Ministerul Învățământului a spațiilor destinate procesului educațional și pentru reconstituirea bazei materiale necesare, Guvernul va aproba rectificările necesare în patrimoniul societăților comerciale cu capital de stat, deținătoare ale imobilelor și dotărilor aferente, și respectiv în patrimoniul instituțiilor și unităților de învățământ și de cercetare științifică din sistemul de învățământ.
Art. 4. - Imobilele și celelalte bunuri care fac obiectul prezentei ordonanțe, al căror statut juridic nu a putut fi reglementat potrivit prevederilor art. 2 și 3, își vor menține statutul juridic actual până la intrarea în vigoare a legii învățământului.
| Contrasemnează: Ministrul învățământului, |
Ordonanță privind majorarea limitelor minime și maxime ale amenzilor contravenționale stabilite prin acte normative aflate în vigoare la 1 iunie 1994
- În temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) și (3) din Constituția României și ale art. l lit. i) din Legea nr. 72/1994 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe,
- Guvernul României emite următoarea ordonanță:
Art. I. - Limitele minime și maxime ale amenzilor contravenționale stabilite prin legi și decrete adoptate până la data de 31 decembrie 1989, în vigoare la 1 iunie 1994 și al căror cuantum nu a fost modificat după 1 ianuarie 1990, se majorează de 50 de ori, fără a depăși 10 milioane lei pentru persoanele fizice și 20 milioane lei pentru persoanele juridice.
În cazul în care sancțiunea este aplicată unei persoane juridice, cuantumul sumei ce poate fi recuperată de la persoanele fizice vinovate nu va putea depăși 10 milioane lei.
Art. II. - Dispozițiile privind sancțiunile contravenționale prevăzute în Decretul-lege nr. 10/1990, Legea nr. 12/1990, Legea nr. 60/1991, Legea nr. 61/1991, Legea nr. 56/1992 și în Ordonanța Guvernului nr 11/1992 se modifică după cum urmează:
1. Articolul 25 din Decretul-lege nr. 10/1990 privind regimul pașapoartelor și al călătoriilor în străinătate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 10 ianuarie 1990, va avea următorul cuprins:
„Art. 25. - Contravențiile prevăzute la art. 24 lit. a), b), c) și d) se sancționează cu amendă de la 30.000 la 150.000 lei, iar cele prevăzute la lit. e), cu amendă de la 50.000 la 200.000 lei.”
2. Articolul 2 alineatul 1 din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 133 din 20 iunie 1991, modificată prin Ordonanța Guvernului nr. 23/1992, aprobată prin Legea nr. 114/1992, va avea următorul cuprins:
„Art. 2. - Constituie contravenții faptele prevăzute în art. 1 lit. a)-k), dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracțiuni și se sancționează după cum urmează:
a) faptele de la lit. d și h), cu închisoare contravențională de la 15 zile la 2 luni sau cu amendă de la 50.000 la 100.000 lei;
b) faptele de la lit. c) și f), cu închisoare contravențională de la o lună la 3 luni sau cu amendă de la 70.000 la 125.000 lei;
c) faptele de la lit. a), b), e), g), i), j) și k), cu închisoare contravențională de la 3 luni la 6 luni sau cu amendă de la 100.000 la 150.000 lei;
d) faptele de la lit. d) și h), în cazul în care au fost săvârșite de persoane juridice, cu amendă de la 200.000 la 1.500.000 lei;
e) faptele de la lit. c) și f), cazul în care au fost săvârșite de persoane juridice, cu amendă de la 30.000 la 1.800.000 lei;
f) faptele de la lit. a), b), e), g), i), j) și K), în cazul în care au fost săvârșite de persoane juridice, cu amendă de la 600.000 la 2.000.000 lei.”
3. Articolul 26 alineatul 2 din Legea nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 25 septembrie 1991, va avea următorul cuprins:
„(2) Contravențiile prevăzute la lit. a)-c) se sancționează cu închisoare contravențională de la o lună la 6 luni sau cu amendă de la 300.000 la 800.000 lei, iar cele prevăzute la lit. d)-k), cu închisoare contravențională de la o lună la 3 luni sau cu amendă de la 100.000 la 300.000 lei.”
4. Articolul 3 alineatul 1 din Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 27 septembrie 1991, va avea următorul cuprins:
„Art. 3. - (1) Contravențiile prevăzute la art. 2 se sancționează după cum urmează:
a) cu amendă de la 20.000 la 50.000 lei, cele de la lit. a), b), e), h), k), l), n), o), ț), w), x);
b) cu închisoare contravențională de la 15 zile la 3 luni sau cu amendă de la 50.000 la 150.000 lei, cele de la lit. f), j), m), p), s), ș), u);
c) cu închisoare contravențională de la o lună la 6 luni sau cu amendă de la 100.000 la 200.000 lei, cele de la lit. c), d), g), i), r), t), v).”
5. Articolul 70 din Legea nr. 56/1992 privind frontiera de stat a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 9 iunie 1992, va avea următorul cuprins:
„Art. 70. - Contravențiile prevăzute în art. 69 se sancționează după cum urmează:
a) cu închisoare contravențională de la 15 zile la 3 luni sau cu amendă de la 200.000 la 500.000 lei, cele de la lit. a) și b);
b) cu amendă de la 100.000 la 300.000 lei, cele de la lit. c);
c) cu amendă de la 50.000 la 200.000 lei, cele de la lit. d);
d) cu amendă de la 25.000 la 100.000 lei, cele de la lit. e).”
6. Articolul 5 alineatul 2 din Ordonanța Guvernului nr. 11/1992 privind modul de desfășurare și impozitare a activității de taximetrie auto, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 26 august 1992, aprobată prin Legea nr. 114/1992, va avea următorul cuprins:
„(2) Contravențiile menționate se sancționează cu amendă de la 50.000 la 150.000 lei.”
| Contrasemnează: Ministrul justiției, |
Rectificare
În Ordonanța Guvernului nr. 26/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 29 iulie 1994, la articolul 12, în loc de ................. art. 10 alin. (2) .................. se va citi ................. art. 10 alin. (3) ..................
Referințe
- ↑ Nota civvic.ro: Litera h) lipsește în original.